1,444 matches
-
de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună frumușel! Și dacă-i mai punem și pe handicapații intelectuali... handicapații morali... Ehei, ce minune de parlament ar ieși...! Marieta: Da, da pînă atunci să faci bine și să... Octav: Gata, de mîine mă fac scriitor... de registre... Gata! Marieta: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mine...! (se uită la ceas) Aoleo, eu în seara asta am spectacol... cu ăia de la et. II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii pot
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare / Peste munți și curți, / La părinți necunoscuți / Și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întrețin legătura dintre lumea de aici și lumea de dincolo: Iar dacă mi-i vedea / Că-i neagră cămașa / Să-i spui mămuții așa: / Să-mi trimată cămașa / Pe șuierul vântului, / Pe fundul pământului. / Că eu, cum oi căpăta-o / Frumușel că mi-oi spăla-o / Nici cu apă, nici cu-ncrop / Nici cu oca de sopon / Numai cu lacrimi de om. / Și după ce i-oi spăla-o / Frumușel că i-oi usca-o; (...) / Și după ce mi-oi usca-o / Îndărăpt i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cămașa / Pe șuierul vântului, / Pe fundul pământului. / Că eu, cum oi căpăta-o / Frumușel că mi-oi spăla-o / Nici cu apă, nici cu-ncrop / Nici cu oca de sopon / Numai cu lacrimi de om. / Și după ce i-oi spăla-o / Frumușel că i-oi usca-o; (...) / Și după ce mi-oi usca-o / Îndărăpt i-oi înturna-o / Pe șuierul vântului, / Pe fundul pământului..."85 Într-un bocet bănățean, numit "petrecerea mortului", cosmicul mijlocește trecerea dintre cele două lumi, lumea de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șapte rădăcini nu-i lasă. / Pământule păcătos, / Mult ai fost nesățios, / Că doi ani o tot plouat / Și nu te-ai mai săturat, / Eu știu cin` te-o blestemat.../ Cu sânge te-ai adăpat, / Sânge din feciorii mei, / Tinerei / Și frumușei. Că de-ar fi-ngropați în țară, / Aș lua lut și țărnioară, / Le-aș lipi la inimioară, / Mi-ar mai trece jale-amare; / Lut de pe mormântul lor, / Și mi-ar mai trece de dor, / Da mie doi mi-o murit, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care potențează spațiul narativ, sunt resemantizate ca prezent continuu, prin intermediul imperativului și indicativului prezent: "Cucule, pasăre blândă, / Du-te-n pădure și cântă. / Așa cum cântam și eu, / Când eram tânăr flăcău / Și îmblam de capul meu. Mergeam sara la copile / Frumușele ca și mine. / La copile frumușele, / La neveste tinerele, / Cu care-am crescut cu ele."308 Eliberarea din carcera destinului este ilustrată de repetiția gradată "să deschidă" și de anadiploza "să mă duc", cucul având rolul unui intermediar între lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca prezent continuu, prin intermediul imperativului și indicativului prezent: "Cucule, pasăre blândă, / Du-te-n pădure și cântă. / Așa cum cântam și eu, / Când eram tânăr flăcău / Și îmblam de capul meu. Mergeam sara la copile / Frumușele ca și mine. / La copile frumușele, / La neveste tinerele, / Cu care-am crescut cu ele."308 Eliberarea din carcera destinului este ilustrată de repetiția gradată "să deschidă" și de anadiploza "să mă duc", cucul având rolul unui intermediar între lumea binelui și lumea răului: "Cucule cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
M-amăgești maică pe mine De nu pot trăi fără tine. De n-ar fi ochi și sprîncene N-ar mai fi păcate grele. Ochii și sprîncenele Fac toate păcatele. Ochii neichii sunt frumoși Și la lume drăgăstoși. Ochii neichii frumușei Lumii-ntregi ie drag de ei.” Omului frumos și drăgăstos toate-i merg din plin, pe cînd cel urît și ursuz, nici la moară n-are rînd. Dar nu numai Buzăul are mori, ci și Motrul. Exemplificăm : ,, Frunză verde-a
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ela este candidă, se consideră nevinovată, jură că nu știe despre ce e vorba, se simte umilită și jignită când soțul ei face curte altei femei, și este înmărmurită de durere când îl găsește pe Ștefan cu o "cocotă destul de frumușică" în patul conjugal. În final, după experiența războiului, Ela primește casele de la Constanța, bani, lucruri, tot trecutul. Patul lui Procust Roman modern, în ceea ce privește construcția narativă, Patul lui Procust e un "dosar de existențe". Camil Petrescu nu aduce întâmplări în interiorul ficțiunii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
