1,108 matches
-
și cuvintele, ,,gesturile sunt semne și se pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pot organiza într-un limbaj", care ,,îngăduie un reperaj moral, psihologic și social"134 unei persoane. Antropologul Ray Birdwhistell (1952), aplicând metodologia lingvisticii structurale la studiul gesturilor, a găsit o corespondență între unitățile gestuale (mișcările corpului) și cele verbale. Unitățile gestuale elementare lipsite de semnificație sunt denumite kineme, prin asimilarea cu fonemele, iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui ochi un kinem, care devine un kinemorfem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
au intensitate, ritm, durată, amplitudine, formă, expresivitate care se integrează contextelor sociale și psihologice 135. Kinezica este o știință recentă cu o vârstă de doar câteva decenii, care nu dispune de formule magice care să decodifice limbajul trupului, respectiv limbajul gestual, într-o manieră precisă și riguroasă, dar ne ajută să devenim mai conștienți de semnificațiile acestuia. Registrul gesticii cuprinde mișcări ale trupului întreg și ale componentelor sale, ca și felul cuiva de a reacționa atunci când deschide o ușă, salută, strânge
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
știință, disciplină și metodă generală care studiază semnele). De remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a nonadecvării lor"136. Semioza comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică, pragmatică (Charles Morris), care decurg din însăși structura ternară a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne permite să evidențiem funcții și disfuncții ale gestului în comunicarea didactică. În literatura de specialitate, cercetări întreprinse de Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings (1977), Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Susan Goldin-Meadow și Susan M. Morford (1992), au arătat influența remarcabilă a comunicării gestuale asupra eficienței actului de predare și asupra facilitării învățării prin faptul că elevii înțeleg mai bine cunoștințele când limbajul verbal al profesorului este însoțit de cel gestual. Barbara M. Grant, profesor la Colegiul William Paterson și Dorothy G. Hennings, profesor la Colegiul Union New-Jersey, studiind comportamentul profesorilor în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
interioară, să devină mai creativi, să-și rezolve problemele, să-și dorească prietenia și colaborarea 139. În cercetarea noastră, ne propunem să subliniem faptul că gesturile (mai ales gesturile profesorilor) sunt la fel de elocvente ca și frazele sau cuvintele, iar ,,erorile" gestuale au consecințe interpersonale și instituționale la fel de grave ca și cele lingvistice. Așadar, gestul poate să fie asemenea unui cuvânt, cu o importanță mai mare sau mai mică în funcție de o multitudine de factori, și poate îmbrăca mai multe înțelesuri. Putem înțelege
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe care o alcătuiește și în rolul pe care îl joacă. De asemenea, ne propunem să realizăm profiluri ale profesorilor care utilizează frecvent gesturile în comunicarea didactică după efectul pe care-l produc asupra elevilor, subliniind natura funcțională a semioticii gestuale. Dintre multitudinea de variabile care influențează gesturile profesorului în sala de clasă, cercetăm numai pe cele legate de gradul didactic, vechimea în învățământ, reactivitatea la stres a profesorilor și profilul liceului. Pe ansamblu, cercetarea are în vedere și obținerea unor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ipotezele cercetării Scopul cercetării de față vizează conturarea profilurilor profesorilor care utilizează frecvent gesturile în relația cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică care să dezvolte competența comunicării gestuale. Ipoteza generală are în vedere modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizează frecvent gesturile în relația cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică care să dezvolte competența comunicării gestuale. Ipoteza generală are în vedere modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. În vederea verificării ipotezei generale, stabilim următoarele obiective: • determinarea măsurii în care reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitatea la stres a profesorilor influențează comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea gestuală în interacțiunea cu elevii; • analizarea efectelor produse asupra elevilor în funcție de legătura dintre gesturile profesorilor și reactivitatea acestora la stres; • specificarea corelației existente între gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și comunicarea gestuală cu elevii; • precizarea modificărilor comunicării gestuale a profesorilor în funcție de profilul liceului. Pentru fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fiecare obiectiv, formulăm o ipoteză specifică: Ipoteza 1. Cu cât reactivitatea la stres a profesorilor este mai accentuată cu atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atât crește probabilitatea de apariție a gesturilor specifice acestei stări, producând astfel disfuncții în comunicarea didactică. Ipoteza 2. Legătura dintre comunicarea gestuală a profesorilor și reactivitatea acestora la stres este direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la modificări mai mari sau mai mici ale comunicării gestuale în relația cu elevii. 4.3. Lotul de subiecți investigați
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
direct proporțională cu efectul produs asupra elevilor. Ipoteza 3. Comunicarea gestuală a profesorilor este corelată cu gradul didactic și vechimea în învățământ a acestora. Ipoteza 4. Profilul liceelor poate să conducă la modificări mai mari sau mai mici ale comunicării gestuale în relația cu elevii. 4.3. Lotul de subiecți investigați Dintr-un lot de 227 de profesori din județul Prahova (95 de profesori din Liceul Industrial, 75 de profesori din Liceul de Artă și 57 de profesori din Liceul Pedagogic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Artă Liceul Pedagogic Total Profesori cu reactivitate accentuată la stres 20 20 10 50 Profesori cu reactivitate scăzută la stres 21 19 10 50 Total 41 39 20 100 Am ales ca variabilă reactivitatea la stres a profesorilor, deoarece repertoriul gestual devine deosebit de bogat, de nunțat și de intens în situația de stres. Din perspectivă psiho-fizică, stresul desemnează reacția defensivă sau de alarmă a organismului, nu situația stresantă. Nu ceea ce se întâmplă este important, ci felul în care reacționează persoana. Stresul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să stabilim funcțiile și disfuncțiile acestora în comunicarea didactică după efectul produs asupra elevilor, cât și o analiză integratoare, care a urmărit racordarea relației structural-funcțională a gesturilor la contextul situației de comunicare, cercetarea realizându-se în licee diferite. Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4.2. Design-ul cercetării Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui întreg an școlar, în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei mari etape: a) etapa investigării profesorilor în vederea constituirii lotului reprezentativ
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un cod (număr) în vederea aplicării grilei de observare. Cea de-a doua etapă a cercetării s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, în care am apreciat participarea constantă a liceenilor la întâlnirile noastre și interesul acestora pentru comunicarea gestuală. Prin activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
activitățile proiectate și metodele utilizate (observația, convorbirea, demonstrația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a cercetării. În acest sens, testul Chi-Square ne-a ajutat să calculăm coeficientul de corelație Pearson Chi-Square și, pe baza analizelor statistice, să constatăm faptul că: a) se înregistrează diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea la stres a profesorilor privind comunicarea gestuală cu liceenii; b) se manifestă un efect principal semnificativ statistic al variabilei reactivității la stres asupra frecvenței de apariție a gesturilor specifice; c) se observă similitudini semnificative statistic între cei 5 observatori liceeni în ceea ce privește reactivitatea la stres a profesorilor asupra
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]