3,100 matches
-
vechimii această idee fusese aproape întunecată de dezvoltarea prea bogată a odraslelor secundare ale ideei religioase, precum se întâmplă lucrul chiar la Greci și la Romani, sau mai trăia numai cât înțelenită în niște obiceiuri oarbe apucate din vechi, la Geți ea deveni centrul în jurul căruia se învârteau toate concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
chiar la Greci și la Romani, sau mai trăia numai cât înțelenită în niște obiceiuri oarbe apucate din vechi, la Geți ea deveni centrul în jurul căruia se învârteau toate concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
concepțiunile lor religioase, toată viața lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era altul decît Dionisos, și că acest zeu fiind cel mai în onoare la ei, urma numaidecât ca nota caracteristică din cultul acestui zeu, ideea nemuririi, să fie mai cu putere accentuată la Traci, notă care fu apoi ridicată de Geți la principiul fundamental al religiunei lor, în doctrina lui Zamolxis. Această idee însă era deosebită de metempsicoza lui Platon și a Egiptenilor, întrucât metempsicoza admitea putința curățirii sufletului prin trecerea sa în corpul mai multor ființe, pe când am văzut că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ce a devenit oare religiunea nemuririi la poporul Dacilor ? Fără îndoială că ea a fost primită și de poporul lor, poate încă de pe când trăia la sudul Dunării, în Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta se vede mai ales de pe împrejurarea că găsim continuându-se la Daci îngemănarea autorității civile cu acea religioasă, pe care o aflăm întemeiată la Geți de însuși Zamolxis. Strabon, care confundă chiar în totul pe Geți
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Rodop; în orice caz însă după constituirea sa în stat împreună cu Geții, în țările carpatine. Aceasta se vede mai ales de pe împrejurarea că găsim continuându-se la Daci îngemănarea autorității civile cu acea religioasă, pe care o aflăm întemeiată la Geți de însuși Zamolxis. Strabon, care confundă chiar în totul pe Geți cu Dacii, ne spune că pe timpul lui Boerebiste era pe lângă el un profet Deceneus. După Deceneu urmează un alt profet Comozicus, care pare chiar a fi întrunit în persoana
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Geții, în țările carpatine. Aceasta se vede mai ales de pe împrejurarea că găsim continuându-se la Daci îngemănarea autorității civile cu acea religioasă, pe care o aflăm întemeiată la Geți de însuși Zamolxis. Strabon, care confundă chiar în totul pe Geți cu Dacii, ne spune că pe timpul lui Boerebiste era pe lângă el un profet Deceneus. După Deceneu urmează un alt profet Comozicus, care pare chiar a fi întrunit în persoana sa și puterea civilă; apoi alături cu Decebal întâlnim pe profetul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ar fi trăsnit de pe tronurile lor, zeu și rege deodată. Mai reiese adoptarea religiunei lui Zamolxis de către Daci, și din următoarele cuvinte, pe care împăratul scriitor Iulian Apostatul le pune în gura predecesorului său, Traian: «Am subjugat chiar pe acești Geți (adică pe Daci), cea mai războinică națiune din toate neamurile ce au existat vreodată, nu numai din cauza puterii corpului lor, dar și din acea a învățăturilor lui Zamolxis, care este între ei așa de slăvit. Acesta le-au întipărit în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
romane și că atari desfrânări loveau în puterea statului dac. Aceste obiceiuri, scandaloase trebuiau înfrânate și la Daci, precum fusese la Greci și la Romani. Fiind însă că cumpătarea, recomandată de Zamolxis numai prin predică și exemplu, fusese uitată de Geți, apoi organizatorul statului dac, Boerebiste împreună cu colegul său profetul Deceneu, apucară un mijloc mai energic al stârpirii răului, înlăturarea cauzei naturale a beției, nimicirea viilor. Ca și Geții, Dacii se închinau lui Mart, pe care după cum am văzut îl credeau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cumpătarea, recomandată de Zamolxis numai prin predică și exemplu, fusese uitată de Geți, apoi organizatorul statului dac, Boerebiste împreună cu colegul său profetul Deceneu, apucară un mijloc mai energic al stârpirii răului, înlăturarea cauzei naturale a beției, nimicirea viilor. Ca și Geții, Dacii se închinau lui Mart, pe care după cum am văzut îl credeau născut chiar în țara lor, încât este probabil ca și pe timpul Dacilor, religia lor păstrase caracterul dualistic pe care l-am desemnat mai sus. Se mai amintește la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
moralitate pentru câștigarea acesteia, așa și religiunea lui Zamolxis dădu naștere unei clase de oameni ce se abțineau de la mai multe din plăcerile acestei lumi, unei clase de călugări. Aceștia nu mâncau carne și trăiau în celibat; ei purtau la Geți și Traci numele de Ctiști, iar la Daci acel de Poliști. Printre acești călugări se vede că circulă o idee încă mai severă a doctrinei lui Zamolxis, care o apropie chiar de nirvana lui Buda. Pomponius Mela ne spune anume
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Ctiști, iar la Daci acel de Poliști. Printre acești călugări se vede că circulă o idee încă mai severă a doctrinei lui Zamolxis, care o apropie chiar de nirvana lui Buda. Pomponius Mela ne spune anume că: «disprețul morții la Geți provine din cauze variate: unii cred că se vor reîntoarce sufletele celor morți; alții că deși nu se întorc totuși nu se sting, ci trec către locuri mai fericite, alții în fine că pier, dar că aceasta este mai bine
