5,224 matches
-
de prezența mea...Domnul profesor Ioan Bălean, directorul Liceului Alexandru Borza, directorul hotelului Ceres, Janet Nică, un epigramist minunat, cu unj umor fantasticși un har special în scrierea epigramelor la comandă, Any Drăgoianu, Claudiu Șimonați din tabăra tânără, împreună cu Ella Franc, Daniel Dăian, Ispas Florin, Ionuț Copil, tineri debutanți , sau viitori, toți acești oameni și mulți alții pe care nu i-am menționat au făcut în așa fel c amicul nostru sejur să fie de excepție în toate și să ne
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
danezilor, cu călugări tăiați, înecați, luați sclavi, mănăstiri jefuite, incendiate - este oare un joc al sorții, o aruncare de zaruri sau are o cauză obiectivă? Să mergem cu câțiva ani înapoi: - 754 î.e.n. întemeierea Romei de către români - 754 e.n. regele francilor Pepin al III-lea promite Papei o donație de pământ între Romă și Ravenna, ceea ce și face 2 ani mai tarziu. Biserică creștină catolică obține un loc pe pamant unde are putere politică! Urmașul sau, Carol cel Mare (768-814), tot
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
III-lea promite Papei o donație de pământ între Romă și Ravenna, ceea ce și face 2 ani mai tarziu. Biserică creștină catolică obține un loc pe pamant unde are putere politică! Urmașul sau, Carol cel Mare (768-814), tot rege al francilor, cheamă un călugăr din Lindisfarne, pe nume Alcuin, în anul 780, la curtea să. Alcuin, una dintre cele mai luminate minți ale timpului său, aduce din mânăstirile micuțe ale Angliei, literatura și cultură inexistentă pe continent, devine sfetnicul lui Carol
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
-l repună pe Papă Leon al III-lea în scaunul episcopal al Romei de unde fusese alungat de către rivalii săi, iar Papă să îl încoroneze pe Carol în ziua de Crăciun a anului 800 drept împărat al "Imperiului Român" renăscut sub franci. Astfel apare obiceiul că regii, puterea lumeasca, să fie unși de către biserică, puterea clericala. Bineînțeles că apare întrebarea: "A cui autoritate este mai mare? A regelui sau a bisericii care unge regele?" La momentul acesta, anul 800, indiscutabil că regele
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
Astfel apare obiceiul că regii, puterea lumeasca, să fie unși de către biserică, puterea clericala. Bineînțeles că apare întrebarea: "A cui autoritate este mai mare? A regelui sau a bisericii care unge regele?" La momentul acesta, anul 800, indiscutabil că regele francilor avea puterea cea mare, Papa tremura. Carol și-a dorit să sclipească în ochii supușilor săi cu o aură divină și a mers pe ideea lui Alcuin. Ironic, mai tarziu, regii Franței s-au umilit în fața scaunului de la Romă. Carol
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
ani ‘nainte, Pe când eram copil în satul dintre vii Și nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte, Că Moșul cel iubit e-un basm pentru copii, Și nici chiar prin liceu, chiar și la facultate, Colegi la care eu, franc, nu m-am așteptat, Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate, Că Moșul nu există și nici n-a existat, Dar n-am crezut atunci și n-am să cred vreodat', Când pruncul ce-a adus iubirea între noi, A
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367766_a_369095]
-
noastră populară avem omul spân, dar și acei oameni care mint, care fac tot felul de rele sub o anumită mască pentru a-și atinge scopul. Eu nu am fost niciodată un astfel de om, ci din contră, am spus franc ceea ce am avut de zis într-o anumită situație. - Notele cele mai valoroase, omul le primește de la viață. Dacă aruncați o privire în trecutul dumneavoastră, care ar fi nota pe care v-ați acorda-o? - Eu cred că nota trebuie
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, ULTIMA PARTE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363685_a_365014]
-
tăgăduiește superioritatea ridicând mâna celui aparent înfrânt și oropsit, cerșetorului la o adică. Ca Iisus lui Lazăr și multe alte exemple christice. Că nu se știe niciodată, simplu, nu? Nu-mi pregătisem răspunsul, nu-i premeditasem curiozitatea. I-am răspuns franc, fără adăugiri și zorzoane de retorică ieftină: „Însăilez când și când și mâzgălesc foaia, doamnă, asta fac. Auzisem de numele ei de scriitoare, îi cumpărasem chiar o carte de la anticariatul dintre librăria și papetăria „Mihai Eminescu de pe Academiei, colț cu
