1,325 matches
-
ziua precedentă. ― Încotro? ― Spre California. Din nou zâmbetul acela. Ca o explozie. ― Păi, atunci azi e ziua ta norocoasă. Încolo merg și eu. Am ezitat o clipă. Apoi am deschis portiera din spate a mașinii imense și mi-am băgat geamantanul Înăuntru. În acel moment nu prea aveam de ales. DISFORIE SEXUALĂ ÎN SAN FRANCISCO Îl chema Bob Presto. Avea mâini moi, albe, durdulii, o față rotofeie și purta o cămașă albă, cubaneză, guayabera cu fir auriu. Era mândru de vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ai unde să stai? ― Nu-ți face griji pentru mine. ― Pot să te Întreb ceva, Cal? Ce ești tu, până la urmă? Fără să-i răspund, m-am dat jos din mașină și am deschis portiera din spate ca să-mi iau geamantanul. Presto se răsuci În scaun, fapt ce reprezenta o manevră complicată pentru el. Vocea Îi era În continuare blândă, caldă, părintească. ― Haide. Sunt În branșă. Poate că pot să te ajut. Ești transsexual? ― Mă duc. ― Nu te supăra. Știu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În continuare blândă, caldă, părintească. ― Haide. Sunt În branșă. Poate că pot să te ajut. Ești transsexual? ― Mă duc. ― Nu te supăra. Știu totul despre preoperatoriu și postoperatoriu și tot ce vrei. ― Nu știu despre ce vorbești. Mi-am tras geamantanul de pe scaun. ― Hei, nu te grăbi așa! Măcar ia numărul meu de telefon. Aș avea ce face cu un copil ca tine. Orice-ai fi. Ai nevoie de bani, nu-i așa? Dacă vrei să găsești o metodă ușoară să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la el, spune celălalt. Împuțitu’ ăsta mic o să se cace-n pantaloni. Îmi țin picioarele strânse, Încă Împins de temerile mele de fată. Caută mai mult după droguri. Cel cu lanterna Îmi scutură sacul de dormit și-mi cotrobăie În geamantan. După o vreme vine Înapoi și se apleacă Într-un genunchi. ― Unde ți-s toți prietenii, frate? Au plecat și te-au lăsat singurel? Începuse să-mi caute prin buzunare. Curând Îmi găsește portofelul și Îl golește. Legitimația de școală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gândească la asta. Capitolul Unsprezece a intrat cu viteză cam mare pe alee și ne-a săltat În scaune, lovind pământul cu țeava de eșapament. După ce am ieșit din mașină, a deschis portbagajul și s-a apucat să-mi ducă geamantanul spre casă. Dar la jumătatea drumului s-a oprit. ― Auzi, frățioare? spuse el. Poți să ți-l cari și singur. Avea un zâmbet poznaș. Se vedea că-l distrează schimbarea de paradigmă. Aborda metamorfoza mea ca pe o problemă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un zâmbet poznaș. Se vedea că-l distrează schimbarea de paradigmă. Aborda metamorfoza mea ca pe o problemă de logică, de genul celor de la sfârșitul revistelor lui de science fiction. ― Să nu exagerăm, i-am răspuns. Poți să-mi cari geamantanul de câte ori poftești. ― Prinde-l! strigă Capitolul Unsprezece și ridică geamantanul. L-am prins, clătinându-mă. Chiar atunci se deschise ușa de la intrare și, În papuci de casă, mama mea păși afară, În aerul Înghețat. Tessie Stephanides, care Într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
paradigmă. Aborda metamorfoza mea ca pe o problemă de logică, de genul celor de la sfârșitul revistelor lui de science fiction. ― Să nu exagerăm, i-am răspuns. Poți să-mi cari geamantanul de câte ori poftești. ― Prinde-l! strigă Capitolul Unsprezece și ridică geamantanul. L-am prins, clătinându-mă. Chiar atunci se deschise ușa de la intrare și, În papuci de casă, mama mea păși afară, În aerul Înghețat. Tessie Stephanides, care Într-o altă viață, când călătoriile În spațiu erau o noutate, se hotărâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de conturi, că Milton fusese deja pedepsit și că pedeapsa ei de-abia Începea. Din toate aceste motive, rămase În prag, nemișcată, cu ochii roșii. ― Bună, mami, am spus. M-am Întors acasă. Am pășit spre ea. Mi-am pus geamantanul jos și când mi-am ridicat din nou privirea, am văzut că figura lui Tessie se schimbase. Se pregătise pentru acest moment de luni de zile. Acum sprâncenele subțiri i se ridicară, iar colțurile gurii i se strâmbară, Încrețindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
consecințele. Dar, nu-i nimic. Dacă reușim să abordăm un taximetru, vom ajunge repede acasă...!” Fata zâmbi acru, arătând cu mâna spre stația de taximetre Înțesată de lume. „Dacă avem șansă? Puțin probabil...! Totuși, uite ce m’am gândit. Lăsăm geamantanele la casa de bagaje iar noi să mergem pe jos. Locuiești departe...?” „Apreciez propunerea dar, dacă o vom pune În aplicare, vom ajunge acasă gatacongelați!”. Se gândi puțin, apoi reluă.” La Universitate, șansele sunt Îndoite. Te las puțin timp singură
