19,543 matches
-
altceva» decât români, nu este altceva decât obscurantism și politicianism... „Fie să trăiască vremuri interesante“ - rostesc chinezii la nașterea unui copil și, se știe, o spun de un miliard și ceva de ori la două-trei generații. Jumătate urare, jumătate blestem, fraza ni se potrivește nouă, „sud-esticilor“, ca o mănușă. Trăim, într-adevăr, vremuri interesante, ba chiar, mai mult decât atât, trăim în locuri interesante. Fostul și, cine știe, poate chiar și un viitor „butoi cu pulbere al Europei“, Balcanii fac o
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
pentru film de lungmetraj de ficțiune - până la 125 pagini sau de scurtmetraj de ficțiune - 20 pagini. Fiecare scenariu va fi însoțit de o pagină de prezentare a subiectului, de CV-ul autorului și de un log-line (rezumat în max. 3 fraze). Nu se admit povestiri, sketch-uri, dialoguri fără descrierea acțiunii sau orice alt fel de scrisori. Nu se admit mai multe scenarii ale aceluiași autor. Scenariile se depun în două exemplare. Amănunte, pe www. cinemagia. ro. Scenariile trebuie depuse până în 15
Agenda2005-07-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283379_a_284708]
-
Introducerea duetelor pentru două soprane reprezintă o particularitate importantă a acestei opere. Magistralele fugi pentru cor de la sfârșitul lui Gloria, Credo și Dona nobis pacem vorbesc ele însele despre talent și educația solidă în domeniul compoziției a tânărului compozitor. Fiecare frază este divizată în mai multe fragmente, iar ideea muzicală a fiecăreia este de o factură nouă, însă fără ca ea să altereze unitatea întregului. Numele lui Michael Haydn ar fi devenit cunoscut mai rapid în lumea muzicală a acelor timpuri dacă
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
trebuie să se aștepte la o solicitare bătînd în chin mintal. Mai întîi ai nevoie de o jumătate de oră de adaptare la densitatea nuanțelor, apoi îți trebuie altă jumătate ca să-ți obișnuiești mintea cu țesătura de gînduri înlănțuite. Fiecare frază cere efort, și aproape la fiecare cinci pagini simți nevoia să te întorci spre a reface drumul parcurs pînă atunci. Scuza că ai sub ochi un limbaj tehnic e doar un pretext de a capitula în fața unor nuanțe care te
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
un singur lucru - pe faptul că nu pleacă /, căci nu există crimă mai mare, decât a pleca“... Și Adriana va pleca, dar își dorește să se întoarcă și la 100 de ani de la apariția primului număr al „Agendei“, cu această frază fiind risipite momentele de nostalgie pe care doar un mare actor le poate aduce în sufletul ascultătorilor. Ducu Bertzi, care are o relație mai veche cu redacția, a continuat cu melodia „de la mine din Maramureș“ - „Mândra me“ și a încheiat
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
desprinde el din textele vechi. Sînt convocate în acest colocviu al vechiului cu noul texte de Mihail Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Ion Marin Sadoveanu, Ion Vinea, Gib Mihăescu și Șerban Foartă. Epilogul volumului oferă un montaj parcă de inspirație dadaista, cu fraze decupate din Letopisețul cantacuzinesc și din Sorin Titel, într-un cocktail deloc neverosimil, ba chiar reconfortant pentru cititor, care în final va răsuflă ușurat: deci asta e - sub straiul studiului academic se ascund de fapt condeiul autorului de ficțiune și
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
a doua - și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului, reluat ori de câte ori autorul se așează în fața colii albe de hartie". În schimb, analizând tulburătorul român Bate și ți se va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
furor heroicus, iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha rostește cuvintele care îl închid pentru totdeauna între granițele fantasmatice ale reprezentării: "Primește, doamna, mină această, sau mai bine zis, pe călăul acesta al răufăcătorilor de pe fața întregului pîmînt!"1 Va amintiti această frază? Ea punctează, la sfîrșitul primei părți a cărții lui Cervantes, obedienta eroului la imaginar și definitivă lui despărțire de lumea reală și faptele acesteia. Este o despărțire naivă, survenita mai mult din imprudenta decît prin voința autorului ei. Iată, pe
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Șerban. Textul sau (amestec de iluzie și realitate, biografie fictiva și totuși recognoscibila, întîmplare a oglinzii și pictură trompe l'oeil) este o mică bijuterie ludica, scrisă à la manière de... ghiciți dumneavoastră cine. Ar trebui să vă ajungă primele fraze: În pustietatea ironică a cîmpiei, uneori mirajul e un poncif. De aceea, cînd se născu Francisco-Maria von Osberg, la ceasurile șase ale dimineții de 24 august 1899, nu se-ntîmplă nimic deosebit: erau doar o casă, tremurul arămiu al frunzelor în fața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