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
West ! Câtă dreptate avea Eugen Barbu în Principele său dâmbovițean ! Nimic nefinisat. Totul alandala. Viața de week-end se derulează printre gropi, gunoaie, dărăpănături și o faună pestriță. Nu se vede vreo viziune stradală, culturală, comercială ... Toți vor doar să împuște francul ... local ! Până la euro, e cale lungă ! Suntem abia în purgatoriu ! Politețea la parizieni e lege. Serviabilitatea e la ordinea zilei. La fel ca mârlănia și suficiența dâmbovițeană. Fie la bugetari, fie la privați. Nicio deosebire, ca stil de viață ! Aici
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
îndoitură, fiecare pată te duce instantaneu în acel loc déja vu. Data viitoare vei lua unul nou ! Mai sunt atâtea și atâtea de văzut. Și revăzut ! Á bientôt ! PARIS (romanii bat pe parisi în 52 I.H.; anul 450 - hunii, 476 - francii). MICUL PARIS (1459 - Vlad Țepeș). De aici începe totul. GSM - 2010, sfârșit de toamnă Voiaj asigurat de două cabinete de avocatură bucureștene, cu prilejul zilei aniversare. Le mulțumim și pe această cale. Referință Bibliografică: FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
să-l citez în vreo două locuri în viitoarea mea încercare. După speech, eu i-am șoptit complice lui Achim că rom înseamnă hoț în traducere, iar dumanlui mi-a susurat că nu știe nimic despre limba romani. A fost franc, și de aceea-i aduc un omag cu cio antepozițional. De șef de trib alb la africani. Domnul Gheorghe Sarău ne-a lămurit misterul cum a reușit să învețe romani jib. Tot pe baza scrierii lui Barbu Constantinescu. Zice că
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Acasa > Impact > Analize > CORNELIU LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
Impact > Analize > CORNELIU LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Foarte gravă din punctul de vedere al loviturii bancare și în interiorul mediului bancar, drama provocată de francul elvețian nu pare a avea și la fel de grave efecte sociale în spațiul nostru mioritic, încât să justifice o asemenea tevatură cum e cea la care se dedau politicienii și analiștii noștri. Ambele categorii între ghilimele. Pentru că niște politicieni cu adevărat
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
se pot duce să se trateze la Viena. „Se pot” duce, e adevărat din punctul de vedere al facilităților vamale; dar câți dintre români „pot” face asta din punctul de vedere al veniturilor lor!? Tot așa și cu creditele în franci elvețieni despre care nimeni nu ne spune cam câte sunt în toată România, unii agenți financiari evaluându-le la câteva zeci de mii, unele aproximații din presă la peste o sută de mii, dar nimeni cu o cifră cât de
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
care fac scandal și agitație, cred că nu. În ochii lor contează ceilalți - treizeci sau patruzeci la sută - care sunt ei înșiși, sau rudele lor, sau clientela lor politică. Pentru că cine altcineva în țara asta are pretenții financiare de nasul francului elvețian?! Deci, e vorba de douăzeci-treizeci de mii de debitori pentru a căror dreptate se zbate toată clasa politică și presa aservită: Să dea ordonanțe de urgență, să convoace Parlamentul, să facă legi care să-i apere, să... să...să
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
asigure progresul societății românești, pentru a se impune stufoasa legislație prin care trece neobservat firul roșu al unei activități legislative doar în favoarea parveniților din clasa politică. --------------------- Corneliu LEU Poiana Țapului 18 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DRAMOLETA NAȚIONALĂ CU FRANCUL ELVEȚIAN / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Corneliu Leu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DRAMOLETA NAŢIONALĂ CU FRANCUL ELVEŢIAN de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350149_a_351478]
-
angelică cu portretul lui fascinant, universalitatea și proteismul preocupărilor, un „uomo universale”, ocultismul și ezoterismul -vezi Egiptul antic, Indiile, Nirvana, Dacia- apoi lipsa de succes din timpul vieții și nu în ultimul rând o iubire extraordinară neîmplinită. Trebuie să spunem franc că după Eminescu poezia română stă sub zodia poetului. Pe timpul vieții lui poeții de la Junimea, și nu numai ei, au eminescizat. Poeți ca Veronica Micle, Samson Botnărescu, Alexandru Vlahuță, Traian Demetrescu, Nicolae Beldiceanu, Ion Păun-Pincio și în general cam toți
