2,214 matches
-
ipoteză asupra subconștientului uman. Protagonistul acuză o gravă stare de decompensare psihică, cauzată de revenirea obsesivă a unui laitmotiv din visele sale infantile. Textul pendulează cu suplețe între registrul realului și cel al fantasticului, granița între ele având o anume fragilitate. Visul fiind o formă de expresie și manifestare a subconștientului, omul care apare în somn nu ar fi altceva decât un mesager oniric al unei realități viitoare, trăită ulterior în concretețea ei istorică. Se vede de aici cât de iconoclast
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
scena confruntărilor dintre elementul masculin și cel feminin, ale căror consecințe dramatice se traduc prin singurătate și melancolie. Dublu manierizante, mai întâi față de lirica universală, apoi față de concepția proprie, volumele de versuri Poem scris pe suflarea pământului (1975), Anamorfoze (1983), Fragilități (1996) și Provocări imergente (2000) reiau fără variații prea marcate registrul tematic caracteristic autorului. O ușoară schimbare se înregistrează în Fragilități, unde se arată interes haikuului (Haiku în oglindă), iar imaginile redau, adesea, gesturi de o cruzime cu atât mai
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
întâi față de lirica universală, apoi față de concepția proprie, volumele de versuri Poem scris pe suflarea pământului (1975), Anamorfoze (1983), Fragilități (1996) și Provocări imergente (2000) reiau fără variații prea marcate registrul tematic caracteristic autorului. O ușoară schimbare se înregistrează în Fragilități, unde se arată interes haikuului (Haiku în oglindă), iar imaginile redau, adesea, gesturi de o cruzime cu atât mai percutantă, cu cât este mai absurdă. Chiar dacă romanul nu constituie pentru M. un gen privilegiat, Golful sălbatic (1977), apărut în colecția
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977; Erezii marine, București, 1980; Anamorfoze, București, 1983; Dimineața nuanțelor, București, 1989; Fragilități, Constanța, 1996; Dignidad, Constanța, 1997; Provocări imergente, Constanța, 2000. Antologii: Secvențe marine, introd. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Marin Porumbescu); Fereastra dinspre mare, Constanța, 1995. Repere bibliografice: Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1969, 12; Dan Laurențiu, „Ceasul umbrei
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
fugă/ un fel de suspin al febrilității”. Cum spune Lucian Raicu, „poezie torturată de neliniști lucide, nutrită însă de zonele mai adânci, halucinante, ale reprezentării. O conștiință sensibilă, în stare de continuă pândă și tensiune interogativă.” Acest teribil „simț al fragilității lucrurilor”, observat de Eugen Simion, alături de fervoarea ipostazierilor, marchează materia interogativă: „și ce să fac singur cu atâta dreptate?”, dacă se va deschide o ușă, „cine va veni către noi?” Retorica lui „la ce bun?” domină maturitatea și setea de
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
generației ‘80, la a cărei impunere redactorul Editurii Cartea Românească a contribuit într-un chip decisiv. Din romanticul euforic iese un poet al interogațiilor, neliniștit și sarcastic [...]. Esențial la el este, mi se pare, un simț (un sens) neobișnuit al fragilității lucrurilor. Toate imaginile care definesc raporturile cu universul din afară arată o ezitare, o teamă, o senzație de inconsistență și o suferință provocată de inconsistență. [...] Florin Mugur nu s-a specializat, totuși, în persiflarea miturilor, ca mulți dintre colegii lui
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
extrarenale sunt numeroase, adesea latente: • afectarea cardiacă - cardiomiopatie restrictivă, insuficiență cardiacă predominant dreaptă, trombi intraatriali; • afectarea digestivă - macroglosie, sindrom de malabsorbție, hepatomegalie; • afectarea sistemului nervos autonom - hipotensiune arterială ortostatică, impotență, tulburări de tranzit intestinal, sindrom de canal carpian; • afectarea vasculară - fragilitate cutanată după traumatisme minime; • afectare endocrină - insuficiență corticosuprarenală, hipotiroidie. Diagnosticul amiloidozei se bazează pe examenul histologic al unui fragment bioptic renal sau hepatic. Mai accesibile și mai puțin riscante sunt puncția-aspirație a grăsimii subcutanate abdominale, biopsia rectală și biopsia gingivală
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe veșnic gravidă” (Teze despre zilele faste). Plasarea abstracțiunilor în proximitatea rău famată a organicului („Fragilitatea Martei - un exces de adrenalină/ luciditatea - cianura dintr-o vișină crudă”), laolaltă cu suspendarea barierelor de protecție sintactică, generează o corupere iremediabilă a conceptului de către empirie, marcând totodată existența unui rest ce continuă să se sustragă eforturilor cognitive. Însă de
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
