876 matches
-
chiar impunând și celorlalte persoane să-l recunoască ca atare. De aici și conflictul care va duce la „ruptura” dintre paranoic și lume. Felul de a se înfățișa, mimica, privirea, felul de a vorbi, de a se mișca, de a gesticula, conținutul vorbirii, vestimentația și accesoriile acesteia, mersul, felul de a se adresa celorlalți toate acestea vor fi expresia noului personaj pe care bolnavul îl reprezintă și cu care acesta s-a identificat. Transformarea poate merge chiar până la schimbarea numelui. Schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste pierderi au loc o serie de consecințe sau disfuncții iar corespunzător acestora se adaptează și terapia. Dacă surditatea este congenitală deficiențele în însușirea limbajului și a experiențelor practice sunt mai mari, motiv pentru care se recurge și la comunicarea gesticulară și pe bază de imagini însoțite de denumirea lor. Conținutul comunicării fiind concret-intuitiv are aceeași caracteristică și în gândirea lor. Pe măsura evoluției procesului terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și te deplasezi până la platou; c) Rogi pe cineva care e mai aproape de platou să ți-l dea. 5. Esti la o masă festivă. Cum crezi că este cel mai potrivit să te comporți? a) Vorbești cu gura plină și gesticulezi spre ceilalți invitați; b) Mesteci cu gura închisă și nu plecăi;c) Vorbești și râzi mai tare decât ceilalți meseni, să te faci auzit. 6. După masă ți-a rămas un rest de mâncare între dinți. Ce faci? a) Mergi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
pe nimeni și ascultă-i pe ceilalți, evitând să-i întrerupi de fiecare dată; Să nu așezi un tacâm folosit direct pe fața de masă. Dacă ai terminat de mâncat așază tacâmurile unul lângă altul, pe farfurie. În timpul conversației, nu gesticula cu tacâmurile prin aer ! Dacă vrei să te ridici de la masă, cere-ți scuze celorlalți meseni. Mia este într-o mare încurcătură. Nu știe exact care alimente se mănâncă cu mâna și care cu furculița. Completează tabelul de mai jos
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
J.Popper și pe alții, Dumitru C.Micu pe Dumitru C.Micu, Mihai Gafița pe Mihai Gafița, George Munteanu pe George Munteanu și pe alții, Încât În final ai impresia că asiști la o pantomimă de salon, În care actorii gesticulează cu grație unii spre alții. Oricum o concluzie se impune și ne-o spune și Laurențiu TUDOR: „Întărirea spiritului autocritic, (Ă) fapt semnificativ pentru orientarea ideologică tot mai justă a criticilor literari de la Almanahul literar”. În fond, În urmă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Macey izbuti să convingă cinci marinari să vină cu dînsul într-o ambarcațiune. Porni așadar împreună cu ei și, după multe opinteli și atacuri nereușite, izbuti să înfigă o lance în trupul monstrului. între timp, Gabriel, cocoțat în arboretul rîndunicii mari, gesticula frenetic și prorocea grabnica pierzanie a păcătoșilor care săvîrșeau un asemenea sacrilegiu împotriva Dumnezeului său. în vreme ce Macey, stînd la prova ambarcațiunii, își slobozea, cu întreaga energie a neamului său, sălbaticele chiote de război împotriva balenei și se pregătea să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iveală, în bătaia flăcărilor jucăușe. Oamenii își istoriseau unii altora aventurile nelegiuite, povești îngrozitoare, rostite în cuvinte vesele și însoțite de rîsete barbare, ce țîșneau din ei ca flăcările din cuptor, în vreme ce harponiștii umblau de colo pînă colo prin fața lor, gesticulînd ca niște apucați, cu furcile și polonicele lor uriașe; între timp, vîntul urla, talazurile săreau, iar corabia plonja printre ele, gemînd, dar împingîndu-și mereu înainte iadul roșu prin tenebrele mării și ale nopții, mestecînd în botu-i disprețuitor oasele albe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să stabilească relații cu Republica Coreea", fără însă să precizeze caracterul relațiilor. Pentru interlocutorul nord-coreean, această "dorință" a fost nu numai o surpriză, dar și un puternic șoc. După ce a ascultat traducerea, care a fost în sarcina mea, demnitarul coreean, gesticulând din mâini și deosebit de agitat a spus că nu se poate așa ceva, că nu înțelege ce i se traduce, că nu i se traduce corect, că "tovarășul președinte nu spune așa ceva !" etc. După ce am tradus reacția oaspetelui, președintele Ceaușescu, nedumerit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în disputa politică limbajul normalității: adevăr, concizie, civilitate, culoare. Vă imaginați, în altă