8,186 matches
-
interes; pe de altă parte era nezdruncinat în poziția lui morală. Atunci, de ce impuls asculta? Octombrie - Sosirea ca ambasador al U.R.S.S. a d. Kavtaradze, însoțit de soția lui. Dânsa se trage dintr-o familie de nobili din Georgia; vorbește excelent franceza. Și-a cunoscut soțul când acesta era student. M-a invitat, împreună cu Madge 2, să luăm ceaiul la ambasadă. E ajutată de o tânără care poartă, în același timp, șorț alb și cizme. Când s-a depărtat o clipă ca să
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
un phénomčne donné. ș...ț Ce qui est atteint avec le type normal d'un phénomčne, c'est la compréhension de la régularité de son fonctionnement (le normal) au sein des variations, normales ou pathologiques, qui l'accompagnent.ť 2 În franceză, humain génétiquement modifié. 3 E ceea ce francezii numesc court-bouillon. 4 Este vorba, între altele, de filmul lui Morgan Spurlock, Super Size Me, 2004 5 A se vedea site-ul http://www.slowfood.com 6 Am gasit pe un site imagini
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Rodica Zafiu Adjectivele minim și minimal au fost preluate din franceză, ca împrumuturi moderne în care oamenii de cultură percepeau cu ușurință etimonul latin (fr. minime provine direct din lat. minimus, iar minimal e un derivat de la aceeași bază). În DEX, cele două cuvinte apar ca sinonime; de fapt, ele s-
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
sau de mică audiență, dar și în engleză, germană, italiană. Traducerile, din poezie și proză, sporesc după 1990. Se înmulțesc cele în limbi slave. Sau de mică circulație. Nu lipsește din listă chineza. Apar limbile scandinave (de două ori suedeza), franceza, portugheza (cea mai recentă, în 2007, cu un volum de proză). Are întâietate germana. Un posibil efect al Premiului Herder, din 1982, când, am văzut, încep să-i apară cărțile în afara României. Importanța traducerilor se deduce din prezența scriitoarei ori
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
pasiune, n-ar fi devenit, la numai 17 ani, inginer și arhitect la Universitatea din Lemberg, n-ar fi mers apoi la Viena timp de trei ani ca să studieze matematica, n-ar fi învățat polona, germana, greaca, latina, engleza și franceza, n-ar fi citit în ritm trepidant. Și cînd te gîndești că, inițial, doar o boală de piept incipientă l-a îndrumat spre Peninsulă! Șocul italian echivalează la el cu o renaștere, iar limba italiană le va umbri pe cele
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză, precum și cu latinisme culte, oferind astfel forme despre care cu greu am putea decide dacă provin din italiană, din adaptarea directă a unor cultisme latinești ori din franceză. Dincolo de limbă, Asachi a preluat din Italia o anumită viziune asupra poeziei. în anii sejurului său (1808-1812), romantismul abia începuse să se afirme în Peninsulă; în schimb, neoclasicismul domina cu autoritate. Monti și Alfieri erau regii neîncoronați ai versului, iar
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
și de Vest în urmă cu aproape trei secole, un gen de care ne desparte un întreg tezaur de muzică de operă, de care ne despart epoci de cultură muzicală clasică și romantică, acest gen, genul operei baroce - a celei franceze în mod special - reintră treptat în actualitatea vieții muzicale actuale. Iar aceasta cu un dinamism, cu un atașament autentic față de percepția actuală a omului zilelor noastre. Nu mă voi referi la opera barocă italiană. De la Monteverdi la Vivaldi și de
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
ortoepic și morfologic (DOOM 2005) și în Noul dicționar universal al limbii române (2006); în ultimul, cu definiția: "atitudine (politică) de obicei conjuncturală și demagogică, urmărind cîștigarea simpatiei populare". Sursa imediată a termenului (devenit unul internațional) este considerată, pentru română, franceza. Definiția cuvîntului franțuzesc populisme din Trésor de la langue française informatisé (TLFI) e foarte interesantă, în măsura în care se bazează, în identificarea fenomenului, pe o trăsătură esențialmente lingvistică, discursivă: populismul ar fi semnalat de preferința pentru adresarea globală și nediferențiată către "popor" ("tout
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
Loti, scriitor celebru și pentru descrieri ale "haremurilor turcești contemporane", devenit în 1891, la numai 41 de ani, membru al Academiei Franceze, unde fusese ales cu 18 voturi contra niciunul pentru principalul său concurent, "naturalistul" émile Zola. Cum Istrati în franceză scria și în franceză s-a născut ca scriitor, situarea lui ca eventual autor de proze îmbibate de exotism oriental în acest cadru trebuie făcută. Cu atît mai mult cu cît exotismul de acest tip în literatura română este - sau
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
pentru descrieri ale "haremurilor turcești contemporane", devenit în 1891, la numai 41 de ani, membru al Academiei Franceze, unde fusese ales cu 18 voturi contra niciunul pentru principalul său concurent, "naturalistul" émile Zola. Cum Istrati în franceză scria și în franceză s-a născut ca scriitor, situarea lui ca eventual autor de proze îmbibate de exotism oriental în acest cadru trebuie făcută. Cu atît mai mult cu cît exotismul de acest tip în literatura română este - sau era în acel moment
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
înțeles prin poezie: pentru că nu este un poem. A consemnat Luiza Palanciuc Prezentare, note și traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc și Mihai Șora (fragment din volumul în pregătire Michel Deguy, Raison ardente. Entretiens avec Luiza Palanciuc) 1 În franceză: screenisation, de la englezescul screen 2 Cf. volumul La poésie n'est pas seule, Paris, Éditions du Seuil, 1987 3 Cf. Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss (1962): "Les chats de Charles Baudelaire", in L'Homme, n° 2, p. 5-21 4 V.
