15,951 matches
-
mai repede scăpată. Da de unde să-l aduc, că-i în tură! Și cu serviciul lui, știți prea bine... Aici este un frig îngrozitor, își aminti. Când plouă și-i umezeală s-au bate vântul dinspre crematoriu, se lasă un fum de nu vezi omul de la un metru înainte, un fum de carne arsă de om amestecat cu praf de cărbune, că-ți vine rău, leșini, și noaptea, când ieși afară să te uiți, vântul suflă așa de tare, de te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în tură! Și cu serviciul lui, știți prea bine... Aici este un frig îngrozitor, își aminti. Când plouă și-i umezeală s-au bate vântul dinspre crematoriu, se lasă un fum de nu vezi omul de la un metru înainte, un fum de carne arsă de om amestecat cu praf de cărbune, că-ți vine rău, leșini, și noaptea, când ieși afară să te uiți, vântul suflă așa de tare, de te apucă groaza și-ți vine să urli. Mă gândesc zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
drum. Asta era tot ce mai putea face, să să-mpietrească și să lase să pătrundă cât mai puțin în ea din ce vedea. Un nor de colb întuneca totul. Aerul înecăcios mirosea a motoare încinse, a benzină arsă, a fum și duhoare râncedă de motorină, de uleiuri și parcă de praf de pușcă, de moarte. Mașinile huruiau întruna, rostogolindu-se la vale, zguduind pământul. Cerboaica ar fi vrut să aibă iarăși în față marea de la Vama Veche, să pășească leneș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gâtul, și prin pleoapele întredeschise privi roată-mprejur zarea și-și dădu seama, cu-o înfiorare rece, aproape de spaimă, că erau singure în tot cuprinsul. Câmpul întreg și lumea întreagă se scufundau sub ochii ei de ani de zile în fum și-n moarte. Ce om! Se uită mai bine... Nu era nici un om. Își scoase basmaua. Se șterse pe față și-și făcu vânt să se răcorească. Insolația! O să capete insolație! Și-atunci mogâldeața cenușie apăru din nou. Mamă! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și glasul sau dojana, sau poate adierea aceea abia simțită, venită de la plamele ei părea să-i facă bine. Aș prefera să fac închisoare la Văcărești sau la Galata și să nu mai fiu aici. Avea fața scofâlcită, neagră de fum ca și mâinile și ochii sticloși și holbați, albi ca la morți, trași în fundul capului. Pe tâmplele scobite și-n pomeții obrajilor îi rămăseseră dungile cenușii de sudoare, cum se amestecaseră cu colbul și se uscaseră. Sufla greu, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ruși, belgieni, olandezi, francezi, polonezi, apoi din aliați: italieni, unguri, cehi, slovaci, croați, bulgari și cei din urmă nenorociții de evrei, pe care-i bagă zilnic pe coș ca pe Astrid, să nu vezi din ei decât un nor de fum negru și rânced care urcă spre cer. Se lăsă moale în țărână, răsuflând greu și-ntretăiat, cu privirile înecate-n lacrimi. Rămase nemișcată privind fața golită de sânge, cuprinsă de sudoarea morții, cu pielea înăsprită, tăbăcită și-nnegrită de fum și cărbune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nor de fum negru și rânced care urcă spre cer. Se lăsă moale în țărână, răsuflând greu și-ntretăiat, cu privirile înecate-n lacrimi. Rămase nemișcată privind fața golită de sânge, cuprinsă de sudoarea morții, cu pielea înăsprită, tăbăcită și-nnegrită de fum și cărbune. Ședea și-l privea, ședea și-l privea, nu-și mai lua ochii de la el. Fața aceea cu cât o privea mai mult îi amintea fața soțului ei, răposatul. Ești mecanic de locomotivă, nu? Dacă nu vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și picioarele. Au smuls-o de lângă mine și au silit-o pe picioarele ei să intre în camera de gazare, adică să facă baie. Într-o cameră din asta, de baie, îi bagă și apoi vezi cum iese din ei fumul negru pe coș, că-ți face rău și pici jos când vezi... Au băgat-o în fabrica morții, și de-atunci... Vocea bătrânei era uscată și aspră. Se împrăștia și se sfărâma în aer ca o țărână: Hai odată, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în timp ce mă ocup de afacerile tale neplăcute, tu... Nu sunt afacerile mele neplăcute, spuse ea cu voce schimbată, și-o înstrăinare ostilă se așeză între ei. Bine, bine, se precipită