2,691 matches
-
M-am născut acum 59 de ani, în satul Ușurei, județul Vâlcea. Mama nu stie carte, iar tata avea șase clase primare. Nu țin minte să mă fi mângâiat mama vreodată. Nu avea timp. Dar eu eram foarte fericită. Numărăm furnicile, mă jucam pe drum cu copiii. Admirăm stelele, florile, animalele și mi se părea interesant tot ce ma înconjura. Tata ne spunea mereu să învățăm carte. Numai așa putem pleca „în lume”, să scăpăm de sapă și de noroaiele pârâului
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
M-am născut acum 59 de ani, în satul Ușurei, județul Vâlcea. Mama nu stie carte, iar tata avea șase clase primare. Nu țin minte să mă fi mângâiat mama vreodată. Nu avea timp. Dar eu eram foarte fericită. Numărăm furnicile, mă jucam pe drum cu copiii. Admirăm stelele, florile, animalele și mi se părea interesant tot ce ma înconjura. Tata ne spunea mereu să învățăm carte. Numai așa putem pleca „în lume”, să scăpăm de sapă și de noroaiele pârâului
TITINA NICA ŢENE [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
cam tenebroase, Să le blocheze-accesul spre ecluze. Intervenind, mafia calabreză Făcu în luptă multe boroboațe Și s-a retras la sediu în viteză, Iar eroina, vrând să nu cedeze, Pierdu în înfruntare multe brațe Dar se descurcă totuși cu ... proteze! FURNICA ȘI GREIERELE Respins cu hotărâre de furnică, Vrând să își schimbe soarta, greierașul Porni să cucerească-n zbor orașul, Cântând manele, demn și fără frică. Ajuns vedetă (-n duo cu cosașul), Aplaudat chiar și de turturică, Își înălță o vilă
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
Intervenind, mafia calabreză Făcu în luptă multe boroboațe Și s-a retras la sediu în viteză, Iar eroina, vrând să nu cedeze, Pierdu în înfruntare multe brațe Dar se descurcă totuși cu ... proteze! FURNICA ȘI GREIERELE Respins cu hotărâre de furnică, Vrând să își schimbe soarta, greierașul Porni să cucerească-n zbor orașul, Cântând manele, demn și fără frică. Ajuns vedetă (-n duo cu cosașul), Aplaudat chiar și de turturică, Își înălță o vilă c-o amică, Spre-a-și etala
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
orașul, Cântând manele, demn și fără frică. Ajuns vedetă (-n duo cu cosașul), Aplaudat chiar și de turturică, Își înălță o vilă c-o amică, Spre-a-și etala, cam prea semeț, panașul. Aflând de-acest succes printr-un expert, Furnica a-ncercat, cu vitejie, Să-i ceară invitații la concert. Deci, cu „mărinimie”, noul star I-a dat doar un bilet la galerie ... La cea săpată-n vechiul furnicar! PEȘTII ... CREATORI Cândva un pește-ferăstrău Cu-amicu-i, un rechin-ciocan, Au pus la
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
acea mișcare continuă și muncă neobosită doar eu trândaveam, întinsă pe iarbă și mă gândeam cât de mare eram pentru gâzele acelea neajutorate. Ma simteam Dumnezeu printre ele sau Guliver in Țara piticilor. Minute în șir, priveam fascinată mușuroaiele de furnici. Îmi plăcea să le văd cum cărau firimiturile ce cadeau cand mancam bucata de pâine, micul meu dejun! Căutam trifoiul cu patru foi, iar când îl găseam, strigam cât puteam de tare: „Fetelor, avem trifoi cu patru foi! Dă norocul
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
și leguminoase americane (Stylosanthes sp.) care au efect letal asupra căpușelor ixodide. Leguminoasa Stylosanthes produce secreții lipicioase din care se degajă vapori toxici ce imobilizează și omoară larvele din jur în 24 ore. Dintre prădătorii căpușelor se menționează găinile și furnicile care culeg dimineață toate căpușele femele satule desprinse de pe gazde. Combaterea căpușelor în adăposturi se face prin betonarea planșeelor, sclivisirea pereților sau prin pulverizare de produse acaricide remanente. Folosirea acelorași acaricide pe perioade îndelungate are efecte nedorite, respectiv poluarea chimică
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
nimic, nu se auzea nimic. Stăteam neclintiți sub un butuc, cu urechile ascuțite, încercam să observăm totul pe sub frunzele de vie, printre tulpinile verzi-maronii de mohor, îi vedeam fruntea transpirată a lui Costea, vedeam lucirea transpirației de pe nasul meu, vedeam furnicile pe sub firele de volbură, voiam să trecem la butucul următor și tot așa, până la răndurile cu Cardinal, “comoara din insulă” care ne chema ca sirenele pe Ulise! Doar pe nea Gică nu-l vedeam, care a pus bâta pe spatele
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
