1,235 matches
-
ipochimen? . - Era delicat cu ea, plin de sentimente frumoase. . - Mă întristezi. Să lăsăm asta! Altceva ce făcea Pica,cum își petrecea ziua? . - Multe ceasuri ședea ghemuită într-un colț al patului și citea. Isprăvea un volum într-o zi. . - Cînta? . - Fredona puțin când era bine dispusă, apoi amuțea. Șimai veselă, se dădea jos pe scară fluierând. . - Fluiera Pica? . - Ba bine că nu! . - Niciodată n-am auzit-o fluierând, e un lucru nou pentrumine. . - A venit și pe la bucătărie, oferindu-se să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În anul 1989, studenții protestatari au înălțat o replică a Statuii Libertății în Piața Tiananmen. O disidentă i-a mărturisit unui reporter că atunci când era obligată să-i asculte pe liderii locali ai Partidului Comunist tunând și fulgerând împotriva Americii, fredona în minte melodii ale lui Bob Dylan, purtând în felul acesta în sinea ei o revoluție tăcută. Un alt reporter a remarcat faptul că "multă lume este de părere că pătrunderea treptată a producțiilor hollywoodiene în cinematografele chinezești, laolaltă cu
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
idee, o idee în rahatul porcesc, și totul e salvat. EL: Da, vom urca pe colina care oprește privirea să ajungă la ferma noastră și vom lăsa să ne iasă din gură focul curățitor. Și apoi te voi ruga să fredonezi imnul național. EA: Și după ce totul va fi negru și numai cenușă, vom lămuri locuitorii locului ce intensificare a organizării identității este asta. EL: Din pielea primarului o să improvizăm un zmeu, și pe copiii care se îngrămădesc în jurul nostru o să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns căpitan, cere gorniștilor să cânte scurt. Compune el însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: „Adunarea se cântă, boule!” Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenenet de rezervă, învățătorul Toderici își mână trupa de „premilitari” la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii/ vesel sunt și eu. Uneori însă, chiar militarii, care cunosc
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pietros acoperit de vegetație costieră a fost extraordinară. Înainte de a ajunge la destinație, trenul s-a oprit pentru 10 minute la gara din Trieste. Așa am văzut un om care a urcat în tren cu un coș plin cu alimente fredonând: șanvișuri, apă, bere! Apă minerală, Coca-Cola, Fanta! Acesta a fost primul contact audio pe care l-am avut cu Italia". Amuzant acest prim contact pe care dumneavoastră, domnule profesor, l-ați avut: se aseamănă cu Nino Mamfredi, imigratul napoletan din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
scenă deschisă - o replică deosebită sau o arie interpretată cu aleasă măiestrie. Atenție! La concertele de muzică clasică aplaudăm numai după interpretarea lucrării în întregime. Deci, aplaudăm numai atunci când dirijorul se întoarce cu fața spre public. Tot la concerte nu fredonăm melodia alături de solist sau de orchestră, nici nu batem ritmul cu mâna sau cu piciorul. La concertele adresate copiilor sau tinerilor (de muzică pop, rock, hard etc.) dacă cei de pe scenă ne invită să cântăm și să dansăm împreună cu ei
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
muzică populară cam de trei ori pe săptămână" (S15). Cei cărora nu le place declară că totuși ascultă acest tip de muzică la petreceri, nunți, botezuri ș.a. Dorind să vedem în ce măsură interiorizează acest gen de muzică, am întrebat subiecții dacă fredonează sau cântă melodii populare românești. Răspunsurile ne relevă faptul că, cu puține excepții legate de ocazii speciale ("la chefuri"), majoritatea nu cântă deloc. Un indicator interesant pentru acest domeniu ne arată că majoritatea celor investigați au participat cel mult o dată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
numai în luminosul partid PD-L, condus ferm de marele cârmaci, Traian Băsescu. Până atunci, nu am decât să închei cu urarea actuală a Realității TV: „Să ne trăiască și să ne moară toți politicienii". Chinezarii cu spini și cuie Fredonez și eu câteodată, prin sufrageria și chiar prin baia personală, un cântecel plin ochi cu dor de ducă spre cele zări. Și bineînțeles, ca un om cu evidente apucături culturale ce mă aflu pe lumea asta, gândul meu zboară spre