ordine de idei, ce față făcea un mareșal ca Hindemburg, ajuns în 1925 președinte de Reich, văzîndu-l pe Hitler trecînd urcat pe Mercedesul campaniei sale electorale și gesticulînd gata să zboare, el, Hindemburg, format la spiritul laconic prusac. (De reținut, paralela, riscată oarecum, operată de sagacele Alexandru George între gestica exacerbată a lui Hitler și epatanța expresionismului german). Regii noștri au avut, și ei, fără excepție, cultul conciziei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vreme și făcuse chiar afaceri cu el, îi uita mereu numele, trebuind să-l afle în repetate rînduri de la alte persoane atunci cînd voia să-i scrie". Pe tribuna-tanc improvizată în mijlocul pieței în clocot (1989 scenariu perfect), Iliescu vorbea și gesticula în stilul predecesorului său proaspăt suprimat. O voce reuși să spargă totul: nu mai da din mîini! Era, evident, și bășcălia străzii dar și, sigur, teama că previzibilul succesor ar putea moșteni ticuri. Și nu numai ticuri. Geniul străzii. Care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sapiențială. Dar, ca pandant burlesc t.v., Pleșu-Dinescu? Atît de radical opuși ca factură intelectuală: Pleșu, cu asumată cultură noiciană, Dinescu, incongruent pînă la comic/tragic. Pleșu, ascultîndu-l pe celălalt cu aerul părintelui îngăduitor cu tomnatica odraslă, talentată oricum, dar gesticulînd incontinent. Dinescu, frînîndu-și din cînd în cînd febricitatea în vizibil complexat trac. Întîlnindu-se însă amîndoi de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca olimpianul Valentin să revină pentru a-l interpreta pe Weber cum numai el știe să o facă. Stupoare! În manevra micii pauze, omul abilitat cu rezolvarea detaliilor scenice uitase să ridice capacul impunătorului Steinway: pianistul își iese din fire, gesticulează, oferindu-ne un rictus în care ne e greu să-l regăsim pe seniorul senin. Din momentul acela, totul se consumă jenant: abia dacă îl mai putem recunoaște pe nobilul Weber, aplauzele noastre, reținute, se sting fără să-l mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cineva. Da' de unde! Mă strecor ogar tomnatic printre exemplarele coborîte parcă atunci din aeronavele ce bîntuie, schizofrenic, televizoarele, și muțenia atelierului rămîne intactă și pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia calea soarelui-apune, plasîndu-mă într-o altă ordine mentală. Trec prin încă adormitul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diplomatic interpretată la două voci, care cîndva erau una și aceeași, azi oarecum diferite prin deriva... diplomatică a celui mai vîrstnic ar putea să mai impresioneze doar urechea, oricum afonă, a unui inevitabil Cristoiu, flatat de compania tandemului invitat și gesticulînd și vorbindu-le prin același fermoar defect ... diplomaților de carieră, pînă la a-i plasa într-un număr de oră veselă. Urmărit, mde, cu zîmbetul subțire al... profesionistului față cu amatorul îngăduit politicos la aceeași masă. Aceeași masă... Aceeași lume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care avea să spună indicibilul. Două zile după aceea, părăseam Saranza. Pentru prima oară în viața mea, tăcerea din ultimele minute dinaintea plecării trenului nu mai devenea stânjenitoare. De la o fereasrtră, o priveam pe Charlotte, pe peron, în mijlocul oamenilor care gesticulau ca niște surdomuți - de teamă că cei care plecau nu-i aud. Charlotte tăcea și, întâlnindu-mi privirea, zâmbea ușor. Noi doi nu aveam nevoie de cuvinte. III 1 În toamnă, doar câteva zile au despărțit momentul în care, rușinându
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puzderie de stele! Dacă ne cățărăm mai sus, o să vedem Săgetătorul... Nu l-am ascultat. Am sărit jos. Tălpile mi s-au izbit violent de rădăcinile încâlcite de pe pământ. Am alergat ca să-mi ajung din urmă colegii, care se îndepărtau gesticulând. Doream să le vorbesc cât se poate de repede despre partenera mea cu piept frumos, să le aud comentariile, să mă asurzesc cu vorbe. Eram grăbit să revin la viață. Și, cu o bucurie răutăcioasă, am parodiat ciudata întrebare care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o amintire. „Dar cartea aceea unică, cartea absolută. Totodată Judecată și Împărăție?”, a exclamat adolescentul care redevenisem eu. Șușoteala aceea febrilă m-a smuls din discuția mea inventată. Rușinat, ca cel surprins vorbind singur, mă vedeam așa cum eram. Un bărbat gesticulând în mijlocul unei cămăruțe întunecoase. O fereastră neagră dă spre un zid de cărămizi și nu are nevoie nici de perdele, nici de obloane. O cameră pe care o pot traversa în trei pași, unde obiectele, din lipsă de spațiu, se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