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Europei, dar că, mai mult, Europa din mintea lor era una care încetase să mai fie definită prin trăsătura religiei unice - creștinismul - sau prin criteriul națiunilor, ci pe baza drepturilor naturale și a moralei laice înseamnă să faci ceea ce stînga franceză se pricepe de minune să facă: să deformeze trecutul în așa fel încît prezentul să pară prelungirea lui firească; să legitimeze un prezent ilegitim pe baza unei istorii aduse din condei. Unde bate Paul Hazard nu e greu de intuit
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
eram nicidecum de aceeași părere. Ce făcea mama ținea poate de nebunie, dar, în ochii mei, asta n-avea nimic de-a face cu iubirea. Am devorat tot ce-am găsit de citit despre amour fou. În traducere și în franceză, ajutat de dicționare. Mare parte s-a dovedit a fi ceva plicticos și arid. Era inimaginabil. Văzând că la patru luni după ce luasem decizia privind vocația omului nu avusese loc nici o schimbare radicală, m-am hotărât să o seduc pe
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
din moment ce, uneori și scriitorii și-o amintesc delectabil. Spre exemplu: "De-atunci, mîncarea mea preferată este peștele a la greque, un sos de tomate, cu felii subțiri de morcov și vinete și roșii înăbușite și ceapă: în caucaziană - adjapfandal, în franceză - ratatouille." Putem citi asta în romanul lui Evgheni Evtușenko, Să nu mori înainte de moarte. În final urmează apoteoza pe scena mică a unei recunoașteri inițiatice, locale și sortită misterului și discreției ca și fericirea autentică. Știu că în materie de
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
care se ținuse între 1/13 iunie și 1/13 iulie 1878. Lucrarea anterioară, Istoria toleranței religioase în România. Edițiunea II revăzută și adausă, București, 1868, atingând foarte delicata cestiune israelită, discutată și ea la Berlin, fusese deja publicată în franceză, întâi într-o traducere prescurtată în foaea franceză "La revue de la Roumanie" și apoi în volum: Histoire de la tolérance religieuse en Romanie, Traduite... par Frédéric Damé et Boniface Florescu, Bucarest, Socec, 1876, un an înaintea Războiului." Trebuie să remarcăm că
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
definire participă 1, romanul Zadarnică e arta fugii, de Dumitru }epeneag, primește deschiderea spre cultura anglofonă. (Vain Art of the Fugue, traducere Patrick Camiller, Editura Dalkey Archive Press, USA, 2007). Scris în română între anii 1969 și 1971, publicat în franceză în 1973 (Arpieges) și în română abia după revoluție, în 1991, Editura Albatros, Zadarnică e arta fugii produce numeroase reacții în lumea anglofonă. Vă prezentăm fragmente din cronicile de întâmpinare scrise în Anglia și în Statele Unite în vara acestui an
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
adorația. "Eu l-am avut profesor la limba română pe dl. Ghiță Gheorghe", va spune bătrânul felicitat pentru excelenta stăpânire a limbii strămoșilor lui daco-romani, cu puțin busuioc slavo-cuman. "Eu, la științe naturale, pe Mumuianu, la geografie, pe Antonescu, la franceză, pe Vicol, la germană pe Virgil Tempeanu", (Iar la gimnastică, pe Crăcănel!) i se va replica de către un venerabil rector. Păi ce, n-am fost și noi în Arcadia? Cum să uit cum, în prima clasă de liceu, la teza
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
gînd, cînd am ajuns în Franța, a fost să-mi iau o mașină de scris electrică. Față de cea mecanică, mașina de scris electrică însemna un progres considerabil în ce privește calitatea literei imprimate. Imediat, însă, am trecut la alt instrument, ceea ce în franceză se numea "traitement de texte". Un fel de semi-computer, pentru că avea memorie, funcționa cu dischete și dispunea de un ecran pe care puteau apărea concomitent vreo zece rînduri. Primul meu "traitement de texte" se numea "Brother". La el am scris
