2,287 matches
-
care plasează J și C în afară de fază, față de segmentul genic V, care le precede. Locii genici V și J-C sunt dispuși în ADN cromozomal, având orientare asemănătoare. Ca urmare, clivarea la nivelul fiecărei secvențe consens eliberează joncțiunea dintre acești loci genici sub forma unui fragment linear. Dacă vor fi reunite capetele semnalizatoare, rezultă o structură circulară. Eliberarea unei structuri circulare se realizează prin deleție care, reprezintă modul predominant de recombinare în cadrul locilor genici pentru imunoglobuline și TCR. Există și situații în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fiecărei secvențe consens eliberează joncțiunea dintre acești loci genici sub forma unui fragment linear. Dacă vor fi reunite capetele semnalizatoare, rezultă o structură circulară. Eliberarea unei structuri circulare se realizează prin deleție care, reprezintă modul predominant de recombinare în cadrul locilor genici pentru imunoglobuline și TCR. Există și situații în care segmentul genic D este inversat ca orientare în cromozom în raport cu locii genici J-C. În acest caz, ruperea și reunirea inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui fragment linear. Dacă vor fi reunite capetele semnalizatoare, rezultă o structură circulară. Eliberarea unei structuri circulare se realizează prin deleție care, reprezintă modul predominant de recombinare în cadrul locilor genici pentru imunoglobuline și TCR. Există și situații în care segmentul genic D este inversat ca orientare în cromozom în raport cu locii genici J-C. În acest caz, ruperea și reunirea inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o structură circulară. Eliberarea unei structuri circulare se realizează prin deleție care, reprezintă modul predominant de recombinare în cadrul locilor genici pentru imunoglobuline și TCR. Există și situații în care segmentul genic D este inversat ca orientare în cromozom în raport cu locii genici J-C. În acest caz, ruperea și reunirea inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În acest caz, ruperea și reunirea inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inversează materialul interpus în loc de a-l deleta. Rezultatul deleției raportat la cel al inversiei este același, când sunt implicate repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
repetiții directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment genic V nu este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment genic V nu este modificată în reacția de reunire, promotorul trebuie că rămâne același
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment genic V nu este modificată în reacția de reunire, promotorul trebuie că rămâne același, deopotrivă în genele nesupuse rearanjamentului, în genele supuse unui rearanjament
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment genic V nu este modificată în reacția de reunire, promotorul trebuie că rămâne același, deopotrivă în genele nesupuse rearanjamentului, în genele supuse unui rearanjament neproductiv și în genele rezultate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit în mod productiv cu un segment genic Ck rezultă o unitate genică funcțională, care este transcrisă. Totuși, deoarece secvența din amontele unui segment genic V nu este modificată în reacția de reunire, promotorul trebuie că rămâne același, deopotrivă în genele nesupuse rearanjamentului, în genele supuse unui rearanjament neproductiv și în genele rezultate printr-un rearanjament productiv de segmente genice imunoglobulinice. În concluzie, imensa diversitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
secvența din amontele unui segment genic V nu este modificată în reacția de reunire, promotorul trebuie că rămâne același, deopotrivă în genele nesupuse rearanjamentului, în genele supuse unui rearanjament neproductiv și în genele rezultate printr-un rearanjament productiv de segmente genice imunoglobulinice. În concluzie, imensa diversitate a specificității de legare a antigenelor pe care o prezintă imunoglobulinele și care este evaluată la 108-109 este realizată prin mai multe mecanisme:1. Diversitatea combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de segmente genice imunoglobulinice. În concluzie, imensa diversitate a specificității de legare a antigenelor pe care o prezintă imunoglobulinele și care este evaluată la 108-109 este realizată prin mai multe mecanisme:1. Diversitatea combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legare a antigenelor pe care o prezintă imunoglobulinele și care este evaluată la 108-109 este realizată prin mai multe mecanisme:1. Diversitatea combinațiilor posibile, prin asamblarea randomică a segmentelor genice imunoglobulinice ce aparțin unei anumite categorii. Flexibilitatea joncțională a segmentelor genice imunoglobulinice datorată producerii de adiții, deleții și substituții de nucleotide la nivelul fiecărei joncțiuni, care modifică aproximativ trei aminoacizi la fiecare joncțiune, astfel că numărul variantelor biochimice de imunoglobulină crește de trei ori pentru catena L (1000 3 = 3 000
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
