1,177 matches
-
unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii (valabila pentru trebuințele de deficienta) care În cazul lor este total inutilizabila (A. Maslow, 1968, 31). Persoana care nu Îsi utilizează potențialul propriu, nu se actualizează, se simte nemulțumita, lipsita de satisfacții, frustrata si neîmplinita. Pentru ca autoactualizarea sa fie posibila, sunt necesare un număr de preconditii, Între care Maslow indica: eliberarea de constrângerile impuse de alții; persoana nu trebuie sa fie distrasa de la preocupările pentru hrana, securitate; sa fie sigura de capacitățile sale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la costum”, deloc murdar de noroi, vaselină sau cărbune, e suspect, trebuie supravegheat cu atenție de oamenii muncii. Personajul Crețu, la rândul său, conturează portretul dușmanului activ și sângeros al noii orânduiri, sabotorul criminal : el este gras, viclean, alcoolic și frustrat sexual până la tentativă de viol. Umblă cu cuțitul. Este un anormal, un om rău și urât. Îl vom regăsi sub alte nume și în alte interpretări în Viața învinge, În sat la noi, Mitrea Cocor, Brigada lui Ionuț, Desfășurarea. După
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, însă fără a ține seama de drepturile sau dorințele sale personale; nu solicită ceva anume, nu se implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Aceste persoane se simt rănite, frustrate, iritate, fără însă a încerca să-și exprime nemulțumirile față de ceilalți. Agresivitatea este o reacție comportamentală prin care îl blamezi pe celălalt și îl acuzi pe celălalt, încalci regulile impuse de autorități, ești insensibil la sentimentele celorlalți, rezolvi problemele prin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Acest lucru, așa cum experiența o arată, va avea în mod indirect repercusiuni și asupra acționarilor firmei respective, ale căror acțiuni la bursă vor cunoaste o scădere bruscă, situația fiind percepută pe piață ca una de instabilitate. Acționarii se vor simți frustrați și îndreptățiți să ceară socoteală consiliului de administrație și managerului în cauză, cerându-i acestuia din urmă să revină asupra hotărârii. Iată așadar o întâmplare care duce la apariția unor evidente contradicții și la interferențe între cele doua niveluri ale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
răspunde inițiativelor celorlalți copii. Ce rol ia și i se dă copilului în activitățile și jocurile de grup? Acționează el ? Este dominator? Este flexibil? Ce rol joacă în jocul cu roluri? Cum reacționează copilul în situații plăcute și in situații frustrate, conflictuale ? Își exprimă el în mod constant sentimentele, fie ele pozitive, fie ele negative sau arată puține sentimente? Se retrage ? Dar agresivitatea copilului ? Ajunge să se exprime într-un mod care e permis în raport cu situația sau se manifestă continuu și
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
fie ea jocul, vânătoarea sau dragostea) și mulți alții încă. Toți au un punct comun : nu sînt suficient de disponibili pentru copiii lor, care își făuresc între ei un univers separat și care se simt mai mult sau mai puțin frustrați Părinți infantili Cazul este foarte frecvent și poate lua formele cele mai diverse, după cum unul sau altul dintre părinți (sau amîndoi) sînt lipsiți de maturitate și refuză să-si asume răspunderea unei familii. „Femeia-copil" este aspectul lui cel mai clasic
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copilului. În literatura de specialitate se observă că frustrarea tinde a deveni sursa de explicație a unor fenomene sociale, unii psihologi acordându-i un loc central în problema fericirii cotidiene a omului (o persoană nefericită sau deprimată este o persoană frustrată). Educația poate să atenueze sensibilitatea la fenomenul de frustrare și poate contribui la creșterea capacității de toleranță. O relație educativă autentică presupune disponibilitatea formatorilor de a iniția relații individualizate în dezvoltarea personală a elevilor în funcție de experiența trăirilor, modul lor propriu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
creează condiții noi pentru experiența cognitivă și pentru dezvoltarea mai intensă, în continuare, a afectivității. Primul contact cu noua realitate (trecerea de la grădiniță la școală) creează și anumite impresii. În cazul în care aceste impresii sunt negative copilul devine frustrat, se manifestă prin inactivitate, refuzul de a răspunde, de a executa o anumită sarcină, iar în unele cazuri copiii sunt menținuți cu greu la școală. Este recunoscut că primele legături între elevi și institutori sunt de natură afectivă și au