recunoaște decât cu degetele... Pedepsirea mâinii Mâna te ajută cel mai mult în acțiunile tale, dar tot ea este cea care poate să greșească. Unii dintre pacienții mei au niște simptome care arată că mâinile lor suferă. O fată destul de frumușică își ținea tot timpul mâinile ascunse una într-alta, cu degetele lipite ca o lopată, iar unghiile sale erau excesiv de murdare. Tatăl ei, care fusese un model de inteligență și putere, obișnuia s-o ia în brațe și s-o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui preț, și a treia zi, preafericit mai ceva decât Papa, ajungeam la domiciliu cu acea cutie a întâmplării care se zgâlțâia odată cu pasărea. În amintirea orașului unde ne-am cunoscut, l-am botezat Bamako, un nume ușor de pronunțat. "Frumușel, Bamako, frumușel", spunea, umflându-se în pene. Am mai stat o săptămână în Mali. În vila unde locuiam, am avut destule prilejuri să descopăr "ființa papagal": felul acela inimitabil de a atârna într-un picior de gratiile coliviei, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și a treia zi, preafericit mai ceva decât Papa, ajungeam la domiciliu cu acea cutie a întâmplării care se zgâlțâia odată cu pasărea. În amintirea orașului unde ne-am cunoscut, l-am botezat Bamako, un nume ușor de pronunțat. "Frumușel, Bamako, frumușel", spunea, umflându-se în pene. Am mai stat o săptămână în Mali. În vila unde locuiam, am avut destule prilejuri să descopăr "ființa papagal": felul acela inimitabil de a atârna într-un picior de gratiile coliviei, de a privi oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
celelalte viețuitoare respectul sau măcar mila, dacă nu au trompă? 4. Contesa și porcii "A fost odată o tânără de o mare frumusețe, care era îndrăgostită de un porc. Îl iubea la nebunie. Și nu era un purceluș din aceia frumușei, rozalii, zburdalnici, care le oferă comercianților jamboane fragede, adevărate delicatese. Ei bine, nu: era un porc bătrân, zdrențuros, care își pierduse tot părul... O mizerie de porc, ce mai ! Iar ea îl iubea... Așa ceva nu s-a mai văzut." Alphonse
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Să-lcați, megieș cu Căutați și de urmă să nu-i mai dați. Mă rog, unu-i Ochilă pe fața pământului, care vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un boț, chilimboț boțit, în frunte cu un ochiu, numai să nu fie de diochiu! Păsări-Lăți-Lungilă e o altă bâzdâganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vânat paseri. Ș-apoi, chitiși că numai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
calitate, a vinurilor aromate și a vinurilor materie primă pentru spumante. Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris, Traminer roz, Neuburger. II. Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei 6. Cotnari Cotnari Iași, Hârlău, Cucuteni, Tg. Frumos, Frumușica 7. Iași Copou Iași, Bucium - Tomești, Uricani Iași, Comarna Iași 3 centre distincte: Hlipiceni Botoșani, Plugari, Probota Iași 8. Huși Huși Vaslui, Averești Vaslui, Vutcani, Murgeni, Bohotin Iași 2 centre distincte: Vaslui și Bozieni 9. Colinele Tutovei Iana Vaslui, Tutova
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
presupune - și chineză... Sau - hindi... Astfel că, repet, în românește citește numai el, pe când ceilalți 11 milioane de conaționali - atâția mai erau potrivit ultimului recensământ, din anul 3233... - nu. Citește, citește, citește, apoi strânge cu acuratețe volumele răvășite, le așează frumușel în raft - Doamne, - raft! - ce arhaism! Papură Vodă, nu altceva! După care se întinde în pat și visează cu ochii mijiți. Cuprins de euforie. Bine că a strâns cărțile de pe dușumele - să nu se împiedice de ele vreun gâgâlici din
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
părți negative. Întreaga muncă a fost dusă în mod sectar numai de secretarul Secției, iar membrii colectivului de muncă nu au depus nici o muncă în această direcție (subl.ns.)”. Credem că această frază agramată nu era altceva decât justificarea lefii frumușele pe care o primea în acele timpuri grele „tov. secretar al secției de Educație și Cultură”, autonumitul „sectar” Petru Bighiu. Dacă la începutul acestui material spuneam că raportorul trecuse sub tăcere numărul participanților la „manifestările culturale”, la coada documentului și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
el a fost printre primii chemați sub drapel. A ajuns pe frontul de Răsărit unde a fost luat prizonier. În 1951 a fost eliberat și a ajuns acasă la Buda. Pe acolo lucra în învățământ și o domnișoară tânără și frumușică, adică eu (trage un hohot de râs sănătos n.n.). Bine-nțeles că a pus ochii pe mine, hoțomanul, și până nu m-am măritat cu el n-am scăpat! Ei, asta era în 1951”. d. „Socrul meu Constantin Zavloschi a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cultural, de va fi fost la acea dată în satul Popești iar documentul din care vom cita ne va arăta că nu a fost. După toate regulile „artei” politice, a fost desemnat și un secretar de ședință care a întocmit frumușel un proces verbal cu creionul chimic (la mare modă atunci!), dar, se pare ea manoperă avusese conflicte grave cu biata limbă română în cele trei-patru clase pe care, bănuim, le terminase deoarece, atât caligrafia cât și (mai ales!) ortografia merg
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
următoare, cea din 25 septembrie 1945, la care a participat și un tovarăș de vază de la Vaslui: Vasile Gh. Turbatu. De aici am aflat că podurile rămâneau pentru altă dată ba, și „Comperativa”, la care darnicul Neculai Radu depusese, deja, frumușica sumă de 100.000 de lei. Dar, haideți să vedem ce s-a mai pus pe tapet la aceas data de mai sus neam întrunit în număr de 13 Membri ai partidului comunist (cu minuscule, în original, mare blasfemie! n.n.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]