5,094 matches
-
viața fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
mai ales prin radiografierea snobismului drept „treapta cea mai înaltă a mimetismului lumii caragialești”, s-a dovedit o teză provocatoare pentru comentatorii ulteriori. SCRIERI: Fiord imaginar, pref. Nicolae Balotă, Iași, 1978; Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, București, 1980; Gardienii luminii, București, 1982; Amintiri dintr-o popicărie, București, 1983; Ucide-mă, fericire, București, 1984; Haltă în paradis, București, 1987; Vară de noiembrie, București, 1990. Ediții, antologii: Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., pref., edit., București, 1976; Tudor Vianu, Scrieri despre teatru, pref.
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
În sud-estul Europei. Obligația consultării partenerilor de alianță (pentru tot ceea ce presupunea acțiunea internațională și politica de securitate), laolaltă cu prudența excesivă a Regelui Carol I au fost elementele cheie ale unei politicii externe care au făcut din România un gardian al păcii În Balcani. Alianța a așezat România pe un curs pacifist, i-a oferit securitate, siguranță, prestigiu și, totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
colectiv, coeziunea sociodiscursivă, „unitatea”, „frontul”, „linia”. Despre „construirea” contextului Care este deci modalitatea prin care se poate obține o reacție controlată din partea actorului social? Prin alimentarea sa cu o informație selectată și dirijată, prin situarea individului în contexte modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană este „bombardată”, întreaga viață sau o bună parte din ea, cu un anumit fel de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și respinge cu înverșunare tot ceea ce contravine sistemului „implantat”, care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
august, iar cei ce lipseau erau notați și apoi directorul îi lua la rost”. Mai mulți foști profesori ne relatează despre presiunea ce o exercitau cei ce girau sectorul de propagandă, activiștii, diferiții responsabili pe linie de partid, UTC, pionieri. Gardienii conștiinței vegheau ca gândurile și faptele să nu iasă din tiparul prescris. O profesoară, fostă directoare, spune: „Care era tactica acestor tovarăși? Să te simți vinovat... Întotdeauna trebuia să știi că nu ai făcut totul. Când îl auzeam pe Ceaușescu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asociază cu creșterea rolului propagandei 6 ca mijloc de control social (care urmărește să definească nevoile și aspirațiile populației într-o manieră convenabilă puterii), sporirea măsurilor de disciplinare socială și politică, scăderea calității mărfurilor, creșterea prestigiului social al gestionarilor ș.a. „Gardieni” și „Moș Crăciuni” În continuare, aș vrea să mă opresc asupra vânzătorilor/gestionarilor, și asta din mai multe motive. În primul rând, pentru că aceștia au un statut privilegiat în socialismul real, sunt personaje-cheie în distribuția mărfurilor și nu se poate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spus ar fi s-o înstrăineze, căci în vânzare prețul nu este prohibitiv și nu reprezintă o problemă pentru cumpărători - problema lor e de a ajunge în fața vânzătorului, a mărfii), gestionarul seamănă mai degrabă cu un paznic al produselor, un gardian, uneori chiar în sensul propriu. El are grijă ca mulțimea să nu se năpustească asupra alimentelor, ceea ce nu reușește să evite întotdeauna, și gestionează mai curând întârzierea vânzării decât vânzarea propriu-zisă. Banii pe care îi încasează de la cumpărători reprezintă oarecum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acordă reduceri de preț, îi oferă trei unități de marfă la prețul de două sau îi face un mic cadou doar pentru că a intrat în magazin. Vânzătorul nu numai că nu mai „păzește” marfa, ci chiar o face „cadou”: din gardian, devine Moș Crăciun. În ideal-tipul socialismului de tip sovietic, gestionarul nici nu se află în fața unui client, ci în fața unei cozi. O coadă amorfă, o juxtapunere de unități umane, în care sexul, vârsta, profesia etc. nu contează; și nici gusturile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ușă, încearcă să te convingă, îți face reduceri, te sâcâie, numai să cumperi ceva - sau comenzile făcute prin telefon care sosesc cu promptitudine chiar la ușă. Între altele, prezența sau absența cozii este cea care intermediază între tipul de gestionar („gardian” sau „Moș Crăciun”) și