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dar, numai atât. Tony Pavone, era sceptic, nu Își putea imagina viitorul după care jinduise din anii copilăriei...! Poate dacă rămânea În Grecia, să agonisească ceva capital ar fi avut mai multă șansă. Dar așa...? Venise În America cu două geamantane și cu buzunarele goale...! Ce pretenție putea avea...? Mai era un alt aspect al vieții cotidiene, care Într-o oarecare măsură Îl Îngrijora. Armele de foc...! În linii generale, aceste teribile unelte de a ucide se vindeau numai cu autorizație
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
clei galben, desprins de pe scoarța prunilor de la balamuc, îmi fixasem un soi de poză decupată atent cu forfecuța de unghii, nu cu foarfecele folosit la curățat vița de vie, o locomotivaportristețe. Nu-i vorba de un giumbușluc, de un cuvânt geamantan, nu! Asta era! O locomotivaportristețe. Și când închideam ușa, desigur, locomotivaportristețea se desfăcea de pe lemnul vopsit în alb-gri și, încet-încet, se deplasa, plutea, năvălea ușurel către patul unde-mi întemeiasem de mulți ani lenea creatoare. Neînfricat, cum mă știți... ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
roți de automobil. Coșul trăsurii era serios știrbit în partea unde stăteam eu, aripile lăcuite erau împânzite de crăpături, iar balamalele ușilor năpădite de rugină. Iag purta un costum de un cenușiu-deschis, cu niște cute pe mâneci lăsate, probabil, de geamantan. Pe cap avea tuflită o panama albă cu o panglică tricoloră. Fața lui galbenă avea niște pete roșii sub ochi, de parcă fusese pișcat de urzici. Părul deschis, sprâncenele și colțurile ochilor lui erau pline de praful drumului. Din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
desprinse și începu să plutească umed în cerurile metalice. Nici măcar n-am încercat să stăvilesc lacrimile care-mi inundau ochii. 6 Peste o jumătate de oră, mă apropiam de casa lui Iag. La intrare am văzut un birjar încărcat de geamantane. Alături, îmbrăcat de călătorie într-o șubă lungă, îmblănită, se agita Iag cu „spaniola“ lui. Când mă zări, veni în fugă spre mine și mă îmbrățișă. În două cuvinte, i-am spus că acasă la mine s-a întâmplat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nici cea mai mică experiență de negociator! protestă celălalt. Singurul lucru pe care știu să-l fac e să pilotez un elicopter. — Experiența nu este întotdeauna un lucru bun, dragă prietene, veni răspunsul calm. Experiența este ceva ce-ți umple geamantanul pe măsură ce înaintezi în viață și care-ți este de mare folos când te izbești de probleme cunoscute - blondul zâmbi ironic: Dar când trebuie să înfrunți situații care n-au nici o legătură cu toată experiența ta dinainte, ca în cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
este de mare folos când te izbești de probleme cunoscute - blondul zâmbi ironic: Dar când trebuie să înfrunți situații care n-au nici o legătură cu toată experiența ta dinainte, ca în cazul acesta, experiența te încurcă la fel de tare ca două geamantane grele când trebuie să-ți croiești drum printr-o pădure virgină. În asemenea împrejurări, cel mai bine e să faci ce îți dictează instinctul și să uiți tot ce-ai învățat. Frumos sfat! — Și e și pe gratis. Poartă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
sute de oameni și-au ocupat locuri. Din mașina parcată într-o parte, coboară nimeni altul decât Ian Anderson. E îmbrăcat în bermude kaki și maiou negru, pe umăr are o sacoșă cu „Sibiu 2007“, iar în urma sa trage un geamantan pe rotile. Însoțit de un bodyguard, se strecoară pe lângă scenă și intră în cabină, fără să fie recunoscut decât de doi-trei spectatori care zâmbesc încântați. Dans cu excavatorul Câteva minute mai târziu, atenția tuturor se îndreaptă într-un colț al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
de imposibilitatea de a depăși zidurile cu care se înconjoară personajele. Replicile puse pe seama Ioanei în timpul excursiei la Brașov sunt numai o aproximare a adevăratelor ei stări sufletești: ”Ce degrabă a luat controlorul biletele. Au început casele. Să-mi cobor geamantanul ca să nu întârzii ... să stau drept lângă ușă ... gara ... peronul... unde este el?... trebuie să vină neapărat într-o minută... s-a înșelat poate de linie... sau poate n-a venit... a pățit ceva... o nenorocire... iată-l, vine citind