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
un al doilea, mai sofisticat, un "Packard Bell", apoi un al doilea computer portabil mai sofisticat, un "Tochiba"... Computerele m-au ajutat mult, pentru că aveau această fantastică generozitate de a-mi semnala... greșelile gramaticale și de ortografie cînd scriam în franceză. Piese și peregrinîri: de la doamna Vernescu la doamna Grubach... D.P.: Care au fost locurile cele mai faste în care ți-ai scris piesele? M.V.: Ori de cîte ori îmi recitesc piesele din perioada mea "bucureșteană", îmi vin în minte încăperile
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
de față. Cartea a cunoscut, de asemenea, versiuni în spaniolă, cehă și poloneză. Dacă ar fi fost vorba doar de o "provocare", care să servească de fapt adepților părții supuse criticii, cum te-ar face să crezi coperta versiunii în franceză, cartea nu ar merita, fără îndoială, atenție. Aceeași poziționare critică cu obstinație a autorului, în luările de poziție din anii următori, ar putea arunca, de asemenea, o atare suspiciune. Enumerarea titlurilor publicate, conținută în articolul care îi este consacrat în
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
aceeași culoare, cerească. Când ajunseră cu mașina la căsuța plină de verdeață, coborî, se despărți de ofițerul elegant, sună la ușă, iar în prag apăru Georgică, tatăl Marșeuzei. Venise cu un aeroplan! îl anunță ea. Nu se aștepta. Exclamă cu franceza lui de secretar de ambasadă la Berna, pe vremuri,... Ah... te voila,...ça par exemple!... Vii vasăzică pe mătură prin aer ca vrăjitoarele...
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
încît am fost emoționat ca niciodată cînd am aflat că la Humanitas va apărea un roman de tinerețe al doamnei Monica Lovinescu, Cuvîntul din cuvinte. Soarta acestui roman ar fi meritat ea însăși o carte pereche. Tînăra expatriată scrie în franceză un roman, îl propune unei edituri importante. Manuscrisul îi e respins sub motivul că ar fi prea avangardist. Probabil că adevăratul motiv era demontarea mecanismului totalitarismului comunist într-o formă esențializată, nu sub aceea a relatării unei experiențe personale sau
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
a aceluiași an părăsește definitiv România. Se oprește în Italia, îl cunoaște pe Ungaretti, care îi dă o scrisoare de recomandare către Jean Paulhan, viitor academician francez, astfel că ajunge în mult-visatul Paris. La acea vreme, Isou citea curent în franceză, engleză, idiș și rusă, dar cultura franceză îl atrăgea cel mai mult. Venise la Paris cu idei ciudate: se dorește un Mesia, îl laudă pe Stalin, visează să obțină Premiul Nobel, dar se apleacă mai serios asupra inițiativei de a
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]
-
școala bunica dvs.? Z.D.-B. - Toată lumea la maici, la Pitar Moș. Unde am fost și eu, după aceea. T. S. - O tradiție, în familie. Z.D.-B. - Da, o tradiție. T. S. - Ce învăța bunica acolo? Z.D.-B. - Franceza, germana, literaturile, gramatică și pian. T. S. - Deci un învățământ umanist și artistic. Z.D.-B. - Da. Este același pe care l-am făcut și eu ulterior, dar, bineînțeles, într-un chip mai modern. Pentru că atunci fetele se pregăteau pentru
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
pentru mulți într-o adevărată școală - vezi cartea lui... și a lui... cum naiba-i spune, dealtfel el însuși, servitorul D-tale, a început deja să-și publice memoriile. Oricum, dacă n-ar fi fost soția care era profesoară de franceză la un liceu din București și dădea și lecții particulare în casele mărimilor zilei, îndeosebi ale șefilor x de partid care țineau să-și învețe odraslele limba lui Montaigne, trecînd peste faptul că aceasta era și aceea a ticăloșilor de
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]