în condițiile în care se presupune constanța cutiei negre. În sociologie însă, o asemenea presupoziție nu este în mod necesar adecvată. Sistemele sociale variază în mod semnificativ și, odată cu ele, și relația dintre intrările și ieșirile lor. De aici și fragilitatea funciară a legilor cauzale în sociologie. Neluarea în considerare a variației interne a sistemelor sociale produce frecvent eroarea extrapolării comportamentului unor sisteme la toate celelalte sisteme sociale. Să revenim la legea amenințare/coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
același lucru este însă valabil în ceea ce privește sistemele sociale. Nu poți avea, în general, o întreprindere organizată după principii sociale cu totul diferite de cele ale mediului în care funcționează, fără ca acesta să nu o influențeze într-o măsură semnificativă. Din cauza fragilității testării empirice directe, modalitățile de testare a teoriilor și tehnologiilor în sociologie sunt mai mult de tip teoretic și difuz colectiv. Ele sunt mai mult testate prin compararea lor cu masa de cunoștințe acumulate în întreaga disciplină, prin reacțiile colectivității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru amator, poate părea coerent și valid (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983) sunt de natură să-l inducă în eroare pe nespecialist. Controlul continuu al comunității științifice este singurul care poate să elimine până la urmă pericolul amatorismului. • Pericolul practicianului izolat. Din cauza fragilității cunoștințelor, a dinamicii lor accentuate, apare frecvent un decalaj între practicianul format în sprijinul unor teorii și tehnici pe care, prin forțele sale individuale, nu le poate reconsidera în mod critic și nici dezvolta semnificativ și acumulările la nivelul comunității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prezentau un grad relativ de organizare, împingându-l pe calea primului model. El însă conținea o contradicție fundamentală: caracterul fărâmițat al producției propriu-zise și caracterul centralizat al exploatării. În plus, din cauza condițiilor externe instabile, se adaugă o anumită instabilitate și fragilitate a puterii politice centrale. Această contradicție a tins să împingă evoluția feudalismului românesc pe calea celui de-al doilea model. Stahl descrie în mod amănunțit modul în care, treptat, baza pur politico-administrativă a exploatării s-a transformat în proprietate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
universul ar fi strict determinist, cunoștințele noastre de la un moment dat nu ne permit să facem predicții absolute, ci probabiliste. Noi lucrăm în fapt cu incertitudini cognitive. Incertitudinea cognitivă nu exprimă deci limite ontologice ale determinabilității, ci limitele pe care fragilitatea cunoștințelor noastre de la un moment dat ni le impune. Pe baza cunoștințelor sale limitate, care pot fi mereu îmbunătățite, decidentul atribuie probabilități de întâmplare diferitelor evenimente. În fapt, teoria actuală a deciziei probabiliste utilizează ceea ce curent este desemnat ca probabilități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
terapeutice. Dar, așa cum asmaticul păstrează asupra lui Ventoline și evită locurile umede și prost aerisite, pacientul care suferă de anxietate, de atacuri de panică, de depresie reacțională sau sezonieră, de obsesie parazitantă rămâne atent, chiar dacă este dureros să-și admită fragilitatea. A fi beneficiat de o terapie de tip TCC este o șansă. Aceasta îi permite să-și umple cutia cu instrumente practice, utilizabile în orice moment. O întâlnire bilunară sau trimestrială timp de doi ani, care urmează după terminarea terapiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cadrul programului de prevenire a recidivelor. In sfârșit, unii pacienți schizofreni sau cu tulburare borderline prezintă unele semne clare de anxietate socială invalidantă, care nu este întotdeauna însoțită de interpretări delirante. Si în aceste cazuri, travaliul prudent și progresiv (datorită fragilității emoționale și a tulburărilor cognitive) asupra anxietății sociale pare a fi favorabil evoluției acestei tulburări. Epidemiologie și evoluție Expresiile simptomatice benigne ale anxietății sociale sunt frecvente: timiditatea (inhibarea față de orice situație „inedită”) afectează 40 până la 60% din populația generală, și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mele”. „Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
