14,807 matches
-
stătuseră la casa lor. Boieroaica se sfătuia cu femeia În treburile ei cele mai Împortante, boierul Îi dădea cheile de la hambarele lui. Boieroaica avea o fată și un băiat; aceștia o respectau pe mama lui Ion ( doar Îi legănase pe genunchi) și-i spuneau Tușa. Dupa nici eu nu mai știu câți ani, boierul se gândi că ar fi timpul să-și mărite fata. Și nu cu oricine, ci cu feciorul unui boier megieș, cu mult mai bogat decât dânsul. Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i să plece de la casa lui, ca o fire nerecunoscătoare ce era față de oamenii care au primit-o În familia lor. Sărmana Tușa, cu genunchii tremurând și cu lucrurile adunate Într-o boceluță, ieși În drum. Încotro s-o apuce? Unde să se ducă? Cine avea să ia În seamă o bătrână săracă? Unde avea să doarmă? Ce avea să mănânce? Ajunsese pe drumuri la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
măresc pasul. Se oprea el, se opreau și cei doi. Și distanța dintre ei scădea. Negustorul o luă la fugă. Începură și cei doi să fugă. Și fugeau și fugeau. Negustorul simțea că Începe să oboseasca: gâfâia, i se Înmuiau genunchii. Era convins, cei doi erau niște tâlhari Înrăiți care Își puseseră În gând să-i fure banii și să Îl omoare. Ce se va alege de nevastă și de copii? Fugea negustorul, dar simțea că nu mai poate, Își pierduse
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rugători și părul răvășit strigând: -Cu cu! Cu-cu! Unde o fi Cucu? Ce i s-a intâmplat? L-a răpit cineva? L-a ademenit vreo vrăjitoare În fundul pîdurii? L-a mâncat vreo fiară sălbatică? Îl cuprinse diperarea. Căzu În genunchi și Începu să plângă În hohote. Lui Dumnezeu i se făcu milă de omul acesta, bărbat În putere și atât de nenorocit. Văzu că nu mai poate de ostenit, genunchii Îi tremurau, tâmplele Îi zvâcneau. Și se gândi să-l
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a mâncat vreo fiară sălbatică? Îl cuprinse diperarea. Căzu În genunchi și Începu să plângă În hohote. Lui Dumnezeu i se făcu milă de omul acesta, bărbat În putere și atât de nenorocit. Văzu că nu mai poate de ostenit, genunchii Îi tremurau, tâmplele Îi zvâcneau. Și se gândi să-l ajute cumva, să-și caute copilul. Dumnezeu pe dată Îl transformă Într-o pasăre. Iar pasărea aceea Își luă zborul și zbura prin pădure strigând cât putea de tare: -Cu-cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
deget, ca de un foc mare o usturară ochii.Se trezi. Geamurile erau deschise , bătea vântul, iar crengile copacilor, mișcîndu-se, spuneau: -Alun se Însoară... Alun se Însoară... În cămașa de noapte , desculță și cu părul despletit , bătrâna mamă căzu În genunchi plângând: -Alun, Alun... Ai fost inima mea, dar tu ai uitat de sufletul meu.Să n-ai parte de soață, să fii la margine de drum, copac singur, că singură și eu am trăit pentru tine, iar oamenii să treacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cadrelor didactice, gratuitatea învățământului primar. Interesantă este dispoziția prin care se suprimă pedepsele corporale „mustrarea cu bătaie se ridică cu totul dintre pedepsele copiilor, fiecare dintre domnii profesori va întrebuința după măsura vinei: povățuirea, dojene, punerea în picioare sau în genunchi și altele asemenea măsuri părintești”, iar în cazuri extreme „se va îndepărta din școală îndărătnicul, nesupusul sau leneșul copil, ca să nu se dea pildă rea și celorlalți”. La 15 decembrie 1855 se înființa la Iași „Școala Normală de la Trei Ierarhi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gospodină, Să rodești ca o grădină.” - Biblia (sub covățică) „Și să ai copchii frumoși Cu credință să îi crești, Să ții minte toată viața Ca sara și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi Cu fața la răsărit De unde Iisus o venit Pentru noi o patimit. Iar în chip de răgaz Când ai zâmbet pe obraz Sau când rău ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să treci Mai ușor prin zile reci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți sunteți împreună, Vă poftesc, luați aminte La vreo câteva cuvinte. Știți, omul