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a inițiat-o în mitologia greacă și romană. Fotoliile și canapelele saloanelor din casă erau acoperite cu tapiserii ce evocau scene din viața zeilor și zeițelor. "Bunica mea inventa un joc de urmărire între mobile, de la un fotoliu la altul, fredonând: "Prin pădure ne-am plimbat / Când lupul era plecat". Dar, în timpul acesta, îmi dădea tot felul de explicații despre personajele și animalele din vechile mituri. Știa la perfecție poveștile acestea despre zeii grecilor și romanilor" [Pange, 1962, p. 21]. Patrimoniul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a-i avertiza pe noii veniți să se comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului. De multe ori, prin fața acestuia, se deplasa într-un pas de balet desuet, eventual cu un morcov sau pătrunjel în mână, fredonând câte un cazacioc, un marș prusac, o canțonetă italiană cunoscută sau un început de melodie extrasă, nu întâmplător, dintr-o operă celebră, pe care o interpreta cu minunata ei voce de soprană trecută pe linia moartă. La petrecerile de seară
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după modelul american, cu picioarele întinse pe un scaun din apropiere, cu ochelarii agățați de nas gata-gata să-i cadă peste romanul deschis la întâmplare, începu să citească în gând, aproape silabisind: "Locotenentul Ghenea trânti cărțile... Turnă altă țuică și fredonă interminabilul cântec, monoton și idiot, care făcea ravagii în toată divizia... A fost odată un mic copilaș / Ce nu știa, / Ce nu știa a înota? / Dar după una două trei patru cinci șase șapte săptămâni, / A început / A început a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vândute pentru a cumpăra alifiile necesare îmbălsămării lui și, în special, bocetele celor din jur care nu-și dădeau seama că pe el nu-l durea nimic. Mai mult decât atât, căuta să-i consoleze pe cei din jur, când fredonând, când interpretând cu voce tare mereu unul și același cântec, tot atât de idiot și de monoton: "Găina e lumenită / Si la mizloc otlăvită of s-aoleu / Ionel când o gustă.../ Limba în gulă i se nclestă..." Sau poate momentul când surorile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec (36); frumos (35); veselie (24); fredona (21); talent (17); bucurie (15); fericire (13); dansează (10); pian (10); sunet (10); vesel (10); relaxare (9); microfon (8); vioară (8); dansa (7); melodios (7); artist (6); bine (6); duios (6); glas (6); muzica (6); pasăre (6); chitară (5); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
21); talent (17); bucurie (15); fericire (13); dansează (10); pian (10); sunet (10); vesel (10); relaxare (9); microfon (8); vioară (8); dansa (7); melodios (7); artist (6); bine (6); duios (6); glas (6); muzica (6); pasăre (6); chitară (5); a fredona (5); recita (5); sunete (5); asculta (4); cor (4); intona (4); liniște (4); manele (4); petrecere (4); cîntăreț (3); dans (3); distracție (3); doină (3); fericit (3); fluier (3); încet (3); inima (3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
binedispune; J. Bolvin; a fi bucuros; a se bucura; calmare; căldură; cînta; a cînta; ciocîrlia; ciripește; citește; clape; clasic; compune; cucul; cucuveaua; da; dar; descîntă; dicta; distruge; doini; dragoste; drăguț; duet; durere; emoție; se exprimă; expunere; fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
artă; artist; ascultat; auz; bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