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
ziarului o avea H.o. Schlawe, profesor la Politehnica din București, director din 1907 al societăților petrolifere Disconto Geselschaft și Bleichroder care aveau interese în cadrul „Stelei Române” de la Câmpina. Ziarul „Ziua” condus de I. Slavici necesita o cheltuială de 15000 franci pe lună, suma fiind suportată în părți egale de Austro-Ungaria și Germania. Ottokar Czernin, ministrul Austro-Ungariei la București între anii 1912-1916, raporta din București că sumele cheltuite pentru cotidianul „Ziua” erau atât de mari, printre altele, și datorită faptului că
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
și datorită faptului că localul trebuia reparat periodic după devastarea lui de către manifestanții ostili Puterilor Centrale, salariile redactorilor fiind în ceste condiții de periculozitate, substanțial mai mari decât cele obișnuite în presa nestipendiată. Se raporta că se plătea 200-300 de franci pentru fiecare articol comandat pentru a fi publicat în „Ziua” sau „Minerva”. Până în februarie 1915, legațiile germană și austro-ungară cheltuiseră pentru întreținerea acestor ziare suma de 3850000 lei. În naivitatea sa, I. Slavici credea că la „Ziua” va putea continua
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
manuscrise cît să ajungă pentru 6 cărți în genuri diferite, fiind redactate (și publicate) într-o perioadă record de doar 3 ani: 2009-2011. O întreagă experiență americană intangibilă a fost volumul liric „apoptosium”, publicat în anul 2010 de editura neyworkeză „Franc Tireur USA” Publishing House, a faimosului literat & disident sovietic Serghey Iourienen. Atunci mi s-a deschis apetitul pentru Cititor-ul Transfrontalier, pregătind și îngrijind două Antologii internaționale de lirică și proză scurtă românească, respectiv „Clauza poeziei celei mai favorizate în
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
de reverență pentru clasicii literaturii române. Nici scriitorii și publiciștii contemporani nu scapă atenției criticului literar, exegeta constatând că „Elena Buică a simțit nevoia imperioasă de a-și exprima admirația” față de confrații din țară sau din diaspora, „cu extremă onestitate[...], franc[...], fără grimase, fără conveniențe, din pură iubire de oameni față de actul creației în sine” (Un gest de reverență scriitoricească). Rodul acestor preocupări sunt evidente în paginile mai multor volume încă din 2009 (Oglindiri) sau din 2011 (Luminișuri), dar, mai ales
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de făcut, Sau dărâmăm și o luăm de la
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
pe trecute... și uite așa ajungem pe culme, la Castelul bizantin Platamonas (Platamonas se traduce prin: plajă lungă). Este o fortificație datând din secolul X-lea cu poziție strategică asupra drumului dintre Macedonia și Tesalia. A fost clădit de regale franc al Salonicului peste un castel preexistent. Între 1218 și 1224 castelul a fost luat în stăpânire de ducele Epirului, Angelos Komminos, care a pus capăt ocupației france a Salonicului în 1224, numind acest oraș și capitala imperiului bizantin. În 1389
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
ani ‘nainte, Pe când eram copil în satul dintre vii Și nu aveam pe-atunci ca azi atâta minte, Că Moșul cel iubit e-un basm pentru copii, Și nici chiar prin liceu, chiar și la facultate, Colegi la care eu, franc, nu m-am așteptat, Cătau sa mă convingă, cu chestii fumate, Că Moșul nu există și nici n-a existat, Dar n-am crezut atunci și n-am să cred vreodat’, Când pruncul ce-a adus iubirea între noi, A
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN, VALERIU CERCEL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351025_a_352354]
-
de adăpost și un gând bun la „Misiunea greco - catolică” aflată în Paris, pe strada Ribera. „Părintele Zăpârțan împreună cu Neagu Djuvara au preluat grupul celor 3 români. Distinsul domn Neagu Djuvara a venit la noi, ne-a dat două sute de franci și-apoi ne-a vorbit despre viața de acolo...” „Diplomatul le-a furnizat o serie de amănunte despre viața pariziană, sugerându-le să țină cont de ele pentru a se putea integra, adapta și a-și face un rost; erau
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]