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrarea secundară este mult mai complexă și mai diferențiată prin contextul său psiho-social. Uneori, conceptul de frustrare este folosit într-o accepțiune prea restrânsă pentru a desemna fie numai situația frustrantă, fie numai stările psiho- fiziologice specifice trăite de subiectul frustrat sau numai reacțiile comportamentale ale acestuia; alteori, conceptul de frustrare este folosit într-un sens prea general, ca denumire doar a unei probleme și nu a unei realități psihice existente, clar conturate, ceea ce-l face difuz, nespecific și lipsit de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
comportamentul de supunere, renunțare, apatie, pasivitate sau chiar fatalism. În general, elevii fără structuri psihice puternice ajung la dependență și anonimat. Transferul- Dacă nu se poate acționa direct asupra persoanei sau grupului considerate a fi vinovate de frustrare, agresivitatea celui frustrat trece asupra altor persoane, grupuri, obiecte (de exemplu, elevii cu neînțelegeri în familie se descarcă pe colegi). Altă formă de defulare a elevilor frustrați este terorizarea. Agresivitatea- Este atacată instituția sau persoana care în viziunea celui frustrat se află la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
se poate acționa direct asupra persoanei sau grupului considerate a fi vinovate de frustrare, agresivitatea celui frustrat trece asupra altor persoane, grupuri, obiecte (de exemplu, elevii cu neînțelegeri în familie se descarcă pe colegi). Altă formă de defulare a elevilor frustrați este terorizarea. Agresivitatea- Este atacată instituția sau persoana care în viziunea celui frustrat se află la originea situației lui. Ca forme ușoare ale agresivității putem enumera: calomnia, ironia, bătaia de joc. Există și forme externe, accentuate ale agresivității prin care
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrare, agresivitatea celui frustrat trece asupra altor persoane, grupuri, obiecte (de exemplu, elevii cu neînțelegeri în familie se descarcă pe colegi). Altă formă de defulare a elevilor frustrați este terorizarea. Agresivitatea- Este atacată instituția sau persoana care în viziunea celui frustrat se află la originea situației lui. Ca forme ușoare ale agresivității putem enumera: calomnia, ironia, bătaia de joc. Există și forme externe, accentuate ale agresivității prin care se urmărește eliminarea fizică a persoanei sau grupului vinovat, distrugeri fizice. Astfel, fenomenul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuiește altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu intern, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment restrânge, prin urmare, aria situațiilor în care se poate vorbi de frustrare: nu toate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de personalitatea umană, ci, mai ales, moduri personale de a simți și de a trăi sentimentul de frustrare. Astfel, un sentiment de frustrare poate avea ca dominantă fie tendința de a învinge obstacolul, în vederea satisfacerii cu orice preț a trebuinței frustrate, fie tendința de conciliere sau chiar de supunere și autoblamare. Această complexitate și varietate de nuanțe creează dificultăți în identificarea exactă a naturii sentimentelor de frustrare și în înțelegerea adecvată a acestora, la diferite persoane. Sentimentele de frustrare pot varia
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
copilăriei pregătesc organismul în lupta cu stresorii, sporind gradul toleranței persoanei la frustrare. În această privință, se cere însă determinarea unui prag optimal al frustrării. Acest prag, care vizează gradul intensității sau durata frustrării, este direct condiționat de vârsta subiectului frustrat. În acest sens, o serie de psihologi arată că acei copii care din fragedă vârstă sunt încredințați spre îngrijire unor persoane străine înregistrează un ritm de dezvoltare cu atât mai lent, cu cât întârzie mai mult privarea lor de îngrijirea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reușește să-i atragă atenția sau să-i trezească interesul. El frecventează în continuare școala, dar este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecții nu mai este atent și, astfel, copilul, care până nu demult era vesel, devine frustrat. „Apare și complexul frustrației sau lipsei de dragoste care se produce ori de câte ori copilul este privat de dragostea unuia sau ambilor părinți, dar se produce în egală măsură atunci când copilul doar crede că nu este iubit” ( Bătrânu, 1979
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