el, căutându-i ochii prin întuneric. Își aprinse țigara, inspirând fumul zgomotos. La spital! strigă el șoferului. Vii cu mine sau te las undeva? Păi n-o să știi să nimerești singur. Asta voiam să-ți spun și eu. Bineînțeles că... Vin cu tine, hotărî ea. E departe? Să-l găsim întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cădeau zvâcnind ca niște mogâldețe împușcate într-un panopticum de tir. După adierea molatecă de salcâm înflorit, o recunoscu pe Irina. Mirosurile celelalte, persistente și neplăcute ale spitalului, năvăliră din toate părțile, ca un vânt amestecat cu praf înecăcios și fum de smoală clocotită și-i șterse din nări savoarea Irinei, dar el știa că-i acolo, după răsunetul trezit în el, înglobând sensul tuturor lucrurilor dorite și al acelui răsfăț prelungit. Să nu mai faci asta. Puteai să mori, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pentru apărarea ființei statale, etnice și religioase”. În această situație transmiterea cât mai rapidă a știrilor devenise o necesitate vitală. În caz de primejdie, știrea era transmisă cu repeziciune, apelându-se la un sistem străvechi de comunicare prin semne de fum și foc. Aprinderea focurilor era un obicei vechi, atât în Țara Românească cât și în Moldova. Dintr-un document al lui Mircea cel Bătrân, rezultă că oastea țării era bine alcătuită și era de ajuns să se aprindă “după datina
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de demult”. Pe cele mai înalte dealuri, pe coline și movile, de unde se putea vedea în depărtare, începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru mobilizarea armatei se făcea cunoscută în toate părțile, prin curieri speciali și prin dregători locali ai administrației de stat. Aceștia foloseau cai foarte buni pentru a se deplasa ușor și repede, diferite semnale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ingenioasă stratagemă pentru a le escamota: „Așadar, în complicatele sale raporturi cu bergsonismul, tehnica lui Nae Ionescu a fost de a-l acuza pe filozoful francez pentru idei pe care acesta nu le are și, la adăpostul acestei perdele de fum, de a-și însuși acele idei ale lui Bergson care îi convin.“ Ea îi refuză până și credibilitatea, atunci când Profesorul se adresează acelor studenți dezamăgiți că nu au găsit în el un bergsonian. Concluzia îi este de fapt premiză: „Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de la pomul de Crăciun. Ai mei erau afară, își conduceau musafirii. Fratele meu, în fașă, era pe alt pat, în cealaltă parte a camerei. Eu dormeam liniștită. La capul meu era iconița Maicii Domnului. Focul ardea mocnit și degaja un fum gros în toată camera. În jurul meu au început să pâlpâie flăcări. De-abia atunci a început să țipe fratele meu. Au venit toți: mama, tata, bunica. Eu dormeam liniștită. Din spusele lor mi-am dat seama în ce pericol fusesem
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
tata, bunica. Eu dormeam liniștită. Din spusele lor mi-am dat seama în ce pericol fusesem: flăcările erau în jurul capului meu, dar ele nu m-au atins. Nici pe mine, nici pe fratele meu. Maica ne-a apărat ! Cu tot fumul greu care ne putea asfixia pe amândoi, am respirat normal și nici n-am rămas cu sechele. Urarea mamei, când ne-a dat iconițele, a fost de bun augur pentru amândoi și va fi și mai departe. După ce a murit
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
al cărui gând se clatină să nu capete ceva de la Domnul” ! Mulțumim pentru - ajutor Vouă, Domni și luptători În lupta pe viață și pe moarte Pentru Lumină și pentru dreptate. A învins Lumina cea adevărată. Întunericul s-a destrămat ca fumul. A rămas dorința cea curată : Fiecare să-și urmeze drumul ! Să respectăm legile firii Am început prima carte fără să știu exact ceea ce trebuie să le spun oamenilor, acesta este adevărul. După ce am terminat-o și era deja la editură
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
