922 matches
-
Fundătura, Mohorâți, Motoșeni, Negoaia și Țepoaia, având în total 520 de locuitori ce trăiau în 412 case. Existau aici patru mori de vânt, o școală cu 30 de elevi (toți băieți) înființată în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura și Țepoaia). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în plasa Pereschivul a județului Tutova, comunele Praja, Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura și Țepoaia). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în plasa Pereschivul a județului Tutova, comunele Praja, Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237 de case, avea și ea o școală mixtă și două biserici. Comuna Stănuești era formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
iar satul Mohorâți pe cel de "Cornățelu". În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
1847) din satul Motoșeni, biserica de lemn „Înălțarea Domnului” (1830) din partea de est a satului Praja, biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (secolul al XVIII-lea) din satul Șendrești și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1774) din satul Țepoaia (cătunul Fundătura Țepoaia).
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Cernu. Vegetația spontană este alcătuită din păduri de foioase, pajiști și terenuri agricole. La poalele Munților Berzunți se găsesc multe izvoare cu apă rece, șipote, foarte bună de băut, pe care locuitorii le-au amenajat ("Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
fiind inclus în satul Bozioru. Pe teritoriul comunei Bozioru există două obiective clasificate drept monumente istorice de interes național, ambele din categoria monumentelor de arhitectură. Unul îl constituie schiturile rupestre din Munții Bozioru, din zona satului Nucu, cu 12 puncte: Fundătura, Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Fundul Peșterii, Văgăuna I, Văgăuna II, Piatra Îngăurită, Piatra lui Iosif, Peștera lui Dionisie, Piatra Șoimului I și Piatra Șoimului II. Celălalt monument este fosta mănăstire Găvanele din satul cu același nume, cuprinzând clopotnița și biserica
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte naționalități); 1002 erau greco-catolici, 45 ortodocși, 3 romano-catolici, 1 reformat, 11 izraeliți. 1906
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Prin aceste șicane autoritățile insistă ca locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară chiar dacă satul este românesc. 1871 Grigore Moroșan (Mureșan) din Vad se mută în Fundătura Vlădesei și capătă porecla de ”sturz” pentru că locuiește în pădure ca păsările. Familia și descendenții ei locuiesc în Fundul Vlădesii aproape 100 de ani până la cooperativizarea din 1959-60. 1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la care iau parte din
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin are două brațe, unul principal care pornește dinspre partea de vest a satului, din locul numit Fundătură, și unul secundar care se formează în partea de sud a satului, numit Băcușe. Locul de întâlnire a celor două ramificații este în apropierea Bisericii Ortodoxe “Sfinții Mihail și Gavril”. Pârâul străbate satul continuându-și drumul circa 6 km printre
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
Iclod (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Fundătura, Iclod (reședința), Iclozel, Livadă și Orman. Localitatea Iclod este menționată pentru prima data in 1332, sub numele de "Iklod" . În sec. XVIII-XIX, alături de români și maghiari, au trăit aici și numeroase familii de evrei (sinagoga). Din punct de vedere a
Comuna Iclod, Cluj () [Corola-website/Science/300333_a_301662]
-
data in 1332, sub numele de "Iklod" . În sec. XVIII-XIX, alături de români și maghiari, au trăit aici și numeroase familii de evrei (sinagoga). Din punct de vedere a economiei Iclodul se încadrează în categoria satelor cu alte funcții deoarece în Fundătura (comună Iclod) se găsește o fabrică de calorifere (IRROM INDUSTRIE). Asociația de Futnet din România (ONG) are un punct de lucru în comuna Iclod, situată în vecinătatea municipiului Cluj-Napoca. (sport cunoscut că tenis cu piciorul, laptenis, fotbal tenis). Sport afiliat
Comuna Iclod, Cluj () [Corola-website/Science/300333_a_301662]
-
regie, best actor etc. Ne-au umplut de bani. Am luat 1000 de euro. Cei de la Teatrul din Piatra Neamț ne-au zis că ne angajează cu carte de muncă. Am refuzat, m-am panicat foarte tare, mi se părea o fundătură. E urât să zic asta despre teatru, dar eu așa am văzut-o. Aveam și o iubită balerină în București. </em> La clasa de actorie îți dai licența cu rolul tău de la clasă, dar rolul meu de la clasă ajunsese să
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
Fugim. Îi zic prietenului meu să mă ia de mână că mi-e frică. Străduțele sunt goale, mă gândesc că trebuie neapărat să găsim un bloc să intrăm, dar nu e niciun bloc, sunt doar case. Fugim. Ajungem într-o fundătura, până aici ne-a fost, mă gândesc. Noroc că e o poartă deschisă. O curte cu oameni. Intrăm acolo, îi rugăm să ne lase să stăm câteva minute că aleargă unii să ne bată. Ne întreabă dacă să cheme poliția