tipul de sistem în care acesta evoluează („socialism sovietic” sau „capitalism”). Delegitimarea puterii: efect pervers al „cozii” și al „magazinelor speciale” Alături de explicațiile de tip economic în prăbușirea regimurilor din estul Europei, adesea sunt avansate ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a pedepsei. Condițiile închisorii politice și forme de adaptare Condițiile din închisori sunt foarte diverse, așa încât vom menționa doar câteva. Acestea au pornit de la modul de adresare către deținuți și până la regulamentele arbitrare care, uneori, erau lăsate la bunul-plac al gardienilor. „Scopul acestor condiții”, consideră unul dintre foștii deținuți, „era inocularea ideii că suntem niște nimicuri, niște gunoaie de care societatea nu are nevoie, urmărindu-se transformarea lor în niște indivizi fără individualitate și fără speranță”. Una dintre formulele cele mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ideii că suntem niște nimicuri, niște gunoaie de care societatea nu are nevoie, urmărindu-se transformarea lor în niște indivizi fără individualitate și fără speranță”. Una dintre formulele cele mai simple utilizate cu acest scop a fost instruirea specială a gardienilor pentru a folosi expresia „banditule”. Astfel, indiferent de vârstă, nivel de pregătire sau motivul pentru care fuseseră închiși, modul de adresare a gardienilor către cei încarcerați era invariabilul „banditule”. Această formulă se pare că era obligatorie, obligație impusă de „sus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fără speranță”. Una dintre formulele cele mai simple utilizate cu acest scop a fost instruirea specială a gardienilor pentru a folosi expresia „banditule”. Astfel, indiferent de vârstă, nivel de pregătire sau motivul pentru care fuseseră închiși, modul de adresare a gardienilor către cei încarcerați era invariabilul „banditule”. Această formulă se pare că era obligatorie, obligație impusă de „sus” prin intermediul ofițerului politic din fiecare unitate. Înfometarea a fost o altă situație amintită frecvent în interviuri. Porția zilnică de mâncare era, în cele mai multe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aplicat prima dată la Pitești, închisoare unde se aflau cei mai mulți dintre aceștia. Mai târziu s-a încercat extinderea acestei acțiuni și în alte închisori (Gherla, Aiud, Colonia Peninsula). Metodele de reeducare au presupus tortura, precum și mâna liberă dată torționarilor și gardienilor care erau absolviți de răspundere. De remarcat că, de la început până la sfârșit, această acțiune, deși coordonată de Securitate, a fost efectuată de către deținuți asupra altor deținuți. „Reeducarea” a început cu citirea unor materiale de propagandă, după care s-a trecut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au redus la tăcere, cei doi anchetatori m-au urcat pe birou cu fața în jos, unul din ei s-a suit pe mine și celălalt a început să mă lovească la tălpi până mi-am pierdut cunoștința. Au chemat gardianul de secție ca să mă ducă la celulă. Pentru că nu mă puteam ține pe picioare, m-a târât până acolo și colegii de celulă m-au luat în primire. A.N.: Cât a durat ancheta? N.I.: Ancheta mea a durat doi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de terci, la prânz și seara același polonic de zeamă fiartă în care nu se găsea decât arareori o coajă de cartof sau de ceapă. Singurul aliment de bază era sfertul de pâine, 250 de grame de pâine neagră. Comportamentul gardienilor era foarte dur. Pentru ei, noi eram doar niște bandiți și criminali și eram tratați ca atare. A.N.: Ați slăbit tare? N.I.: Da, foarte mult, eram doar piele și os. A.N.: După ce v-au condamnat... N.I.: După condamnare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
precizie și fără drept de apel omogenizarea masei de oameni, fiecare fiind preocupat doar de propria supraviețuire. Aici, la Jilava, funcționa școala crimei, formatoare de criminali. Rând pe rând, au trecut pe aici, de-a lungul timpului, pe post de gardieni, mulți indivizi, în general analfabeți și învățați cum să se poarte cu deținuții politici, considerați bandiți și criminali. Din când în când, se deschidea ușa și un ordin scurt: „Afară, afară!”. Noi ieșeam pe culoar, unde ei, așezați pe două