cât trăiește Multe-n lume el greșește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vedea clar pe fundul lacului, se mișca odată cu mine. Imaginea aceasta n-avea nici o legătură cu ceea ce discutam eu cu mama, însă mi-a trecut prin fața ochilor. Apoi s-a topit. Am sărit din pat și am cuprins, cu brațele, genunchii mamei. — Mamă, te rog, iartă-mă! Zilele acelea, așa cum mi le amintesc și acum, au fost cam ultimele în care au mai sclipit, cât de cât, tăciunii fericirii noastre. După ce s-a întors Naoji din Pacificul de Sud, a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe care și le-a exprimat public. Astăzi, vedeta a emoționat pe toată lumea cu un mesaj postat pe Facebook. Se presupunea să fie o campanie antiviolență... Știe careva CÂT DE GREU E SĂ STAI ÎN PICIOARE, atunci când SUFLETUL este ÎN GENUNCHI?", s-a întrebat ea. Bianca trece zilele acestea printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional, mai ales după ce, fostul ei iubit, fotbalistul Adrian Cristea, a declarat public că încă o iubește. "Eu o iubesc, ea mă iubește, eu
Bianca Drăgușanu: "E greu să stai în picioare, când sufletul este în genunchi" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72083_a_73408]
-
Stoian la Realitatea TV. "Fetelor, luați-vă un avocat, din primii bani, nu vă mai luați cârpițe, așa cum zicea Zăvoranca, renunțați la câțiva bani și faceți un contract bun. Alexandra se va împăca cu omul ăsta, se va duce în genunchi la el să o ia înapoi și să îi facă piese. Și el o va călca în picioare. Va dispărea definitiv de pe firmament, în afară de cazul în care își va lua un manager din străinătate", a încheiat realizatorul TV.
Ce spune Mircea N. Stoian despre Alexandra Stan by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72134_a_73459]
-
ce se zbate să-ți scape". Cîteva soluții colaterale ale accesului la limanul expierii care ies din sfera normalului apar evocate ca un simptom al deznădejdii ce pune stăpînire pe scrib: "Eu scriu vocabule a căror noimă îmi scapă; în genunchi stînd, sub cea mai cumplită presiune / la care a fost supus vreodată un scrib" (Hans Burgkmair: "Sfîntul Ioan la Patmos"). Orbirea și nebunia, infirmități pentru omul obișnuit, nu reprezintă oare tainice șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
amestecate în poziții diferite - fețe plumburii, guri căscate, brațe încolăcite printre picioare străine... Pe un buștean, lângă rămășițele unei vechi șuri de paie, mucezită pe o parte, un soldat bulgar veghează topit de somn, cu fruntea înclinată, cu arma între genunchi". Din lipsă de bărbați, plecați în liniile de luptă, la un moment dat, convoiul este escortat de elevi de liceu. Scriitorul român intră în vorbă cu ei și aceștia îl cheamă pe profesorul lor de franceză, care se arată un
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
în versurile de dragoste care apar din când în când, pe neașteptate, în cuprinsul cărții. Poetul îi face iubitei declarații emfatice. Dacă ea ar avea simțul umorului, ar izbucni, fără îndoială, în râs văzân-du-l pe adoratorul ei cum stă în genunchi și declamă, cu ochii înălțați spre cer: " Pe umerii tăi rotunzi/ Flutură arta, o, iubita mea,/ Străbătând eternitatea,/ Seri citind portativele lumii./ Steaua polară își leagănă veșnicia./ Suntem cu toții locuiți de himere,/ De aceea vedem patratura sferei/ Cântând la ghitară
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
atuncea. Nicola înțelesese, rugându-se la ea, că uriașa mai fusese pe-acolo demult, demult de tot, și că de-ar fi vrut, l-ar fi putut ajuta. Înghiți hulpav câteva raze de lună. ș...ț Își lipi urechea de genunchii ei, să-i audă iară sângele curgând prin carne. Simți că ar putea să trăiască multă vreme așa, la picioarele ei, cu sufletul închinat, sub șuvița de păr. și apoi...mâinile uriașei și-ale Pelei, cu puterea lunii, se încleștară
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