e personal, Strict privat și nevisat, Mă lovesc de-un zid abstract. În castelul adormit Se-ascundea un fost bandit, De cu noapte el visa La Serena Lucia. Abur moale, vise dulci, du-te gândule, te duci pe poteca de furnici, zi, banditule, ce zici? L-au umflat ca pe-un balon, A zburat spre Washington, Mai departe, spre Boston, Se lăuda că e baron. Eu, frumoaso, sunt acel Pseudo-baron mișel, Tu -un înger fost-ai, ești, De ce mă copilărești? BORIS
LA UN METRU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341137_a_342466]
-
high five pe cinste! Doamna G. are 81 de ani. Soțul dumneaei e cam tot pe acolo cu vârsta. Are păr alb și bogat, chipul emană liniște, salută pe toată lumea și n-ar fi în stare să facă rău nici unei furnici. Bine acoperit cu pulovere, căciulă de astrahan și cojoc îmblănit, se deplasează ca un pinguin imperial. Pinguinii, să știți de la mine, formează perechi pe viață. Mister își vizitează jumătatea în fiecare zi, chiar cu vremea asta nu tocmai bună. Chemând
Ciocolată pentru domnul doctor () [Corola-blog/BlogPost/337775_a_339104]
-
urmărim împietriți spectacolul sinistru care, în zilele următoare avea să facă înconjurul lumii... Cineva striga ceva, altcineva încerca s-o ia la goană și, în secunda doi, dispărea sub asaltul unei grămezi de trupuri cenușii ce părea un mușuroi de furnici gigantice. Regizori, actori, mașiniști, creatori de teatru prin definiție, devenisem cu toții, brusc, public. Un public siderat, amuțit, bulversat în complexele sale „conservatoare”. Dar mai era și un alt public, jos, pe trotuar, un public activ, revoluționar și participativ, care aprecia
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
aici se exagerează dezbinarea și se trec sub tăcere lucrurile bune care se fac în baza comuniunii spirituale a românilor. Pe noi ne unește Duhul, și nu un spirit legalist sau colectivist, suntem o simfonie pluripersonală, nu un mușuroi de furnici, creștem într-o Biserică, și nu într-o pură ordine juridică sau economică. La noi solidaritatea are la bază principiul vecinătății. În diasporă, trăim în familia extinsă, cu prietenii, cu neamurile, cu enoriașii de la biserică, iar aceasta poate crea impresia
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
o poartă, o altă poartă.... scrisoare pentru mama (partea ÎI) cărbuni încinși, zi de vară un nou început trecut-au anii...atât de diferiți suntem astăzi cărbuni încinși, zi de vară de timpuriu am învățat să prețuiesc roadele pământului peste furnici peste pământul uscat soarele dogorea totul e parcă fără viață uscat și aerul e greu apăsător crengile copacilor sunt uscate nimic nu respira parca-I sfârșit de lume spune-mi doamne care e semnul durerilor tale care e semnul morții
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
slugarnici și servili intereselor străine din pricina cărora dispare cea mai activă și mai efervescenta categorie socială, cea pe care mării gânditori au considerat-o în întreaga istorie a politicilor moderne motorul prefacerilor sociale, al inovației și progresului unei societăți. Acele furnici mici, mărunte, multe și harnice care mișuna prin societate de zece ori mai repede și mai activ decât alte categorii, care le anima și pe acelea și le trag cu ele pe calea unor prefaceri salutare pe plan social: Clasa
A APARUT NUMARUL 87, PE LUNA SEPTEMBRIE, AL REVISTEI “PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343776_a_345105]
-
Poeme > Meditatie > PLÂNGE PĂMÂNTUL! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plânge Pământul! Plânge o mamă, Plânge un tată, Plânge o rană, Plânge o vatră! Plânge bunica, Plânge un pom, Plânge furnica, Plânge un om! Plânge o mână, Plânge un brad, Plânge o stână, Plânge un iad! Plânge o viață, Plânge un plai, Plânge o ață, Plânge un rai! Plânge o casă, Plânge un pat, Plânge o masă, Plânge un sat! Plânge
PLÂNGE PĂMÂNTUL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342846_a_344175]
-
atomice. Bucuria cea mai mare a oriarui individ care se indeleteniceste cu ceva, e atunci când își vede roadele muncii sale. Viciul dacă n-ar fi fost, atunci culoarea și frumosul vieții poate erau necunoscute nouă, iar existența ne era monotona. Furnicile și albinele sunt modelul perfect al conviețuirii armoniose într-o societate. Când te căsătorești cu cineva, nu faci nuntă doar cu sexul, ci nuntă o faci cu însuși crucea... Cartea și lectură sunt cele mai valoroase nestemate ale minții. Referință
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
