10,651 matches
-
plictisitor de perfectă. Isabel... Oare cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până acum. Mereu umede, mereu fremătătoare, ca antenele unui fluture. Isabel? Zbaterea se întețește, dar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să vină să te ia! Nu judecase greșit Lupino. Cît de departe de puiul ei poate să stea o mamă îndurerată? Speriate de apariția lupului, căprioarele alergaseră care încotro. Mai tinere sau mai bătrîne, dar zvelte deopotrivă, ele știau că fuga era singura șansă de scăpare în cazul unui atac. Și mama nou-născutului știa asta, și inima i se frînsese în două cînd trebuise să-l lase în urmă. Puiul ei nu putea încă să alerge, și, dacă ar fi rămas
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
inspiră adînc. Dacă toate astea s-ar fi întîmplat în urmă cu cîteva zile, ar fi sărit în sus de bucurie, înconjurîndu-i cu afecțiune. Dar între timp învățase lecția. O astfel de manifestare i-ar fi pus, fără îndoială, pe fugă; și nu-și mai permitea nici o singură ratare. Trebuie să vă mărturisesc: nu am nici un punct de plecare. Nu știu nimic, decît că, acum doi ani, am fost găsit rătăcind undeva, în pădurea de stejari. Asta caut acum: o informație
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
l-am înscris în acest carusel, omul meu există, există cu adevărat! Dovada? Chiar a doua zi l-am reîntâlnit. Ba și a treia, și a patra, că la un moment eram aproape exasperat. Cum îl vedeam, o luam la fugă, deși părea să nu mă observe niciodată. Îl văd azi, îl văd mâine, îl văd atât de des încât încep să-mi pun întrebări. Mi-a devenit atât de familiar, și totuși depărtat, că nici nu știu ce să mai cred. Intru
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
grasă... Atât, o secundă de liniște. Cer prea mult? Deodată, cuprins de o îndoială înfiorătoare, își lovi obrajii cu palmele. Nu asta își dorise? Nu gândise el de capul lui? Nu asta fusese ce sperase în urma scandalului cu nevastă-sa? Fugi la oglindă și se uită înmărmurit. Era bătrân. Din calea-afară de bătrân. Cum nu crezuse vreodată că ar putea să ajungă. Era ciudat chiar și numai faptul că se recunoștea. Cât timp trecuse? Asta era, acum nu mai avea nici o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
toate bunurile gunoierului Vasile, era, așadar, apa caldă. Trăgând această concluzie, gunoierul Vasile se felicită pentru spiritul de observație de care dăduse dovadă și se năpusti asupra robinetului însemnat cu floricică roșie. Se felicită pentru a doua oară, destul de pe fugă însă de data aceasta. Pentru că apa caldă îi înghețase picioarele. Așa că, îmbinând fericit regula conform căreia în situații limită în oricine se naște instinctul de conservare cu principiul „nițică apă n-a omorât pe nimeni“, se întoarse ostenit și se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cu femeia pe care o răsturnase și care nu dădea semne că-l va certa sau că se va ridica de acolo. Mai vorbea și singură pe deasupra. Era nebună? Nu știa dacă să o ajute, sau să o rupă la fugă. Cuvântul „altele” avu efectul unui cuțit înfipt în inimă pentru Karina. Gelozie? Ea nu era geloasă. Atunci de ce o durea chiar și gândul că ar putea exista și alte femei? - Ce zici dacă-mi dai o mână de ajutor în loc de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
lacrimi, în lacrimile de care avea atâta nevoie. Ochii aceia mari, de un turcoaz sfidător, nu îndrăzniră să o mai privească. Se rușinară parcă de faptul că îndrăznise să-i ceară un lucru atât de intim. A zbughit-o la fugă făcându-i cu mâna în spate. „- Să nu-ți pierzi simțurile pe drum și să-ți asculți mereu instinctele, copil frumos!” spuse Karina privind în urma lui cu drag. Porni și ea agale, dar în sens opus. Se opri în fața primului
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
