1,212 matches
-
varietate și culoare. Un ansamblu arhitectural își sporește expresivitatea artistică dacă este încadrat sau înconjurat de vegetație lemnoasă, gazon sau oglinzi de apă. Plantațiile accentuează perspectiva unui obiectiv arhitectural sau maschează diferite aspecte inestetice. Însușirile decorative ale vegetației lemnoase (culoarea frunzișului, textura co roanei, flori, fructe, lujeri, scoarța și ritidomul, etc.) sau chiar a vegetației ierboase, variază pe parcursul unui an, diferind în funcție de fenofază, imprimând peisajului trăsături caracteristice anotimpului respectiv. Funcția decorativă a vegetației se poate realiza prin: îmbrăcarea versanților sau a
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
anual 30-35 t/ha de praf și impurități în timp ce arboretele de fag pot reține până la 68 t/ha. După fiecare ploaie impuritățile de pe frunze sunt spălate și introduse în sol, astfel că capacitatea de filtrare a impurităților se reînnoiește permanent. Frunzișul arborilor și arbuștilor reduce viteza de cădere a picăturilor de ploaie, contribuind la o mărire a infiltrației apei și la o reducere a scurgerilor de suprafață și de adâncime. Acestea conduc la o mai bună conservare a resurselor de apă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism peisajelor prin variația sezonieră și evoluția în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor verzi, la care se adaugă și efectele decorative suplimentare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ale arbuștilor de talie mică, ca exemplare izolate, sunt folosite mai ales în detaliile compoziției, perceptibile mai ales de aproape (de exemplu în stâncării, pe malul unui ochi de apă, la baza unor scări, lângă un loc de ședere ș.a.). FRUNZIȘUL Atât cel al arborilor cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cât și al arbuștilor aduce în peisajul vegetal, în primul rând, culoarea care este uneori limitată doar la sezonul de vegetație (la foioasele caduce), dar poate fi prezentă și în tot cursul anului în cazul esențelor de foioase sempervirescente. Culoarea frunzișului la speciile ornamentale are o gamă dominantă a tonalităților de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben, albăstrui, argintiu, dispuse uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o resursă de mare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de verde, cărora li se adaugă nuanțele altor culori și anume: roșu, galben, albăstrui, argintiu, dispuse uniform sau variegat, marmorat, discolor, în funcție de specie sau varietate, reprezentând astfel o resursă de mare valoare estetică pentru proiectant. Pe lângă coloritul de bază al frunzișului unele specii pot prezenta și culori tranzitorii (de primăvară sau de toamnă) iar la unele conifere apare un colorit deosebit în timpul sezonului de iarnă (vezi tab. 6). Astfel, întâlnim nuanțe roșcate sau roșii-purpurii la înfrunzire (de exemplu la Acer platanoides
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută și sub aspect coloristic. Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Astfel, verdele este considerat dominant iar frunzișul altfel colorat se folosește ca accente cromatice sau pentru efecte speciale. Colorația verde a maselor de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de frunziș poate fi utilizată pentru adâncirea aparentă a perspectivelor, prin situarea în prim-plan a esențelor cu frunziș verde-închis și în fundal a celor verde-deschis, cu un plan intermediar de verde-mediu, ce sporește senzația de distanță. De asemenea, coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea un colorit aparte. De exemplu, fațadele placate cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
coloritul frunzișului se ia în considerație la gruparea speciilor, la asocierea vegetației lemnoase cu elementele constructive și arhitecturale, care la rândul lor pot avea un colorit aparte. De exemplu, fațadele placate cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat sau purpuriu (cum ar fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu ceramică albastră-verzuie contrastează cel mai bine cu un frunziș roșcat sau purpuriu (cum ar fi cel de la Prunus cerasifera var. pissardii, Berberis vulgaris va. Atropurpurea ș.a.), după cum fațadele din cărămidă sau cărămidă aparentă se asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
asociază mai plăcut cu un frunziș verde care toamna devine galben (de exemplu la Cladastris lutea, Larix decidua ș.a.). Masele foliare ale arborilor și arbuștilor participă în peisaj nu numai prin culoare ci și prin gradul de compactitate variabil al frunzișului (după Iliescu, A.F., 2003). Mărimea frunzelor constituie nu numai un caracter ornamental, ci contribuie asociat cu alte însușiri peisagistice, pentru crearea efectelor de perspectivă. Prin alegerea pentru prim-planuri a unor arbori puternici, cu scoarță întunecată și frunze mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