defect; defecte; deseori; destinul; dezamăgi; a dezamăgi; dificil; dreapta; drept; a fi drept; drumul; ei; el; eu; elev; eronare; evident; evita; exercițiu; ezitare; a face; a face opusul; fals; faptă; la fapte; fața; feedback; fiecare; ființă; firește; forță rea; frecvent; fredona; frică; frumos; frustrare; frustrări; fură; gafa; a gafa; gafezi; gest; gîndi; grabă; gras; grav; guy; hoț; iartă; imperfect; imposibil; inconștient; indulgență; instanță; insucces; intenție; invers; involuntar; ireversibilitate; îmbunătățire; încercări; încurca; încurcat; încurcă; a îndrepta; înșeală; înșela; întîmplător; a se întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capturat; carte; căsătorit; ceva; ciot; coase; completa; condamna; conecta; conectare; constrînge; contopi; corupție; a cuprinde; cuvinte; DNA; departe; a desface; desfăcut; destin; destine; destinele; doi; dragostea; dreptate; a dresa; a elida; exilare; ferecă; fidel; a finisa; fire; foi; forma; forță; fredona; fundiță; o funie; fura; a fura libertatea; fusta; genunchi; greșit; hoții; idee; ideologii; imobilizat; un inel; inima mea; inimă; interzice; a interzice; iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Oricum, nimic pare să nu existe în afara „dorului de Paradis”: „Nostalgia Ă balsam și otravă a zilelor mele. Literalmente mă dizolv în alte orizonturi. Dumnezeu știe după ce paradis tânjesc. Există în mine melodia, ritmul celui Exclus, și îmi petrec timpul fredonându-mi deruta și exilul în această lume” (III, 91). Iar sentimentul excluderii e trăit la intensitatea modelului originar: „Izgonirea din Paradis, eu o trăiesc în fiecare zi, cu aceeași pasiune și cu același regret ca primul surghiunit” (III, 33). Ciudat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
depărtare, patru plopi se înălțau către Dumnezeu” (I, 332). Iar sentimentul acesta, că Dumnezeu există, că fericirea există, îi amintesc de eșecul unei încercări de sinucidere. În parcul Luxembourg, pe care deseori îl detestă pentru mulțimile care rătăcesc prin el, fredonează refrene spaniole atât de tare încât ceilalți îl cred probabil nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II, 112-113). Ei bine, acum retrăiește “întreagă, noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că ar fi trebuit să plecăm mi devreme. Vera: Ștefan putea să plece și mai devreme, dar a crezi că avem destul timp. Mina: De fapt, avem destul timp.(Ilie își pune haina, se piaptănă, își pune banii în buzunar, fredonînd, Mina îl aude și se simte jenată) Ilie! Ilie: (din dormitor) Da, vin imediat. (după o mică pauză, continuă să fredoneze) Mina: (furioasă, intră în dormitor) Ilie! Ce naiba te apucat? Ilie: Ce să m-apuce? Nu m-a apucat nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
destul timp. Mina: De fapt, avem destul timp.(Ilie își pune haina, se piaptănă, își pune banii în buzunar, fredonînd, Mina îl aude și se simte jenată) Ilie! Ilie: (din dormitor) Da, vin imediat. (după o mică pauză, continuă să fredoneze) Mina: (furioasă, intră în dormitor) Ilie! Ce naiba te apucat? Ilie: Ce să m-apuce? Nu m-a apucat nimic! Mina: N-ai cîntat de ani de zile și ți-ai găsit tocmai azi să... Ilie: Da ce-i azi, dragă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
emasculării. Infirmitatea, care va să zică, îmbracă un fason de carnaval. O figură luminoasă, deși lucrată în trăsături mai convenționale, e Bunica, depozitară a valorilor tradiționale pozitive. Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu satisfacție: "Gata! Le-am venit de hac!"... "Cui?" am întrebat. "Șoriceilor din teatru! Le-am pus vată de sticlă cu bolduri, în toate colțurile cabinelor! Nu vor mai mișuna, nopțile, speriindu-mi somnul!"... Și a plecat, demn, fumînd și fredonînd o arie din Aida. În același oraș, într-o seară, un actor în vîrstă m-a invitat acasă, la o șuetă și un coniac. Accept mereu asemenea invitații, cînd sînt în deplasare. După ce am băut două păhărele, gazda îmi povesti
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
si în a doua secțiune a volumului, Emoția orașului, deși forma ei poematică este, aici, distinctă. În Adeverință, spre exemplu, instanța auctorială preferă camuflajul ironic al biograficului celui mai prozaic: "El își cumpără foarte rar/ Papuci de casă. El dondăne, fredonează/ Devine brusc înțelept, își dă palme,/ Plânge, recunoaște, mai cere/ Încă o dată, scuze.// Poetul îngână ceva. O ia razna,/ Își dedică, post-mortem,/ Un manuscris. Precizează, deschide/ Paranteze, mai are ceva de adăugat./ Lui îi este dor de acasă, de niște
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]