se relaxeze. Ah, politica e grea și fragilă ca un vas chinezesc. Te duci mereu la cimitir. E deprimant. Depui coroane. Coroanele sînt grele. Parcă ar fi de plumb. Și cînd vii de acolo înghețat, mort pe jumătate... PATROANA:... Dai fuga la bordel! MINISTRUL: Nu, femeie! Te duci la nait-clab să te destinzi. Să petreci, că e ziua Europei. PATROANA: Ai și fason de european. Tu și cu Venera aia a ta. MlNISTRUL: Pardon. O cheamă Otilia. PATROANA: Ba Venera. MINISTRUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-i că n-ar fi? ION: Știu și eu... Nu EMMA: Sigur că nu. Vino aici! ION: Unde? EMMA: Aici. Lîngă mine. (Se apropie și ea, apoi îl strînge în brațe și strigă) Ajutor! Charles, Charles...! Ajutor! CHARLES (intră în fugă, vede scena și, dînd cu ochii de spada Prințului, o ia și-l înjunghie pe Ion, care cade mort, apoi rămîne cu spada, confuz): Ce imprudență... Cum ai putut să-l găzduiești? EMMA: Despre ce imprudență vorbești? EMMA: Voi, bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nota 9 cu exceptia unuia care a afișat un 6. Rică se duce, întoarce nota ca sa devină 9, spune "Mersi". În acest timp în casă a început scena următoare în care Leonida se răstește prin ziar. "Speriați", cei din afara ies în fugă. 6. Leonida, cu nasul in ziar, in timp ce Efimița are ochii în ziarul ei, începe să rostească în crescendo-uri retorice tip Hitler/Ceaușescu articolul din actul I al "Nopții furtunoase". Îl spune, tot mai tare, de mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
e nebun. FANE (urlă la el, pare complet dement): Eu nebun? Eu sînt un scriitor. Un maestru! Un Balzac, un Sthendal! Un mare autor! Am nevoie de telefon! De contacte cu lumea! Editorul aruncă repede fesul bunicului și iese în fugă) Ah, ce m-am enervat (iese în direcția opusă). Bunicul a rămas într-o poză meditativă BUNICA: Ei, bine c-am scăpat. (Bunicului) Ce-ai rămas așa? Ia uite cum a rămas! Ce-i cu tine? SONIA: Bunicule! Ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dragoste“, firește, cu inconștiența vârstei care nu idealizează, de fapt, femeia, mai degra bă o dezbracă, o pune să danseze În ordinea preludiului, a sărutului, a Îmbrățișării neîmblânzite de natură, cu sânii strigând la lună, cu tristețea nenorocului și a fugii. Puiu Nistea s-a lăsat pe speteaza scaunului și a pu făit excitat, moment În care bărbia parcă i s-a umflat și mai mult. — Bravo, dom’le, e frumoasă, a rânjit dând din cap. Dacă știi să și vorbești
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
un tip foarte interesant, i-a spus Înainte să intre În bloc. Într-adevăr ești o doamnă, a Îngăimat Vasile și a sărutat-o pe obraz. Apoi a plecat. În noapte, pașii lui se iuțeau, până când a luat-o la fugă, de frică, poate, de frica Întunericului și a Îndrăznelii de a o fi sărutat, pe care Însă nu i-o dăruiseră cuvintele. Și nu știa, dar ea l-a privit Îndepărtându-se până ce nu l-a mai zărit deloc. 4
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
adevăr, nu știa, nu știa decât să fugă, așa cum fu gise de Căreală, așa cum fugise de Ionela, cu toate cuvintele lui cu tot, pe care credea că se poate sprijini ca să se salveze și care, de fapt, erau tot o fugă. Nici maică-sa nu a dormit În noaptea aceea, a stat și l-a ascultat suspinând, i-a numărat oftaturile, i-a mân gâiat cu rugăciunile ei naive respirația grea, dureroasă, și l-a Închipuit bătut, trântit la pământ, strigând
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
străzile desfundate pe care oamenii serioși le pregătiseră pentru ei, pentru viitorul lor, mergeau În tăcere, alunecau din timp departe, unde credeau că le e locul, În vis. Tremurând i-a sărutat mâna cu recunoștință și a luat-o la fugă, iar ea a râs Încântată și l-a privit Îndepărtându-se, cu o nesfârșită Înțelegere și cu lacrimi de fericire În ochi. 8 Nu a știut nimeni lucrul acesta și, credea el, nimeni nu Îl va ști vreodată, Însă Vasile
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fărădelege, însă omul, prin săvârșirea păcatului strămoșesc, s-a redus singur la condiția pur umană. Căderea din Rai nu înseamnă doar îndepărtarea omului din Grădina Edenului, ci și condamnarea lui la sclavia Timpului. Omul modern este robul secundei, mereu pe fugă spre niciunde. Viața lui a devenit aidoma unui tren de mare viteză care nu oprește decât rareori în pustiu, până în clipa iminentă a integrării ființei umane, în eternitate. Uciderea poate fi definită ca fiind suprimarea, prin orice mijloc, a vieții
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