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
află în partea de jos a satului. Farmecul locului și calitatea artistică a construcției răsplătesc efortul de a o vizita. Ceea ce surprinde vizitatorii și specialiștii este tehnica de construcție, cu stâlpi prinși în tălpi și grinzi de stejar și cu fundătură din scânduri de brad bătută pe interior. Această mică biserică de țară este un relict în arhitectura de lemn sacrală, unica de acest fel cunoscută până în prezent în țară. O biserică asemănătoare a existat în satul vecin Toplița până în 1932
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
șipci se pare că au fost cândva xilogravuri. Uștiorii, sau stâlpii, sunt prinși prin cozi în tălponi dedesubt și în grinzi de-asupra, formând o ramă la fiecare perete exterior. Această structură de rezistență este făcută din lemn de stejar. Fundătura de dulapi de brad rigidizează pereții. Dulapii de brad au fost tăiați mecanic, posibil la un gater de apă existent în zonă în urmă cu câteva secole. Însemnările numeroase de pe ei certifică vechimea lor. Despre vechimea tehnicii constructive este greu
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
România prezintă câteva trăsături fundamentale comune. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt planimetria dreptunghiulară - alungită între răsărit și apus, boltirea navei și acoperișul în patru ape. La acestea se adaugă, fără îndoială, calitatea execuției, căci nici în cele mai îndepărtate fundături de țară nu întâlnești o biserică de lemn făcută de bărdași simpli. Dincolo de trăsăturile comune, bisericile de lemn prezintă o mare varietate tehnică, formală și decorativă. Cercetătorii le grupează pe regiuni, motivați îndeosebi de condițiile diferite în care comunitățile au
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
privind tonul și stilul. "Hobbitul" a fost adaptată și revizuită de multe ori, iar continuarea, "Stăpânul inelelor", este considerată a fi cea mai mare moștenire a sa. Acțiunea are aceeași structură de bază, evoluând în același mod: povestea începe la Fundătura, Gandalf îl trimite pe protagonist într-o misiune spre est, Elrond îi acordă găzduire și sfat, aventurierii scapă de creaturi subpământene periculoase, se alătură unui grup de elfi, călătoresc printr-un ținut dezolant, luptă într-o bătălie de proporții mari
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
corupt de către puterea Inelului a devenit o creatură slabă, pe nume Gollum. Mult mai târziu, după cum este relatat în Hobbitul, un alt hobbit pe nume Bilbo Baggins, găsește inelul în peștera în care locuia Gollum și îl ia acasă la Fundătura, neștiind că este ceva mai mult decât un inel magic, cu care se putea face invizibil. Cele trei volume ale trilogiei "Stăpânul Inelelor" sunt divizate fiecare în două cărți mai mici, formând șase cărți în total. Cartea I din "Frăția
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
complet în anexe (trecutul și viitorul său alături de Aragorn). Conform cronologiei lui Tolkien, evenimentele descrise în poveste se încadrează între anunțul făcut de către Bilbo la sărbătorirea vârstei sale (111) pe data de 22 Septembrie 3001 și reîntoarcerea lui Sam la Fundătura pe data de 6 octombrie 3021. Majoritatea evenimentelor se desfășoară de-a lungul anilor 3018 și 3019, prezentându-l pe Frodo care pleacă de la Fundătura pe 23 Septembrie 3018 și distrugerea inelului, șase luni mai târziu, pe 25 martie 3019
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
sărbătorirea vârstei sale (111) pe data de 22 Septembrie 3001 și reîntoarcerea lui Sam la Fundătura pe data de 6 octombrie 3021. Majoritatea evenimentelor se desfășoară de-a lungul anilor 3018 și 3019, prezentându-l pe Frodo care pleacă de la Fundătura pe 23 Septembrie 3018 și distrugerea inelului, șase luni mai târziu, pe 25 martie 3019. "Stăpânul inelelor" a fost conceput sub statutul de continuare a Hobbitului, o poveste fantastică publicată în 1937, scrisă de către Tolkien pentru copiii săi. Din cauza popularității
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
telegram", "geografija" etc. Sunt și câteva cuvinte din română ("bešika" „beșica, vezica”, "guša" „gușa” etc.). Influență limbii turce a început în secolul al XIV-lea, odată cu cucerirea otomană. Din această au rămas multe cuvinte, ca "baš" „chiar”, "sokak" „alee”, "ćorsokak" „fundătura”, "badava" „pe gratis”, "jorgovan" „liliac” (plantă), "kajsija" „caisa”, si de asemenea sufixe lexicale: "-luk" ("komšiluk" „vecinătate”), "-džija" ("kamiondžija" „șofer de camion”), "-ana" ("elektrana" „centrală electrică’). Alte limbi sursă relativ vechi sunt germană (cuvinte precum "kuhinja" „bucătărie”, "škoda" „pagubă”, "šnicla" „snițel
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt de 180 ha și sunt formate din suprafața râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafață de 18 ha și mlaștini protejate. Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]