2,189 matches
-
cunoaștere excelentă a slăbiciunilor umane, aparențele sunt date la o parte pentru a se releva fondul cu mijloacele umorului simplu, accesibil. Meschinăria, parvenitismul, patriotismul afișat cu ostentație și cu gândul la viitoarele recompense, găunoșenia discursurilor parlamentare nesfârșite, corupția și duplicitatea gazetarilor, superficialitatea omului de pe stradă (viitorul Mitică), perpetuu și complet avizat în orice „chestie”, sunt tot atâtea teme ale literaturii din gazeta lui I.L. Caragiale. R.Z.
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
, Alexandru (15.XI.1876, Abrud - 2.III.1936, Cluj), prozator și gazetar. Descendent dintr-o familie de preoți, C. urmează liceul la Blaj și Sibiu (1894), apoi, la Budapesta, Facultatea de Teologie (1894-1902). A absolvit, de asemenea, Facultatea de Litere și Filosofie, în 1902, cu teza Eminescu și Coșbuc. Note comparative, tipărită
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
, Adolphe (pseudonim al lui Adolf Burăh Cuperman; 1877, Turnu Severin - 22.XI.1937, București), gazetar. Provenind dintr-o familie de evrei săraci, C. face clasele primare și apoi liceul în orașul natal. Îl interesează încă de pe acum ideile socialiste, manifestările la care ia parte (întruniri, congrese) atrăgându-i, în 1899, expulzarea. Aproape un deceniu și
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar de luat în seamă. A și ajuns, de altfel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Scria bine, cu incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o cumpănă a judecății. Se mai inflama din când în când, ca în riposta dată lui
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
Constantinescu, Clarnet, „Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston”, VRA, 1933, 310; N. Davidescu, Adolf Clarnet, VRA, 1937, 515; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 212-213; I. Peltz, Amintiri din viața literară, București, 1974, 135-137; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 97-98; Mirodan, Dicționar, I, 358-359; Faifer, Pluta, 67-70. F.F.
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Gazeta gazetarilor” (Cluj), „Luceafărul”, „Dacia” (Timișoara), „Viața românească”, „Steaua”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul” ș.a. A semnat și I. Ardelean, I. Bobei, Dumitru Corvinul, Euphraste, Traian Huniade, I. Poenaru, Dr. Titus Popa, Teofrast, I. Săgeată și sub pseudonimul colectiv Horia Trandafir. Militant
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
Rosetti, la luarea Plevnei, n-a găsit alte vorbe de zis celor adunați sub fereastra sa decât că: "Mai e o Plevnă de luat, cea internă a reacțiunii", aci, crează-ne, a vorbit din el nu omul de stat, nu gazetarul, nu politicul prudent și, în genere, n-a vorbit din el omul in abstracto, ci... veneticul. În fundul neconștiut al existenței sale a încolțit veneticul, pentru a dovedi din nou toată mizeria și perversitatea acestui caracter, incapabil de-a se înălța
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l va și surpa - căci scris este ca din aceeași rădăcină să răsară succes și insucces, suire și cădere, și aceasta este esența oricării vieți și a oricării tragedii. Cu tot aerul de farsă pe care l-a dat vestitul gazetar vieții sale proprii de la începuturile ei și pîn' acum, sfârșitul nu va fi de farsă, căci legile naturii, realizeze-se în stat, manifeste-se în inima individului, lucrează cu nepăsarea atribuită zeilor anticității și ne răzbună pe toți. [4 aprilie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
apele Nistrului începînd, în cruciș și-n curmeziș, pîn-în Tisa și-n Dunăre, și am observat că modul de-a fi, caracterul poporului este cu totul altul, absolut altul decât acela al populațiunilor din orașe din care se recrutează guvernele, gazetarii, deputații ș. a. m. d. Am văzut că românul nu seamănă nicăiri nici a C. A. Rosetti, nici a Giani, nici a Carada, nici a Xenopulos, că acest popor e întîi, fizic, cu mult superior celor numiți mai sus, intelectual asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