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
îl strecor în buzunarul pardesiului, numai că acum, de când cu bancnotele astea roșietice de 100. 000 îmi este mult mai la îndemână și mie, dar mai ales domnului manager de stat care, în loc să ducă la soțioară, în dreaptă folosință, două geamantane de lovele, duce doar unul pe lună. Mie cel mai mult îmi vine să mă râd, ca să vorbesc în graiul locului, de cum se vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Nou în limba tamil. Ashram-ul lui Sri Aurobindo, marele comunist mistic, învățător și poet. Stau la volan și meditez În visele mele din pruncie, se făcea că am devenit deodată bogat, primisem o moștenire concretizată în felul arătos al unui geamantan ticsit cu bancnote, așa cum aveau răufăcătorii americani prin filmele capitaliste. Astăzi, dacă stau și judec retrospectiv rătăcirile acelea de odinioară, aș putea spune că asemenea vise science-fiction au fost să fie un dușman al vechiului regim mai dihai decât toți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
fi căzut. Acest zgomot ne neliniștește atât pe mine cât și pe Bodnărescu... Dacă știți ceva pozitiv, vă rog să ni spuneți și nouă cât și despre vo nouă combinație de care s-ar fi vorbind. Pompiliu ș-a pregătit geamantanele și vrea să fugă la Magyar orszag. Panu se primblă cu neliniște prin Copou, deși omătul e pîn'la brâu. Lambrior șede tăcut în cafenea la Max și pe câți intră în cafenea îi întreabă ce s-aude. Al d-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a spus Mengel. Indiferent ce treabă aveam de făcut, nu era decât o treabă ca oricare alta, nici mai bună nici mai rea. După ce am isprăvit cu spânzurarea lui Hoess, a continuat Mengel, mi-am împachetat hainele să plec acasă. Geamantanul meu avea închizătoarea ruptă, așa că l-am legat cu o curea lungă de piele. De două ori într-o singură oră făceam exact aceeași treabă - o dată cu Hoess și o dată cu geamantanul. De ambele dăți am avut cam aceeași senzație. CAPITOLUL CINCI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
a continuat Mengel, mi-am împachetat hainele să plec acasă. Geamantanul meu avea închizătoarea ruptă, așa că l-am legat cu o curea lungă de piele. De două ori într-o singură oră făceam exact aceeași treabă - o dată cu Hoess și o dată cu geamantanul. De ambele dăți am avut cam aceeași senzație. CAPITOLUL CINCI „ULTIMA MĂSURĂ ÎNTREAGĂ...“ Și eu îl știam pe Rudolf Hoess, comandantul lagărului Auschwitz. L-am cunoscut în timpul războiului la o petrecere de revelion la Varșovia. Era începutul lui 1944. Hoess
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
limuzina lui Jones bagajele iubitei mele Helga. Revederea mea cu Helga îl făcuse să se simtă din nou tânăr și curtenitor. Nimeni n-a știut ce punea la cale până ce n-a reapărut în pragul ușii mele cu câte un geamantan în fiecare mână. Jones și Keeley au rămas consternați din pricina bătrânei inimi sincopate și fisurate a lui Krapptauer. Vice-Bundesfuehrer-ul avea culoarea sucului de roșii. — Tâmpitule! strigă Jones. Nu, nu... mă simt foarte bine, protestă Krapptauer zâmbind. — De ce nu l-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
-ți arăt mai întâi darurile? — Darurile? m-am mirat eu. — Pentru tine, completă ea. — Tu ești darul cel mai de preț, am spus eu. Ce mi-aș mai putea dori? — Ți-ai mai putea dori și așa ceva, zise ea descuind geamantanul. Sper! Deschise geamantanul, îmi arătă că era plin de manuscrise. Darul ei pentru mine erau operele mele, operele mele serioase, aproape fiecare cuvânt simțit scris vreodată de mine, răposatul Howard W. Campbell, Jr. Erau poezii, povestiri, piese de teatru, scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
întâi darurile? — Darurile? m-am mirat eu. — Pentru tine, completă ea. — Tu ești darul cel mai de preț, am spus eu. Ce mi-aș mai putea dori? — Ți-ai mai putea dori și așa ceva, zise ea descuind geamantanul. Sper! Deschise geamantanul, îmi arătă că era plin de manuscrise. Darul ei pentru mine erau operele mele, operele mele serioase, aproape fiecare cuvânt simțit scris vreodată de mine, răposatul Howard W. Campbell, Jr. Erau poezii, povestiri, piese de teatru, scrisori, o carte nepublicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]