autovehiculelor se suportă de posesorii acestora (în baza consumurilor înregistrate prin aparate de măsură legal instalate și autorizate, ori a baremurilor legale în lipsa acestor aparate) și se scad din totalul cheltuielilor lunare ce revin clădirii. Cheltuielile pentru curățatul coșurilor de fum se repartizează fiecărui proprietar proporțional cu numărul sobelor și mașinilor de gătit racordate la coșurile de fum ale clădirii. 25 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81, din 18 septembrie 2003, pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
autorizate, ori a baremurilor legale în lipsa acestor aparate) și se scad din totalul cheltuielilor lunare ce revin clădirii. Cheltuielile pentru curățatul coșurilor de fum se repartizează fiecărui proprietar proporțional cu numărul sobelor și mașinilor de gătit racordate la coșurile de fum ale clădirii. 25 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81, din 18 septembrie 2003, pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței și asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și gazelor naturale pentru populație, precum și unele
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
decât cea de locuință, conform cotelor-părți din proprietatea comună. Proprietatea comună include: a) toate părțile proprietății care sunt în folosință comună, ca de exemplu: terenul pe care este construită cladirea, curtea inclusă, fundația, structura de rezistență, acoperișul, terasele, coșurile de fum, scările, holurile, pivnițele, subsolurile, casa scării, spălătoriile, uscătoriile, tubulatura de gunoi, rezervoarele de apă, ascensoarele; b) toate instalațiile condominiului aflate în folosință comună, cu care este înzestrată clădirea, ca de exemplu: conductele de apă caldă și de încălzire care trec
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
ceea ce povesteai. Savuram această frumusețe nemaiîntâlnită. Am plecat ușor nesigură. Nu pe mine, nu pe tine. Nu știu pe ce anume. Unele stări nu pot fi explicate, ele doar există. Dar orice ar fi fost, s-a spulberat ca un fum, în clipa când ai deschis ușa. Când ți-am văzut, din nou, ochii. Când am pășit pragul. Să nu râzi, pare o nebunie, o exagerare, dar trăind tot ce am trăit împreună, casa aceea a devenit, pentru mine, cea mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ce-o să mă mai surprinzi data viitoare? - E prima țigară după 20 de ani. În drum spre tine, am intrat în localul de lângă redacție și am cumpărat cafelele astea. Nu era aproape nimeni, dar se simțea un ușor iz de fum amestecat cu cel de cafea proaspăt măcinată. Pe loc mi s-a făcut o poftă teribilă, deși după cum ți-am spus, n-am mai fumat de 20 de ani. Și nu cred că voi mai fuma alta în afara acesteia. A
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ar fi bătut pe umăr, spunându-i: Lasă, trecem noi și peste asta. Eu sunt aici și n-am de gând să plec, precum ceilalți. Erau însă și zile când, așezată la masa din bucătărie, învăluită în nori groși de fum, îi arunca de sus priviri ironice: Nu te-ai săturat încă de mine? Nu ți s-a urât? Poate ar fi cazul să mai scoți și tu capul în lume, să vezi dacă nu s-a schimbat ceva, între timp
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de cele mai multe ori, incapabili să observăm suferința din jurul nostru: suferința unui copac mutilat de ieșirile unor teribiliști fără ocupație, suferința unei păduri sufocate de gunoaiele lăsate în urmă de hoardele amatoare de relaxare în inima naturii, printre nori groși de fum, suferința unui câine flămând, bolnav și alungat de ici, acolo pentru simplul motiv că nu aparține nimănui. Se spune că omul ar fi cea mai evoluată ființă (în situația în care nu s-a dovedit încă existența extratereștrilor). Și totuși
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
își cultivă stările poetice, ori chiar și le provoacă. Apoi le pune în scenă, le amplifică somptuos, de unde și impresia de artificial, de emfază: Ca un mare actor (...) în imaginara, tragica lume a sa, În carcera grea, de gheață și fum (Memorial) Și sune o muzică (...) Pentru claustrații Într-o ceață de plumb (Cântând) Și intrăm în frig, În disperare Și intrăm în țarc Disperați, disperați... (Trifoiul văzut ca o fiară) Tendința limbajului de a deveni mască este evidentă. Poetul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]