turcul, cască gura să-ți sar vorba! Așa și cu liberalii noștri. Ei și numai ei au aflat cum se 'nnoadă ața, ei și numai ei fac legile cele mai bune și mai înțelepte, ei numai înțeleg nevoile poporului. Crainicul gazetar din Strada Doamnei bate toba cea mare, propuind bunăoară. o nouă lege de tocmeli agricole. Pentru care cuvînt? Pentru că se comiteau abuzuri. Dar, daca se comiteau, nu legea trebuia modificată, ci abuzurile trebuiau să 'nceteze prin aplicarea strictă și exactă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt absolut netrebnice; cu aceasta se 'nsărcinează săruri acido - fosforice și alcaline, cari fac serviciul gratis, fără remiză și fără dobânzi la dobânzi, și-l fac de-ar esista perceptori ori nu, de-ar fi ori n-ar fi politiciani, gazetari, proroci și alte soiuri de creștini. Țăranul este singurul care contribuie la această producțiune, căci arând pământul, [î]l face capabil de-a absorbi dementele ce-i trebuiesc din aer și din apă și de a le combina în materia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gazetă dar, desigur... răi muzicanți. Asemenea oameni par a avea un destin fatal: nu acela de-a rezuma în ei încrederea unei țări, ci de-a escita invidia tuturor foștilor lor colegi, tuturor egalilor lor. Fiece medic, fiece advocat, fiece gazetar [î]și zice în fundul inimei lui: De ce el și nu eu? Iată un sentiment pe care nimeni nu l-ar concepe față c-un Bismarck, față c-un Moltke, față cu Gorciacof. Toți acești oameni au trecut, au tradiții. O
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eroice în războiul Independenței a cerut pensie de la Cameră. Camera ar fi fost dispusă de-a i-o vota daca o gazetă nu s-ar fi ridicat contra. L-a discreditat. Acesta a adresat tribunalului o cerere de despăgubire. Daca gazetarul nu scria, pensia era să se voteze; prin aserțiunea însă că n-o merită cleftul a fost păgubit. Nu știm ce va fi decis tribunalul; știm însă că cleftul i-a tras gazetarului o bătaie. Precum se vede cazul e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adresat tribunalului o cerere de despăgubire. Daca gazetarul nu scria, pensia era să se voteze; prin aserțiunea însă că n-o merită cleftul a fost păgubit. Nu știm ce va fi decis tribunalul; știm însă că cleftul i-a tras gazetarului o bătaie. Precum se vede cazul e tragic. Nu trebuie să uităm înainte de toate că regimul libertății presei este o derogare de la dreptul comun. Presa poate comite tot soiul de delicte cari, daca nu s-ar fi făptuit pe hârtie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sănătoasă, 247 {EminescuOpXIII 248} ștergerea articolului din Constituțiunea țărei care îndrituiește numai pe jurați să cerceteze și să judece delictele de presă. Cine oare, în adevăr, va mai avea naivitatea să se adreseze la juriu spre a cere pedepsirea unui gazetar când instanțele civile [î]i deschid brațele "cu dragoste și iubire" și-i promit atâtea dulci satisfacțiuni bănești? Cu câteva procese de presă, daca norocul îl va ajuta, cutare patriot își va putea crea un capital destul de frumușel pentru sprijinul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zilei și n-ar mai fi avut astăzi ocaziunea să o auzim dând exemple de moderațiune în limbagiu și de bună cuviință celorlalte foi. "S-a schimbat boierul! " a zis odată d. Kogălniceanu adresîndu-se triplului milionar Stolojan. "S-a schimbat gazetarul! " zicem și noi astăzi confraților de la "Romînul", ale căror licențe de stil nu mai aveau nici o limită odinioară. Ne-am mărginit a reaminti numai câteva fapte, cunoscute dealtminteri de toată lumea, spre a se vedea cine e sorgintea răului, daca rău
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