hoit l ar putea face să vomite. Gata. A trecut. Crima a rămas în spate. Acum șoseaua e din nou curată și nici o denivelare nu-i mai accidentează monotonia. Iar telefonul a tăcut. Trece un minut și ne depășește în fugă, gâfâind cu limba scoasă. Telefonul bâzâie scurt. Gagarin pune repede mâna pe el, apoi apasă și ține apăsat butonul care îl închide definitiv. Mai trece un minut, care se oprește puțin la geamul mașinii, se uită la noi și își
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
o cale de ieșire. Acolo, în colț. Ce bou. Ce gândac bou. Se uită repede în spate și-și vede papucii uitați în sufragerie. Nu-i ia mai mult de trei secunde să apuce un papuc. Gândacul își con tinuă fuga în cerc. Papucul îl zdrobește cu o forță de neima ginat în lumea gândacilor. Iar gândacul își oprește brusc fuga și căutarea, și toată lumea înconjurătoare îi devine indiferentă. Iar el lovește carcasa neagră din nou și din nou, în timp ce din
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
papucii uitați în sufragerie. Nu-i ia mai mult de trei secunde să apuce un papuc. Gândacul își con tinuă fuga în cerc. Papucul îl zdrobește cu o forță de neima ginat în lumea gândacilor. Iar gândacul își oprește brusc fuga și căutarea, și toată lumea înconjurătoare îi devine indiferentă. Iar el lovește carcasa neagră din nou și din nou, în timp ce din gâtul lui ies sunete neclare. Lovește gresia cu papucul, ca să se răzbune pe toate coșmarurile din lume. Deja gândacul e
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a întâmplat nimic. EU: D-le colonel, dvs. ați fost în realitate CI-ist și după informațiile mele, ați comandat un pluton care a fost pe străzi în 21 22 și soldații dvs. la comanda dvs. au tras atât înainte de fugă soților Ceaușescu, cât și după. Armata, sub pretextul reducerii personalului cu ocazia trecerii la armată profesionistă, v-a restructurat și cu ocazia asta, v-a dat 500 de milioane cu care ati cumpărat un apartament în acest bloc. ADM: Nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
piața municipiului Bârlad era puțină lume.Oamenii treceau indiferenți.Am intrat în primăria orașului.Tabloul lui Ceaușescu din hol fusese înlocuit cu portretul lui Ștefan cel Mare. Totul era nebulos.Nimeni nu putea da relații. Toți vorbeau de libertate,de fuga dictatorului. Prim secretarul și secretarii de partid erau plecați. După o jumătate de oră au sosit în coloană și muncitorii de la I.R.B. In micul balcon al primăriei s-au perindat câteva persoane dubioase cu discursuri de moment. Se spunea că
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în cineva” (Buddha) Hat la hat Legea nr.18/1991 a debutat în forță. Oamenii satelor s-au repezit să ceară de la autorități pământul și pădurea înapoi. Cineva a comentat malițios: ”Acum,se descoperă chiaburii !”. Un șofer a sosit în fugă cerând ajutor pentru întocmirea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.Jălbarul l-a întrebat scurt: ”Tatăl,traiește?”.” Da,a răspuns șoferul... Dar îl omor !”. Adevărul a ieșit la iveală.Cei mai mari apărători ai proprietății socialiste s-au dovedit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în subsoluri. Te latră ziua,te mușcă noaptea.Se înmulțesc prea repede ? Sunt clonați ? E o conspirație a iubitorilor de animale ?... Nu ! Sunt aduși din sudul țării.La început sunt dezorientați. Apoi,maidanezii “riverani” îi lătra și-i pun pe fugă.Mai târziu se coalizează în haite. Au apărut boli noi printre câinii comunitari. Incet,încet sunt integrați în decor.Unii răman “citadini”,alții ajung în mediul “folcloric”. Lângă blocuri fac alianțe cu pisicile. Inadaptații devin “rutieri” pe DN 24. Aici
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
aurii Și șarpele iubirii îți oferă mărul; Cerceii tăi emit reflexe argintii”. Monica:E creația ta? Dorin(așezându se în fotoliu):Incă mai lucrez la ea. Monica:Deci,ești la primul tău rol.Ești curajos? Dorin:De când s-a inventat fuga,sunt cel mai rapid la bătaie! Monica(Se așează pe celălalt fotoliu):Nu mă referam la curajul de a interpreta un rol mare.Poate Hamlet? Dorin(Se lasă cu capul în poala ei și declamă): ”Grozavă idee să stai culcat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]