etc. Prin Fondane cititorul anilor ^20 știa nu numai ce se întîmplă în fiecare moment în literatura europeană, ci și jocurile de culise, conflictele dintre scriitori... Autorul acestor comentarii se adresa unui public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s^est proposé d^offrir dans ce numéro le grand ballet de la poésie française d^aujourd^hui" incită și acum, după atîta timp. Fondane se dovedește a fi un comentator extrem de lucid al avangardei atît de năbădăioase la
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
mereu, cronicarul este un colțos. Are un umor care nu se remarcă de la început. Mulți vor părea mirați că-i găsesc umor lui Cornel Regman, în scrisul sau critic (în replică orală, în schimb, umorul răzbea deseori la suprafață), cu fraze lungi și cu metafore ardelenește cumpănite. Dar, recitindu-l, se vor convinge că nu greșesc. Ironia e învăluita, cum e carnea în șnițelul vienez, dar mușcătoare. Nu lipsesc jocurile de cuvinte, răsucirile de limbă care plesnesc pe neașteptate, pivotările etimologice
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
și în caracterizări globale, epocale, exacte tocmai prin convocarea, daca nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au trăit mitul unei lumi în care civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
bogat în acest sens oferind contribuțiile directorului și redactorului șef. Primul a înlocuit limba de lemn comunist cu lemnul de esență popeasca, la fel de găunos cît timp e folosit că unealtă primitivă de propagandă. O iasca fără scînteie. Iată doar două fraze din delirantul editorial al lui Dinu Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
limbaj obișnuite la clasa politică de azi, apariția d-lui Meleșcanu pe lista favoriților are de ce să mire. Pe mine, cel putin, mă uluiește aparentul succes al acestui personaj pentru că nu țin minte că el să fi rostit măcar o frază memorabilă. N-am auzit (dar poate n-am fost suficient de atent!) nici o idee valabilă articulata de fostul protejat al lui Iliescu și nici nu știu cum un diplomat de pe vremea lui Ceaușescu ar putea face față provocărilor unei lumi în care
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Constantin Țoiu 2 XII 1978 - Iowa- City. "Remember your Costumer is your next Inspector". Reclamă citită la Amana în SUA la o uzină de frigidere - aproximativ: Nu uită că Inspectorul tău este următorul tău client. Este, cred, prima frază pe care am învățat-o și pe care o rosteam perfect în America în cele mai neașteptate ocazii. Odată, ducîndu-mă în vizită la niște americani importanți, profesori universitari, le-am rostit și lor frază această, mecanic, automat, ca pe apă
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
următorul tău client. Este, cred, prima frază pe care am învățat-o și pe care o rosteam perfect în America în cele mai neașteptate ocazii. Odată, ducîndu-mă în vizită la niște americani importanți, profesori universitari, le-am rostit și lor frază această, mecanic, automat, ca pe apă. Mai întîi, strîngîndu-ne mîinile, ei se uitaseră la mine ca la un apucat. Pe urmă, după aerul meu natural, probabil, începuseră să rîdă cu poftă. Pe urmă, intrînd în amănunte, ei mă felicitară, spunîndu-mi
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
tot, în cazuri excepționale: "Ce pot eu să fac pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o întrebare cu un interes real, cînd se întîmplă să fie pusă... Tot la Clermont College am auzit și frază, nu formulă, zicerea din ce in ce mai des și mai larg pronunțată în SUA și care ma izbise, urmărindu-mă multă vreme, ajungînd să o rostesc și eu cîteodată în gînd, mai ales din pricina adevărului ei atît de surprinzător că și a frumuseții
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
în SUA și care ma izbise, urmărindu-mă multă vreme, ajungînd să o rostesc și eu cîteodată în gînd, mai ales din pricina adevărului ei atît de surprinzător că și a frumuseții ei literare, avînd ceva din aserțiunea unui erou shakespearean. Frază, apărută pe vremea războiului din Vietnam și circulînd mult în epoca, îndeosebi în mediile intelectuale, refractare războiului, sună astfel: We have met the enemy and it is uș. Am întîlnit inamicul și el eram noi. Că dese... deseori.