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și insulte. A.N.: Era un fel de formație profesională... N.I.: Da, așa s-au format și multe dintre aceste brute au ajuns ofițeri de miliție, ofițeri de Securitate, generali și comandanți de închisori și de lagăre... A.N.: Dintre gardienii ăștia? N.I.: Da. Pe doi dintre gardienii de la Jilava i-am întâlnit la Canal, cu grade de ofițeri superiori - și, bineînțeles, nu au uitat școala de la Jilava. Experiența de la Jilava nu o pot uita. Acolo, într-adevăr, în același spațiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de formație profesională... N.I.: Da, așa s-au format și multe dintre aceste brute au ajuns ofițeri de miliție, ofițeri de Securitate, generali și comandanți de închisori și de lagăre... A.N.: Dintre gardienii ăștia? N.I.: Da. Pe doi dintre gardienii de la Jilava i-am întâlnit la Canal, cu grade de ofițeri superiori - și, bineînțeles, nu au uitat școala de la Jilava. Experiența de la Jilava nu o pot uita. Acolo, într-adevăr, în același spațiu proscris și în același timp nefast sălășluiau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu vorbiți, vă încolonați câte cinci, nu priviți în nici o parte, nu faceți semne și nu încercați să ieșiți din rând, fiindcă oamenii mei au ordin să tragă”. Am coborât. Surpriză, în fața gării Pitești. Nici un alt om, în afară de soldați și gardieni cu armele în mâini. Ne-am încolonat și, în fruntea coloanei, pe post de capelmaistru, directorul închisorii Pitești, Alexandru Dumitrescu - și, înconjurați de o pază severă, extrem de numeroasă, am străbătut străzile orașului până la închisoare. Pentru mine a fost un mare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uitau spre noi, doar femeile de la țară, încremenite, ne priveau cu spaimă, își duceau mâna la gură, gest tipic de înțelegere și compătimire, apoi își făceau cruce... Ajunși la închisoare, aceeași atmosferă rece, apăsătoare. Nici o vorbă, nici un gest necontrolat al gardienilor și personalului închisorii. Ceva se întâmplă aici, gândeam. Am fost introduși într-o cameră mare, unde se găseau 29 de paturi de fier. Imediat paturile au fost ocupate, câte doi în pat - și, pentru că noi eram 60 de deținuți, doi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu ne-a dat nici o pătură și au uitat să mai facă schimbul. Peste câteva zile, unul dintre colegi s-a îmbolnăvit, febră mare, tuse... L-am examinat și am constatat că este vorba despre pleurezie masivă dreaptă. Am anunțat gardianul de secție, a venit felcerul închisorii și l-a luat pe cel bolnav la infirmerie. În timp ce l-am ajutat pe colegul bolnav, cel care dormea cu mine jos a și ocupat locul celui plecat. Am rămas singur și am dormit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau chiar să mă curăț curând. După Țurcanu au luat cuvântul și alți colegi, cu același discurs amenințător: demascare, reeducare sau moarte. Încetul cu încetul, am reușit să reconstitui evenimentele. În timp ce noi am fost scoși din cameră, Țurcanu - ajutat de gardieni - a introdus în camera noastră instrumentele de tortură, ciomege, curele groase. Când nimeni nu se aștepta la o astfel de acțiune, colegii noștri de cameră, vreo 13 dintre ei, au pus mâna pe ciomege și au început să ne lovească
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un anumit mediu astfel încât să rămână insesizabil. Un model conceptual cunoscut, propus de Simmons 1, este următorul. Alice și Bob sunt în pușcărie și doresc să pună la cale un plan de evadare; comunicarea dintre ei este posibilă doar prin intermediul gardianului Willie, dar dacă acesta va afla ce uneltesc pedeapsa lor va fi și mai dură. Așadar, ei trebuie să găsească o modalitate de a ascunde mesajele secrete într-un inocent text care să le acopere. Așa cum se procedează în criptografie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
uneltesc pedeapsa lor va fi și mai dură. Așadar, ei trebuie să găsească o modalitate de a ascunde mesajele secrete într-un inocent text care să le acopere. Așa cum se procedează în criptografie, presupunem că mecanismul folosit este cunoscut de gardian, așadar, din motive de securitate, ei trebuie să apeleze la o cheie secretă comună pe care doar ei să o știe și să o folosească. David Kahn, autorul cărții The Codebreakers, citează ca formă embrionară a steganografiei un caz din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lucidă și ironică prospectare a derizoriului vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă, București, 1983; Trăgătorul la țintă, Pitești, 1999. Traduceri: Hervay Gizella, Amprente, pref. Ana
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]