22. În avion Înaintăm cu greu printre rânduri, târând bagajele de mână, care nu sunt tocmai ușoare. Stewardeselor, neobișnuite cu gălăgia balcanicilor, se oferă politicoase să ne ajute. Dar, vai! Locurile noastre sunt chiar pe coada avionului. Ne exprimăm nemulțumirea, gesticulând, dar cum nu se mai poate face nimic, ne trântim bosumflate bagajele și ne conformăm măsurilor de securitate solicitate prin difuzor de la cabina comandantului aeronavei de a ne pune centurile și Închide celularele. Aceste adevărate nave, departe de a avea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai tîrziu, ridic capul cu prudență, și ea e tot acolo. Doar că lîngă ea se află Jess! Ușor surescitată, mă uit la ceas. Unșpe fără douăzeci. Nu mai e mult! Singura problemă e că amîndouă par destul de tulburate. Suze gesticulează Încruntată, iar Jess aprobă din cap. Cred că au o problemă. Mă Întreb ce-o fi. Ce păcat că n-am cum să le ajut! O văd pe Suze cum Își scoate mobilul. Formează un număr și, În clipa În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că notează „Mănîncă KitKat“, sub „Face yoga, pentru atenuarea durerii“. Își răsfoiește rapid dosarul, apoi ridică privirea, cu compasiune. — În timpul contracțiilor, unde e concentrată În principal durerea? — Ăă... doar... peste tot, zic vag, ronțăind la KitKat. Și aici... și aici..., gesticulez spre trupul meu. E greu de explicat. — Pari incredibil de calmă, Becky. Paula mă privește cum Îmi verific dinții În oglinjoară, să nu-mi fi rămas fărîme ce ciocolată. — N-am văzut niciodată o femeie În travaliu cu atîta autocontrol
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de-asta i-am pus punct! Venetia arată de parcă ar fi lovit-o. CÎteva secunde, pare că a rămas fără grai - apoi, privirea i se fixează asupra mea, cu o asemenea ferocitate, că mă fac mică. — Și ea e? Întreabă gesticulînd sălbatic. Fătuca asta fără minte, obsedată de tot ce apare nou prin oraș, e cea cu care vrei să-ți petreci restul vieții? Luke, e o ființă de o superficialitate crasă! N-are pic de creier! N-are În cap
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
murmură. — Prima dată cînd am văzut-o pe Becky Bloomwood... Luke se oprește, mustăcind ușor. Tocmai Îl Întreba pe un tip de la departamentul de marketing al unei bănci de ce nu fac și cecuri cu coperte În alte culori. — Vezi? Venetia gesticulează impacientă din mînă, Însa Luke nici măcar nu clipește. — Anul următor, banca respectivă a ascultat-o, și a scos pe piață și cecuri cu coperte În alte culori. Becky are un fler ieșit din comun. Becky are idei cum nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ori un viitor așteptat. Cartea e un jurnal-întrebare, neputincios să imagineze un mâine dar extrem de versat în orice joc cu trecutul. Unii autori scriu de parcă ar ține un jurnal, sunt introvertiți (Orwell, Burgess, Lessing, Gray, Ackroyd, Swift, Ishiguro). Alții pălăvrăgesc, gesticulează, se chinuie să producă o intrigă convențională, care apare total insuficientă unui amator de literatură tradițională, aceștia fiind histrionii (Fowles, Bradbury, Lodge, Barnes, Amis). Furia narativă a unora e îmblânzită de lirism. Sunt tot felul de Desperado: sarcastici, ironici, atașați
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
afla la Paris pentru prima oară în viață. Găsiră amuzant să îl ducă în lojă să vadă reprezentația unei tragedii. Mai întâi ascultă foarte atent, și cum îl întrebau despre ceea ce simțea, el răspunse: "Văd niște oameni care vorbesc și gesticulează mult; cred că discută despre problemele lor, și pentru că nu sunt ale mele mă gândesc că nu este nevoie să le acord așa de multă atenție". Acestea fiind spuse, începu să-i privească pe bărbații și femeile ce compuneau adunarea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care este imposibil să ne facem vreo idee în funcție de ceea ce oratorii noștri știu să facă în acest domeniu. Se pare că nu am păstrat din întregul limbaj de acest gen decât un strigăt nearticulat, vreau să spun capacitatea de a gesticula, fără să știm să dăm acestei gesticulări o semnificație exactă, nici să legăm gesturile între ele, astfel încât să le facem să exprime, nu numai un gând izolat, ci un sens cu continuitate." Ca și Beaumarchais și Diderot, Lessing acordă o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]