articolului de mai la vale din "Pester Lloyd" este impertinent, iar ideile sunt tixite de cele mai sfruntate neadevăruri istorice și politice. Pe acest ton sunt din nefericire ținute toate apreciațiunile câte ne vin din partea maghiarilor sau mai bine a gazetarilor pseudomaghiari de origine semitică. Pentru a aprecia după adevărata lui valoare psicologică articolul din "Pester Lloyd" am trebui să fim semitologi. Dar valoarea lui istorică și politică ne rezervăm plăcerea de-a o discuta punct cu punct, căci, daca nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dușmană, se pleacă regele dușman. · Birui-vor * Domnii sodomiei bizantine și ai cezaro - papismului cu capul de popă și trupul de priap? ["DISPREȚUIEȘTE ORICE SOI DE SPECULĂ... "] 2257 Disprețuiește orice soi de speculă: fie specula de idei a politicianului, a gazetarului venal, fie specula de bani a cămătarului și a negustorului uzurar, fie specula de tine însuți, a lingărie și a cocoteriei. Munca, iubit popor românesc, iată sufletul și creatoarea tuturor lucrurilor mari. ["MUNCA, IUBIT POPOR ROMÎNESC... "] 2263 Munca, iubit popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vreme, cu atâtea cronichete, cu atâta euforie informațională, cu atâtea fotografioare, atâtea minianchete, minirăspunsuri, minișantiere, miniștiri culturale, minimapamondice. Câte pagini se pierd astfel în zadar! Sainte-Beuve a scris toată viața numai la gazetă și a lăsat o operă clasică. Marii gazetari au fost și sunt, neapărat, mari scriitori. Firește, ziarul (ziarul, nu revista!) are de răspuns unor nevoi cotidiene, de informație, de publicitate, de opinii nu totdeauna decantate. Dar există totuși - și trebuie să existe! - chiar în gazetăria cotidiană, acel tip
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
21 de ani. Tot ce fusese extraordinar În România Înainte de război Începuse să se strice. Pe fiecare zi ce trecea Îmi dădeam tot mai mult seama că lucrurile merg Înspre rău și că locul meu nu mai era acolo”. Un gazetar român, care a refuzat să se mai Întoarcă În țară, declara, sec, dar impresionant, că „pe 10 august [1984, n.n.], dintr-o dată mi-am zis: rămîn În America. În toată perioada cît am muncit, gîndul a zăcut acolo, În subconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și umor, dublate de o firească înțelegere și simpatie față de destinele oamenilor de rând, câteva portrete de evrei, surprinzând mentalitatea lor specifică. Experiența de ziarist se simte puternic aici, ca de altfel în toate scrierile lui L. Stereotipiile și procedeele gazetarului zădărnicesc de multe ori tentativele romancierului de a ajunge la psihologia personajelor. Pamfletul copleșește narațiunea, instalând un echilibru șubred între artă și șarja grotescă, iar pe alt plan ducând la distorsionarea adevărului despre oameni și evenimente. Autorul transcrie în multe
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
a fost în 1868-1869 și președinte al Curții Apelative din Iași), face politică liberală, fiind ales deputat în perioada 1876-1888. În 1876 este primit în Societatea Academică Română (secția istorică). M. nu e, de fapt, un istoric. El este un gazetar cu o temeinică informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
cu o atenție deosebită povestea Zâna Zorilor, o reușită a basmului cult românesc. În alte capitole este abordată biografia lui Slavici, cu citate copioase din evocările consacrate acestuia, procedeu utilizat și în abordarea cu delicate implicații a activității sale de gazetar în timpul primului război mondial, care i-a adus condamnarea la închisoare. Exegetul reține și comentează acuza lui N. Iorga de colaboraționism cu autoritățile de ocupație, dar îmbrățișează fără rezerve opiniile lui Slavici din volumul Închisorile mele. Interesul lui M. pentru
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
, Petru (28.VI.1903, Mihăileni, j. Botoșani - 29.I.1976, București), gazetar, prozator, dramaturg, poet și traducător. Este fiul Victoriei (n. Stavrat) și al lui Ion Manoliu, institutor. M. a primit o educație solidă la Liceul „A. T. Laurian” din Botoșani. În timpul studiilor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]