prostie și să nu arăți nimic, Ci te transformă în surdomutul ce doar simte potent. Atunci când ghetoul durerii te macină Și te biciuiește-n zarea nevinovată... Să fii martirul tăcut Și să zaci în penitența sacră. Muncitor să fii ca furnica tăcută ce doboară orice greu, Drept să fii în sinapsul tăcerii și-al cunoașterii- Solomon fii-n țarina ta Și smerit precum biblicul David. Ia exemplul cel verde al muntelui tăcut Și nu te avânta a vorbi-n deșert; Fii
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
neagră în două sate-ndepărtate cerute mâna mamei duce ne privește-n ochi va vrea cu privirea sa să ne hrănească pe noi cinci inși două bucăți de pâine neagră în două sate-ndepărtate cerute mâna mamei duce pe ele furnici frânge pâinile, privește spre cer, oferă trei bucățele Celui Necunoscut nouă ce a rămas ne privește-n ochi va vrea fără lacrimile sale să ne hrănească... o, morminte de foame ! obiecte de jucat de către lacrimile noastre ce trebuie să vegheați
OCHII MAMEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343262_a_344591]
-
Acasa > Literatura > Copii > FURNICUȚA ȘCOLĂRIȚĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-a ieșit în cale-odată o furnică pistruiată: - Te-aș ruga fetiță bună să-mi arăți cumva și mie cu creionul cum se scrie și-apoi cum se socotește bob cu bob, că toată vara voi lucra să-mi văd cămara plină ochi și aranjată cum nu
FURNICUŢA ŞCOLĂRIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343333_a_344662]
-
un destinatar prioritar: Alyazia. Dar, la fel de bine, cartea se adresează copiilor de doi, trei și patru ani, prezentându-le o lume a lor. O lume în care ei sunt serioși și responsabili în jocul lor la nisip, în mușuroiul de furnici, în dialogul cu pisica și câinele casei. M-a inspirat dorul resimțit pentru Alyazia, fetița venită acum un an în familia noastră. Cartea este alcătuită sub forma unui dialog, limbaj la îndemâna copiilor cărora le este adresată și alături de care ne
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
de... transhumanță. Multiplele națiuni cu care conviețuisem nu exagerau patriotismul sub aspect geografic; se vehicula conceptul că ești ceea ce ești în suflet, nu pe adresa din buletin. Refrenul „uteciștii de azi, refegiștii de mâine” nu avea conotații de dezertare... „Am furnici pe toată talpa,/ Frige podeaua ca un bec,/ Asta-nseamnă că e timpul/ Să-mi pun pantofii să plec”, cânta Alexandru Andrieș prin cluburile studenților de la arhitectură. Iar Sergiu Țoiu îi ținea isonul pe la spectacolele cu public restrâns de la Teatrul
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
pun pantofii să plec”, cânta Alexandru Andrieș prin cluburile studenților de la arhitectură. Iar Sergiu Țoiu îi ținea isonul pe la spectacolele cu public restrâns de la Teatrul Mic, intonând versuri de Marin Sorescu: „La o adică, la două adici,/ De ce sunt atâtea furnici?/ Ce dacă-s mici, ce dacă-s mici?” „E musai, nene, să te furnici”. Pe noi toți pusese stăpânire acel „sentiment plenar,/ din ce în ce mai rar, / când ies iar pe balcon/ și cred că-s avion”, vorba sorescianului. Venisea vremea să... furnicăm
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
mi-a rămas un pic de auz - de-ajuns să mai pot asculta de câteva ori albumele lui Cât Stevens. Mirosul? Mai era încă destul în pneuri, dar înțeleg că trei dintre ele s-au dezumflat și înăuntru au pătruns furnicile cele roșii. Cât despre gust, cred că l-am consumat pe tot ultima dată când ți-am ronțăit lobii urechilor și ți-am mursecat pielea din jurul buricului. Cel mai bine aș putea spune căstau cu atingerea. Ea pare să reziste
ÎN ADÂNCURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343496_a_344825]
-
declanșat amplă furtună, Într-un suflet astăzi devastat, Unde multe gânduri se adună, Pentru a primi vreun sfat! Ghioceii au ieșit din alba zăpadă, Prin piețe au apărut noile urzici, Gândăceii la soare se scaldă, Pe unele locuri au apărut furnici! Referință Bibliografică: SEMNE DE PRIMĂVARĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SEMNE DE PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344118_a_345447]
-
culori și de orchestranți din toate speciile, de la multitudinea albinelor cu desagii de pe piciorușe încărcați cu polen, la bondarii zgomotoși, gărgărițe pistruiate, sau cărăbușii ce trebăluiau de zor împingând spre cămările de iarnă, cocoloașe făcute din diverse resturi vegetale. Nici furnicile nu se lăsau mai prejos. Pe lângă papucii Nataliței (nu putea încălța nimic mai comod din cauza umflăturilor de la picioare), se perinda un întreg alai de du-te-vino al furnicilor organizat în rânduri militărește, fiecare purtând câte ceva între mandibulele lor puternice. Unele dintre
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]