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
nu pot să uit imaginea cuvintelor ce țâșneau ca niște stropi de sânge și așchii de dinți rupți din gură să deschisă că o caverna a unui viitor imprevizibil". Citatul este ilustrativ și pentru expresivitatea mereu dată la maximum a frazelor lui Dan Stâncă. Prozatorul nu scrie niciodată ca să scrie. El urmărește să-i provoace pe cititori și, uneori, exasperat de absență oricărei reacții, să provoace - s-ar spune - cerul însuși. Cristian și Ruxandra sunt vizitați la un moment dat de
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
au descoperit-o, ci au inventat-o prin distrugere. Cu vreo sută de ani mai tîrziu, Miranda exclama O brave new world. Declinul spiritului Renașterii și al Renașterii în spirit începe fix atunci cînd, radiind de încîntare, Miranda rostește această frază. Nu degeaba o face Ciulei că, spunînd asta, să îi ia de mînă pe Antonio și Sebastian. Nu e vorba de o ironie ieftină, nici n-are cum. E un adevăr. E ceea ce se întîmplă în acel moment. Miranda alege
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
Întreaga fabulă narativă a romanului Zăpezile albastre (1996 - în Polonia, versiune în limba română - 2008, prin Carmen Luiza Săvescu, editura Humanitas, 164 pagini) se poate rezuma în câteva fraze. Un copil, evreu polonez, trăiește într-un lagăr din Siberia drama celor lipsiți de căldura părintească, pe fondul unei absențe totale a libertății. Vremurile roșii, ctitorite de Lenin și continuate draconic de către Stalin, se ridică amenințător, încât băiatul visează în
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
redactorii căreia mai figuram, într-un duh așa de eugensimionesc, drept un "sinistru demolator de valori", un emițător de "aberații". Complementar, nu altcineva decît recent numitul (și, se pare, încă mai recent destituitul) redactor șef al Contemporanului a așternut o frază pe care mărturisesc că a trebuit s-o citesc de cîteva ori, ba chiar să rog și pe altcineva s-o citească, spre a ma convinge că nu constituie o eroare de tipar: "Grigurcu nu e un scriitor". (Dar, Doamne
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de dicționarul academic (DA, litera F, 1934), cu definiția: "fraze încîlcite, alcătuite numai din combinațiuni de cuvinte greu de rostit, cu spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
a dificultăților fonetice majore pe care vorbitorii nativi le percep în folosirea propriei limbi. Interpretarea conform căreia aceste încurcături sînt în primul rînd un exercițiu de pronunție e însă ușor idealizata: în foarte multe cazuri, jocul e doar o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
o capcană, frazele fiind astfel construite încît pronunțarea lor rapidă, eventual cu micile erori previzibile, să conducă la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte de dicție mai răspîndite
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]