delețiile unui număr de nucleotide indivizibil cu 3 (de exemplu 1 sau 2) determină ca secvența din aval să iasă din cadrul de citire, ca urmare a naturii triplete a codului genetic, ceea ce echivalează cu o rearanjare neproductivă (abortivă) de segmente genice. Dimpotrivă, adițiile sau delețiile unui număr de nucleotide divizibil cu 3 generează cadre de citire ce pot fi citite corect, dar care incorporează diversitate mai restrânsă sau mai extinsă. 3. Adiții de nucleotide în regiunea N care reprezintă cel mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dar care incorporează diversitate mai restrânsă sau mai extinsă. 3. Adiții de nucleotide în regiunea N care reprezintă cel mai variabil sector al regiunii determinatoare de complementaritate (CDR) a moleculei de imunoglobulină de la nivelul aminoacizilor 86-91, unde se unesc segmentele genice VH și D - JH. Adițiile sunt catalizate de enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales post natal. Această enzimă acționează preponderent la nivelul segmentelor genice asamblate în gena pentru catena H
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aminoacizilor 86-91, unde se unesc segmentele genice VH și D - JH. Adițiile sunt catalizate de enzima terminal-deoxinucleotidil-transferază (TdT) care este activă în celule limfoide imature, și care este stimulată mai ales post natal. Această enzimă acționează preponderent la nivelul segmentelor genice asamblate în gena pentru catena H, dar regiuni N au fost identificate și la joncțiunile V-J ale catenelor L. 4. Mutația somatică reprezentată de substituții unice de nucleotide în segmentele genice V, generează hipermutația somatică a domeniilor variabile ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
natal. Această enzimă acționează preponderent la nivelul segmentelor genice asamblate în gena pentru catena H, dar regiuni N au fost identificate și la joncțiunile V-J ale catenelor L. 4. Mutația somatică reprezentată de substituții unice de nucleotide în segmentele genice V, generează hipermutația somatică a domeniilor variabile ce are loc mai ales în condițiile unei imunizări intense, când are loc creșterea afinității anticorpilor pentru epitopul antigenului stimulator. Hipermutația somatică este considerată a reprezenta mecanismul esențial în generarea diversității anticorpilor. La
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
afinității anticorpilor pentru epitopul antigenului stimulator. Hipermutația somatică este considerată a reprezenta mecanismul esențial în generarea diversității anticorpilor. La om, acest proces are loc în prezența antigenului și se produce în centrii germinativi din țesutul limfoid periferic. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice prin transpoziție, la care se adaugă mecanismele de diversificare enunțate mai sus, permite ca, în condițiile existenței a mai puțin de 1000 segmente genice diferite în linia germinală, organismul să producă miliarde de tipuri diferite de imunoglobuline, constituind așa-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezența antigenului și se produce în centrii germinativi din țesutul limfoid periferic. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice prin transpoziție, la care se adaugă mecanismele de diversificare enunțate mai sus, permite ca, în condițiile existenței a mai puțin de 1000 segmente genice diferite în linia germinală, organismul să producă miliarde de tipuri diferite de imunoglobuline, constituind așa-numitul repertoriu al imunoglobulinelor. Descoperirea mecanismelor de transpoziție naturală, fiziologică, a segmentelor genice imunoglobulinice, generatoare a unei uriașe diversități de specificitate de legare a antigenelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sus, permite ca, în condițiile existenței a mai puțin de 1000 segmente genice diferite în linia germinală, organismul să producă miliarde de tipuri diferite de imunoglobuline, constituind așa-numitul repertoriu al imunoglobulinelor. Descoperirea mecanismelor de transpoziție naturală, fiziologică, a segmentelor genice imunoglobulinice, generatoare a unei uriașe diversități de specificitate de legare a antigenelor de către anticorpi, a permis înțelegerea modalității de utilizare a informației genetice din cadrul sistemului imunitar, modalitate neîntâlnită în nici un alt caz, în sistemele biologice. Asemenea mecanisme sunt funcționale deopotrivă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
neîntâlnită în nici un alt caz, în sistemele biologice. Asemenea mecanisme sunt funcționale deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T. Prețul plătit de organism, în termeni de consum de substanță și energie, în realizarea unor rearanjamente productive, fructuoase, de segmente genice imunoglobulinice, finalizată cu geneza unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice normale, este mare, deoarece un asemenea aranjament poate fi precedat de nenumărate încercări eșuate ale sistemului imunitar de a produce imunoglobuline eficiente în cuplarea cu antigene corespunzătoare, Dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cât mai larg de imunoglobuline, capabil să acopere necesitățile de a contracara cei mai diverse antigene și a asigura supraviețuirea organismului și perpetuarea speciei. Mutația somatică reprezintă, la rândul său o sursă importantă a diversificării secvenței de nucleotide din segmentele genice imunoglobulinice și a diversității moleculare a imunoglobulinelor. Compararea secvențelor genelor imunoglobulinice exprimate și ale segmentelor genice din linia germinală permite constatarea că în genele imunoglobulinice exprimate apar noi secvențe de nucleotide. O anumită diversitate suplimentară apare ca urmare a schimbărilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]