celui care scrie".Eșecul în cauză provine pe de o parte din șubrezirea structurii trupești, intrate în "geografia nopții" care e senectutea ("M-am întîlnit cu trupul meu gol în oglindă / gol ca în ziua Judecății-de-Apoi... i-am pipăit coastele genunchii sternul / i-am pipăit atent / întregul ornament de oase năruite"),pe de altă parte din criza toposului provincial (tîrgul natal e supus unei eroziuni, unei agonii nu mai puțin dureroase decît cea a satului, îngemănată cu aceasta). Trecutul nu mai
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
S. Damian Nu e de mirare că un martor ocular a reținut nostima scenă. Un tânăr elegant, costumat sportiv, răsfoiește o carte și, încântat, se lovește la intervale cu palma pe genunchi, scoțând sunete nearticulate. Scena avea plasticitate și trăda ceva din firea protagoniștilor. Căci cel care citea cartea și nu-și reprima un sentiment de admirație era Drieu La Rochelle, iar autorul era un coleg de breaslă, André Malraux. Volumul se
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
interpretare din "Furtuna" lui Shakespeare, în regia lui Liviu Ciulei, și alte variante scenice ale piesei - vreo patru sau cinci, dacă nu mă înșel. Dar nici unul din actorii care-l interpretau pe Caliban n-au reușit să urce nici până la genunchiul performanței lui Victor Rebengiuc. Pentru spectatorul obișnuit, astfel de culmi pot trece neobservate - tocmai pentru că sunt irepetabile. În mod natural, noi vrem să recunoaștem actorii de la prima silabă, de la prima replică - sau chiar din secunda când se îndreaptă spre scenă
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte, deși îngăduiau mânarea comodă a calului doar din picior și genunchi. Dar nu numai șaua, ci mai cu seamă armele sunt adevărata forță a avarilor. Arcul, cu cele două capete îndoite în față, are mai multe straturi și e întărit cu laméle de os, având astfel o putere de două ori
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
tabletă ca în spitale, îi implorăm astfel natura tristă. Umbrele urcă acum de peste tot, din cele mai mici crăpături, de la etajele de jos, de la prichiciul ferestrei, de pe colinele ce ne-au atins retina peste zi, de la pașii noștri... ne ridicăm genunchii spre acele locuri, avanposturile nopții se află în trupul nostru neluminat de soare. "Scurt a fost gustul căpșunii", spune unul, și o privim gîndindu-ne la pieptul ei fără încetare ca la un nume. "Și mai departe?" întreabă un altul, pe
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
umană ficționalizată, cât și ca realizare artistică. Cu mersul său "târșit", cu care își trage un picior rănit în război, cu chipul adeseori pământiu de îngrijorare, dar și cu "fălcile late ale familiei" strânse, încăpățânat, pentru protejarea acesteia, cu bâțâiala genunchiului și alte ticuri bine cunoscute de sora și nepoata care îl adoră, cu răbdarea maniacală pusă într-o operațiune de (enigmatică) fișare și cu blândețea și zâmbetul din voce cu care își face datoria, în continuare, la școală, în ciuda tuturor
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
Îmi dăduseși de înțeles că relațiile tale cu tata scârțâiau serios. Susțineam că trebuie să divorțezi. Te văzusem plângând într-o zi, înainte de mutarea noastră la Nea Filadelfia, când locuiam încă la Kalithea. Stăteai pe pământ, cu mâinile încolăcite în jurul genunchilor. Ne plăcea să comentăm operele marilor scriitori. Biblioteca de-acasă nu era prea bine înzestrată. Aveam câteva cărți de Stefan Zweig, de Pearl Buck, Daphné de Maurier, Dickens, Dostoievski, Cehov. Literatura greacă era reprezentată de Ilias Venezis, de Stratis Myrivilis
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective. Pozitivismul e așchia sărită din trunchiul scientismului, acea optică a genunchiului de broască potrivit căreia nu există cunoaștere decît acolo unde ceva poate fi măsurat și verificat prin experiență. Tot ce e pozitiv și bun în lume vine din felia perceptibilă a experimentului științific. Restul sînt gogoși teoretice ținînd de o
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion }uculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui }uculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]