1,094 matches
-
pentru că își dorește ca toți să răspundă în cor și de aceea execută un gest deschis: își întinde ambele brațe cu palmele în afară. C) După partea corpului care realizează gestul * Gesturi ale capului În comunicarea didactică regăsim toate modalitățile gestuale ale capului menționate de Horst H. Rückle132 și semnificații ale acestor mișcări: a) îndreptarea capului înainte: gest care exprimă disponibilitatea de a comunica; b) capul înclinat în jos: poate sugera supunere, lipsa voinței, amabilitate; dacă durează mai mult exprimă un
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
4 Cercetarea educațională 4.1. Premise teoretice Semnificația educației este legată de semnificația comunicării didactice, fie că se manifestă în interiorul sau în exteriorul școlii prin generarea unor comportamente dezirabile durabile la elevi. Registrul comunicării didactice este format de varietatea refrenurilor gestuale, iar preocuparea pentru ritmul mișcărilor, al respirației, al mâinilor și picioarelor, al clipirii din ochi etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin generarea unor comportamente dezirabile durabile la elevi. Registrul comunicării didactice este format de varietatea refrenurilor gestuale, iar preocuparea pentru ritmul mișcărilor, al respirației, al mâinilor și picioarelor, al clipirii din ochi etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor comportamente dezirabile durabile la elevi. Registrul comunicării didactice este format de varietatea refrenurilor gestuale, iar preocuparea pentru ritmul mișcărilor, al respirației, al mâinilor și picioarelor, al clipirii din ochi etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
picioarelor, al clipirii din ochi etc. demonstrează responsabilitatea profesorilor și elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor față de coregrafia gestuală. Comunicarea gestuală acompaniază demersul cognitiv și indică starea psihologică reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reală în care ,,se scaldă" conștiința partenerilor în actul educativ. Toate gândurile lor au nevoie de echivalente gestuale pentru a se echilibra. Mentalul este oglinda corpului. Sintagmele gestuale și cele verbale apar ca producții cognitive în interacțiune. Faptul că producția gestuală o anticipează pe cea verbală este demonstrată de cercetări prin apariția ezitărilor și modificărilor conținutului la persoanele care au fost împiedicate să gesticuleze. Prin urmare, gesturile sunt semne ale cogniției și afectivității partenerilor educaționali. Umanistul olandez Erasmus Desiderius Rotterdamus consideră
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui ochi un kinem, care devine un kinemorfem
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au intensitate, ritm, durată, amplitudine, formă, expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când deschide o ușă, salută, strânge
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
știință, disciplină și metodă generală care studiază semnele). De remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a nonadecvării lor"136. Semioza comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică, pragmatică (Charles Morris), care decurg din însăși structura ternară a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings (1977), Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, studiind comportamentul profesorilor în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interioară, să devină mai creativi, să-și rezolve problemele, să-și dorească prietenia și colaborarea 139. În cercetarea noastră, ne propunem să subliniem faptul că gesturile (mai ales gesturile profesorilor) sunt la fel de elocvente ca și frazele sau cuvintele, iar ,,erorile" gestuale au consecințe interpersonale și instituționale la fel de grave ca și cele lingvistice. Așadar, gestul poate să fie asemenea unui cuvânt, cu o importanță mai mare sau mai mică în funcție de o multitudine de factori, și poate îmbrăca mai multe înțelesuri. Putem înțelege
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe care o alcătuiește și în rolul pe care îl joacă. De asemenea, ne propunem să realizăm profiluri ale profesorilor care utilizează frecvent gesturile în comunicarea didactică după efectul pe care-l produc asupra elevilor, subliniind natura funcțională a semioticii gestuale. Dintre multitudinea de variabile care influențează gesturile profesorului în sala de clasă, cercetăm numai pe cele legate de gradul didactic, vechimea în învățământ, reactivitatea la stres a profesorilor și profilul liceului. Pe ansamblu, cercetarea are în vedere și obținerea unor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ipotezele cercetării Scopul cercetării de față vizează conturarea profilurilor profesorilor care utilizează frecvent gesturile în relația cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică care să dezvolte competența comunicării gestuale. Ipoteza generală are în vedere modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizează frecvent gesturile în relația cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică care să dezvolte competența comunicării gestuale. Ipoteza generală are în vedere modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la modificări mai mari sau mai mici ale comunicării gestuale în relația cu elevii. 4.3. Lotul de subiecți investigați
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]