forma, luciul, mișcarea pot fi puse în valoare în anumite situații (la exemplarele izolate, grupări mici sau în cazul aliniamentelor apropiate vederii). Prin toate aceste aspecte, dar mai ales prin reînnoirea anuală și coloritul tranzitoriu de primăvară și de toamnă, frunzișul constituie un element dinamic al peisajului. FLORILE Reprezintă, la unii arbori și la numeroși arbuști, o caracteristică ornamentală importantă, chiar dacă la majoritatea speciilor este de scurtă durată. Unele flori sau inflorescențe impresionează mai ales prin efectul de masă, culoarea lor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să fie conifere și restul foioase. În margine de masiv, în luminișuri, se pot folosi pe lângă speciile care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care alcătuiesc arboretul și altele, adaptate condițiilor staționare dar cu mai multe caractere decorative. Dacă liziera este în umbră sunt indicate speciile cu frunziș deschis la culoare, iar acolo unde marginea masivului este luminată intens se vor introduce specii cu frunziș mai închis. În nișele masivelor se vor amplasa specii arbustive rezistente la vânt, la tasarea și înțelenirea solului, cu înflorire abundentă, fructe frumoase sau port interesant, care să înlăture monotonia creată uneori de masive. Teatrul verde. Unifică arhitectura peisajului în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
5 % sau chiar mai puțin) infectate inițial, dar dacă nu se execută acest tratament, are loc evoluția explozivă a bolii ce nu mai poate fi oprită. Tratamentul trebuie executat cu utilaje ce dau picături foarte fine, care vor acoperi total frunzișul, urmărind cu grijă respectarea dozei la hectar. În cazul fungicidelor de contact, trebuie să se realizeze o pulverizare fină, cu 200-500 picături/cm2, iar la fungicidele sistemice 50-70 picături/cm2. Se recomandă ca primele tratamente să se facă folosind produse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se extindă în toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor și pe ele se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Altima 500 SC 0,3-0,4 l/ha,Triumf 10 SC - 2 l/ha; Gr. L: Brestan 60 WP0,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha în perioada de creștere maximă a frunzișului), Curzate Manox - 2,5 kg/ha. 3.1.16. Putregaiul uscat al tuberculilor Fusarium sp. Boala se poate instala din câmp pe plante însă, pagubele mari se înregistrează în timpul depozitării tuberculilor. Simptome. Speciile genului Fusarium ce parazitează cartoful produc simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/t săm.; Validacin 3 S-3 l/t săm. 3.2.11. Cercosporioza sau pătarea roșie a frunzelorCercospora beticola Cercosporioza este considerată una dintre cele mai grave boli ale sfeclei, datorită faptului că evoluează foarte repede și distruge rapid frunzișul plantelor. Ciuperca este cunoscută încă din 1876, când a semnalat-o Saccardo, iar la noi în țară este prezentă pe toate culturile de sfeclă, pierderile de recoltă fiind variabile în funcție de rezistența soiurilor sau hibrizilor, de momentul instalării bolii și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După uscarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile, întreg frunzișul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe cozile frunzelor. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat (fig. 64). Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici, negre (fig. 72). Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii ce rămân
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu a fost semnalată boala. Boli produse de ciuperci 4.2.4. Mana soiei Peronospora manshurica Boala a fost semnalată în 1948 în România de Tr. Săvulescu, iar acum produce pagube însemnate în anii ploioși, sau în culturile irigate. Simptome. Frunzișul plantelor mănate prezintă numeroase pete colțuroase, mici, de 2-4 mm, de culoare la început verde-gălbuie, transparente, apoi brune pe fața superioară (fig. 77). În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei, apare un puf cenușiuviolaceu, apoi în scurt timp zonele afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalat încă din primele faze de vegetație, când pe plantele tinere, pe primele frunzulițe și tulpini apar pete brune ce au în jurul lor o zonă galbenă. Pe aceste pete brune apar numeroase puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81). Plantele se usucă înainte de vreme și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]