exterior fără consecințe dăunătoare. Activitățile de menținere După ce activitatea grupului ia sfârșit, terapeutul împreună cu Isabelle rezervă trei ședințe pentru a planifica întreruperea tratamentului și ceea ce urmează în continuare. Discursul terapeutului se prezintă astfel: „Vă felicit, ați învățat să faceți față fragilității dumneavoastră emoționale în situațiile sociale. Este suficient acum să continuați să practicați ceea ce am exersat împreună în aceste câteva luni. Se recomandă să fiți atentă și să vă „supraexpuneți” ușor situațiilor sociale timp de un an sau doi, pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se găsește într-o epocă în care false amintiri, amintiri implantate prin intermediul sugestiei și interogatoriilor încrucișate au provocat catastrofe, în special în acțiunea juridică vis-à-vis de abuzurile sexuale pedofile. „Falșii pozitivi” pot exita la fel ca și „falșii negativi”, iar fragilitatea mărturiei umane și a memoriei au fost exemplificate atât într-un caz cât și în celălalt. Un studiu recent a demonstrat că unele false amintiri de luptă erau frecvente în ceea ce-i privește pe veterani. Dezbaterea a avut loc în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înțelege mecanismele biologice care susțin eficiența farmacologiei și a terapiilor cognitiv-comportamentale și să ducem mai departe progresele realizate în tratamentul acestei patologii. 2 Studiu de caz O problemă de alcoolo-dependență corespunde întotdeauna unei „întâlniri” între o persoană, zonele sale de „fragilitate”, un context de viață dificil și produsul-alcool. Dependența unui pacient este unică și nu poate fi comparată cu aceea a unui alt pacient. Prezentare generală Cazul Sonia demonstrează complexitatea unei probleme de dependență alcoolică atât la nivelul conceptualizării cât și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil al cărui sistem emoțional prezintă fragilități de origine biologică și un mediu invalidant, care prezintă dificultăți în a răspunde adecvat trebuințelor crescânde ale copilului. Cu cât mediul este disfuncțional, cu atât răspunsurile pe care le oferă acesta sunt invalidante: trei sferturi dintre persoanele care suferă de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
franceză a persoanelor suferind de tulburări obsesionale și compulsive. Federația națională a asociațiilor foștilor pacienți cu probleme psihiatrice. Centre spitalicești specializate. Grupul de întrajutorare mutuală. In 2006 aceasta numără mai mult de 140 asociații. Legea 1901. Tricot, 2005. In ciuda fragilității resurselor lor financiare, cotizațiile aderenților fiind, pentru multe dintre ele, principala sau chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal din celebrul Silence des agneaux. Vezi capitolul 3. Gruyer, Romo și Aubry, 2003. Unele persoane "descoperă" la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
decât să spui o prostie", "A-ți arăta emoțiile înseamnă să te expui pericolului". Respingeri sau ironizări, în special în adolescență, schimbări brutale ale mediului de viață în cazul adultului tânăr, care rupe ecosistemul relațional funcțional până în acel moment în ciuda fragilității sale. Aceștia din urmă fac față cu greu unui interview de angajare, dar și întegrării într-o echipă și confruntării cu unele evenimente profesionale (reuniuni, expuneri, întâlniri cu clienții...). Ereutofobia este teama obsedantă de a nu roși. Această reticență nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nuvela Reconstituirea a devenit celebră după ecranizarea ei, romanul Cabana (1983) s-a impus de la sine drept cea mai închegată dintre structurile narative semnate de scriitor. Ca nuvelist și autor de schițe literare, el se oprește cu predilecție asupra zonelor fragilității psihologice. Mulți dintre protagoniști sunt copii, iar povestirea Înainte de apusul soarelui din volumul Pentru un călător cu trenul (1986) este, în această categorie, o piesă antologică. Trei copii, două fete și un băiat, descoperă, în timpul unei alarme antiaeriene, teritoriul anxios
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
adânci trăiri interioare, „Universul cărții”, 1998, 12; Octavian Soviany, Factorul lipsei de patetism, LCF, 1999, 34; Aureliu Goci, Inimă de leu și inimă de iepure, „Revista Sud”, 1999, 3; Simion Bărbulescu, Alteritatea poeziei contemporane, CL, 1999, 12; Octavian Soviany, Despre fragilitate, LCF, 2001, 10; Constantin Cubleșan, „Arleziana”, „Curierul”, 2001, 313; Victor Sterom, Banca de metafore, CRC, 2001, 11; Mariana Filimon, Trei poeți, CNT, 2002, 1-2; Ana Luiza Toma, Dansul - spirit al eternei feminități, „Porto-Franco”, 2002, 1-3; Teodor Mădălin, Farmec și ironie
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
1983; Intermezzo, I-IV, postfață Octavian Soviany, București, Constanța, 1984-2002; Pradă realului, postfață Laurențiu Ulici, București, 1985; Eseu despre textul poetic, București, 1986; In agguato, îngr. Alfredo Giuliani, Milano, 1986; Mito-fiaba-canto narrativo. La trasformazione dei generi letterari, Roma, 1986; Despre fragilitatea vieții,București, 1987; Mircea Eliade e l’Italia (în colaborare cu Roberto Scagno), Milano, 1987; Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Il diario di Dracula, pref. Cesare Segre, postfață Piero Bigongiari, Milano, 1992; Textualism și autenticitate, Constanța, 1993
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]