1,246 matches
-
european al studiului teologiei) s-a manifestat viguros chiar din 1215, când legatul papal a interzis orice lecturi și comentarii ale „Fizicii” și „Metafizicii” lui Aristotel. Opoziția față de deschiderea laică a rectorului Universității a fost exprimată de magiștrii dominicani și franciscani, devotați total papalității. Abia din 1318 ei vor accepta să se supună deciziilor rectorului („jurământul de ascultare sau de supunere”). Cât despre Facultatea de medicină din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat în 1270 și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși în România, mai ales după 1918, când au existat mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de publicații a fost înțeleasă și au existat numeroase proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine misionare (franciscanii, iezuiții, dominicanii, asumpționiștii) și unor comunități locale (parohii), regionale (dieceze) și naționale (ziarele apărute în capitală). Evenimentele internaționale organizate de Biserica Catolică în domeniul presei precum Congresul și Expoziția mondială a presei catolice (la care a participat și România) au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a purtat numele Calendarul catolic. În 1921 i s-a adăugat "Presa Bună", nume dat de Comitetul Catolic care s-a înființat pentru sprijinirea presei catolice. În anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a schimbat în timp, în funcție de redactor și de locul publicării. Printre motivele fondării acestei reviste (invocate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
putere a comuniștilor, ce a afectat și alte publicații catolice. II.3.2.2. Revistele franciscane Viața Cea mai difuzată revistă catolică franciscană din Moldova a fost Viața 667. Aceasta a apărut în contextul întoarcerii în țară a 6 preoți franciscani care studiaseră la Universitatea teologică din Roma. Printre ei s-a aflat și preotul Iosif Tălmăcel, care a fost numit vicar la Sabăoani la repatrierea sa. Împreună cu parohul de Săbăoani (Grațian Carpati), a publicat în data de 14 aprilie 1913
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
una constantă (uneori a apărut o dată la două luni, alteori lunar). Publicarea acestui buletin a iscat discuții între preoți, privitoare la modalitatea de dezvoltare a revistei;asta, deoarece în primul număr din anul 1914, preotul Ulderic Cipolloni (conducătorul local al franciscanilor) a precizat: "În toate publicațiile să nu se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează cel mai mare cotingent catolic din Moldova... lui trebuie vorbit în mod simplu, cu o limbă curat românească, dar simplă, și nicidecum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau: explicarea vieții misionarilor, comemorarea sfinților, subiecte cu și despre franciscani, pilde și sfaturi practice și altele. Un loc aparte l-au ocupat rubricile semnate de preotul Anton Bișoc, ce tratau căsătoria cu toate etapele ei: pețit, celebrarea religioasă, petrecerea de nuntă. Anul 1926 a reprezentat comemorarea a 700 de ani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
etapele ei: pețit, celebrarea religioasă, petrecerea de nuntă. Anul 1926 a reprezentat comemorarea a 700 de ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, fapt ce a dus la o alocare de aproximativ 60% din spațiul revistei acestui sfânt și Ordinului franciscan 676. În timpul anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosită în funcție de publicul vizat (Viața limbaj popular, abordare simplistă, Lumina creștinului un limbaj mai elevat, dar pe înțelesul tuturor, Aurora Franciscană un limbaj elevat, uneori teologic, ce viza cu precădere persoanele inițiate, cunoscătoare ale învățăturilor creștine în special membrii Ordinului Franciscan); mesajul însă a fost același și a transmis valorile creștine expuse de Biserica Catolică, valori care aveau caracter universal. Unitatea mesajului transmis de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice, exprimată printr-un limbaj diferit și o abordare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sub forma unei reviste a apărut la inițiativa părintelui Iosif Tălmăcel, redactor al revistei Viața. Apariția noii tipărituri catolice a fost posibilă doar cu acordul superiorilor ordinului respectiv și a episcopului diecezei. La 15 septembrie 1918 a apărut curierul terțiarilor franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană 700. Programul publicaței a fost întocmit de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se vor da
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de inițiatorul ei, preotul I. Tălmăcel, care a propus: "tratarea în revistă a chestiunilor ce privesc de-a dreptul Ordinul al III-lea. Apoi se vor da câteva puncte pentru o mică meditație. Va urma viața unui Sfânt din Ordinul Franciscan și în fine, se vor da diferite știri și sfaturi folositoare"701. În prima perioadă a apariției, publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr al revistei din prima sa perioadă (situație cauzată de probleme financiare). Rubrici ale revistei au apărut și în publicația Viața, aflată tot sub patronajul "părinților franciscani". După un an, Aurora s-a tipărit din nou în format de revistă până în februarie 1927, când din cauza dificultățile materiale, a încetat iar să mai apară 703. Această nouă pauză a durat 10 ani până în martie 1938, când a început
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața, Lumina creștinului, Farul nou și altele. În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în Sfântul Francisc; Terțiarii Franciscani și credința Catolică; Francisc, bărbat catolic; Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate în biblioteca Populară Catolică: Colecția de cântece bisericești, Manualul Terțiarilor Franciscani, Adevăruri veșnice. Cuprinsul revistei din anul 1938 (lunile mai iunie) conținea teme precum: Iubiți frati și surori în Sfântul Francisc; Terțiarii Franciscani și credința Catolică; Francisc, bărbat catolic; Nimic fără Dumnezeu 707. Revista Aurora franciscană s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, care au dus la întreruperea ei în mai multe rânduri; în perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]