problemele din viața școlară și extrașcolară, de unele întâmplări, aparent mărunte, dar care pentru el prezintă importanță, elevul nu are cui să le împărtășească, nu are cui să ceară un sfat, e singur, dezorientat. În acest caz, copiii se simt frustrați, iar efortul lor pentru a se pregăti la școală, să mențină un randament școlar mai ridicat, este foarte mare. Copiii încep să caute o lume a lor unde îi pot împărtăși mamei problemele și gândurile, nedumeririle lor. Dar și comunicarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai au timpul necesar pentru pregătirea lecțiilor. Este și cazul elevului antrenat exagerat în activitățile agricole, lipsind perioade întregi de la școală („agricultura nu așteaptă”, „vremea se poate schimba și se poate duce totul pe apa sâmbetei”). Astfel, copiii se simt frustrați, dar în fața unei autorități se supun, ca și în cazul în care sunt supuși la tot felul de amenințări, unele puse în aplicare, pentru obținerea de note mari. Dar, în același timp, sunt făcute promisiuni, caz în care nota bună
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
În această ipostază, actul formativ, relația educativă riscă să se compromită considerabil deoarece nu permite trebuințelor elevului să urce spre etajele superioare” (Albu, 2002, p. 71) ale motivației. Alți elevi, ca urmare a unor situații școlare în care se simt frustrați și a contrarierilor repetate, trăiesc conflictul de adaptare, care se exprimă la unii elevi prin izolare și închistare. Elevii vin fără nicio plăcere la școală, se închid în ei, așteptând ora de plecare. Acest lucru duce deseori la „înțelegerea de către
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
valoric. Venind din mediul rural cu calificative/rezultate foarte bune, elevul se așteaptă în mod firesc ca performanțele sale să fie înalte. Obținând note mai mici, elevul este contrariat, dezorientat de performanțele sale școlare mai slabe, este nemulțumit, se simte frustrat și neînțeles de institutor/profesor, părinți și colegi, iar nivelul său de aspirație și conștiința de sine suferă o puternică distorsiune, cu toate consecințele de ordin afectiv pe care fenomenul le provoacă. Intrând într-un nou sistem de exigență, elevul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
prompt, eficace, în conformitate cu specificul psihologic al elevului și în funcție de situația educativă concretă” (Rudică, 2006, p. 135). Privirea aspră, ținuta rigidă sunt de natură să le creeze acestora o stare de panică. În general, elevii, în fața tiraniei cadrului didactic, se simt frustrați și conducerea autoritară a clasei de către dascăl se răsfrânge negativ asupra elevilor. Când acesta propune și ordonă, când cere și dictează, umbrind cu totul elevii, îi conduce spre frustrare și dependență. O astfel de situație poate apărea și din cauza
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
izolându-se, negăsind la colegii săi căldura și bunăvoința de care are nevoie cel mai mult. Și mai șocantă este condiția de respingere a elevului cu handicap fizic (tulburări de vedere, de auz, limbaj etc.). În toate aceste situații școlarii frustrați se închid și mai mult în ei, se izolează afectiv, astfel încât problemele lor se pot agrava, creând condițiile apariției tulburărilor nevrotice. Apare și conflictul iar un „conflict nerezolvat este periculos și prin faptul că generează puternice sentimente de frustrare. Se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
perturbator, familia trebuie să restabilească acele trăsături pozitive de caracter, care predominau anterior. Pentru aceasta este necesar să i se reamintească acele atitudini pozitive care îl caracterizau. Un rol important în depășirea acestei situații îl au și institutorii/profesorii. Elevul frustrat vine la școală abătut, nu mai răspunde la ore și devine izolat. Educatorul trebuie să-l ajute să-și recâștige încrederea în sine, în forțele proprii și să-i dezvolte spiritul de independență. Dacă prima ispită pe care o are
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
răspundere în conducerea clasei elevilor îndrăzneți, stăpâni pe sine, descurcăreți, se cuvine, deopotrivă, ca el să se orienteze spre cei timizi, retrași. Tocmai acestora trebuie să le insufle curaj și încredere de către institutor/profesor și de către colectivul clasei. Copiii frustrați ascund o mare sete de afirmare, mult mai mare decât ceilalți, tocmai pentru că nimeni nu le dă prilejul să o pună în practică. În pofida absenței, a timidității lor, educatorul trebuie să le dea șansa, posibilitatea să se dezvolte armonios, ca
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ajutat de părinți și școală să-și caute singur calea și prietenii. Dacă în familie și școală există un bun climat de dragoste, sinceritate, intimitate și încredere, copilul va veni singur să ceară sfatul atunci când se simte respins, dezamăgit, trădat, frustrat, oprimat, izolat. Copilul nu trebuie să fie lipsit de farmecul prieteniei, al conviețuirii și cooperării cu cei de-o seamă, el trebuie să aibă un cerc de prieteni. Desigur, interesul părintelui pentru reușita școlară a copilului este firesc. Supravegherea efectuării
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]