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sufletele celor morți; alții că deși nu se întorc totuși nu se sting, ci trec către locuri mai fericite, alții în fine că pier, dar că aceasta este mai bine decât a trăi.» Despre formele cultului știm numai atât că Geții trimiteau la fiecare cinci ani câte un sol la Zamolxis pentru a-1 informa de nevoile lor. Regele desemna pe acela ce trebuia să fie jertfit: Acesta, apucat de mâini și de picioare, era aruncat în sus, spre a cădea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și apetitul lor de moarte. De aceea ei singuri din toți Tracii îndrăznesc a se opune oardelor nenumărate aduse de Darius cu sine în Europa. Tot de aici se explică ușurința cu care ei părăseau viața de bunăvoie. Așa regele get Dapix, văzându-se trădat de un Grec și silit a se preda împreună cu armata sa, se ucide împreună cu toți tovarășii săi. Tot din această împrejurare se explică mândria cea nespusă a Dacilor. Cine nu se teme de moarte n-are
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tablourile columnii arzând pe aceștia la cap și la umere cu niște făclii. Înaintea zidului unei cetăți se văd înțepate mai multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai modele de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
multe capete de soldați romani și rămășițele corpului unuia sunt arătate ca aninate de roțile unui car. Tracii și Geții admiteau poligamia ca formă de conviețuire a sexelor. Menandru în niște versuri raportate de Strabon, spune: ,,Tracii toți și dintrînșii Geții mai cu samă, Noi toți (căci mi-e fala în ei să mă prenumăr), Nu suntem tocmai modele de moralitate; Căci nici unul din noi nu se mai mulțumește Nici cu zece femei; mai mulți duc unsprezece, Alții douăsprezece și încă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
femei; mai mulți duc unsprezece, Alții douăsprezece și încă și mai multe; Iar care nu poate să aibă peste patru Sau cinci, se crede acela că a trecut prin viață Fără să fi gustat plăcerile conjugale.” Solinus ne spune că «Geții ar socoti ca lucru de onoare căsătoria înmulțită.» Alături cu poligamia se vede că femeile trace, gete și dace nu prea aveau moravurile severe, și cum ar fi putut sta lucrurile altfel, când era la ei obiceiul raportat mai sus
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
său prin disciplină, cumpătare și activitate așa că în puțini ani au constituit o vastă împărăție.» Poetul latin Horatius arată în una din odele sale pe femeile dace ca modele, pentru a putea biciui pe cele romane. El cântă: „Trăiesc și Geții cei aspri ce cresc a Cererei daruri Pe neîmpărțite ogoare; iar munca lor e împărțită Astfel că unii înlocuie pe alții la finele anului. Acolo muma păzește pe nevinovata copilă; Iar neînzestrată femeie bărbatul nu-și stăpânește Nici adulteriul cel
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Iar neînzestrată femeie bărbatul nu-și stăpânește Nici adulteriul cel neted nu turbur’a casei odihnă.” Cu toate că Horatius, mai mult în scopul de a ocărî moravurile corupte ale Romanilor timpului său, arată într-o așa frumoasă lumină traiul casnic al Geților (Dacilor), totuși trebuie să admitem că tabloul cel făcea el despre virtuțile gospodărești ale Dacilor era măcar până la un punct adevărat; de altfel, cine l-ar fi împiedicat de a căuta mult mai departe, în țări cu totul necunoscute, exemplele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se afle în acea condițiune înjosită în care se află întotdeauna sexul cel slab la popoarele necivilizate; căci o măsură a civilizației este, între altele, și respectul pentru sexul femeiesc. Iustinus ne spune că Bastarnii, bătând într-un rând pe Geți, regele lor Oroles îi osândi să să se culce cu capul în locul picioarelor și să slujească ei pe femei, dovadă că în starea normală a lucrurilor aceste erau servitoarele bărbaților. Asupra organizațiunei sociale atât numai aflăm că poporul era împărțit
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
spuselor istoricului prin basoreliefurile columnei, pune într-o vie lumină veracitatea povestirii lui. Este curios însă că nici în unul din tablourile care înfățișează soliile Dacilor către Traian, solii nu sunt arătați cântând din harfă, după cum spune Teopomp că obișnuiau Geții a-și aduce ambasadele lor. Poate că la Daci acest obicei nu era cunoscut, sau poate că împrejurările erau prea serioase, pentru a mai introduce și muzica in dezbaterea lor. 3. ORGANIZAREA STATULUI. Însușiri ale minții și caracterului ca acele
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vecinătate. Totuși această unire a triburilor geto-dace într-un singur stat pare a fi fost prea timpurie, deoarece după moartea lui Boerebiste, aflăm că regatul său se împarte iarăși în patru părți. Una din aceste părți au fost fără îndoială Geții din câmpia Dunării; alta va fi fost regiunea locuită de Iazigii din Moldova și munții răsăriteni ai Transilvaniei; a treia va fi cuprins pe Sarmați, iar a patra reprezintă pe tribul până atunci domnitor al Dacilor. Un pericol însă mult
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ei cu Romanii, era mai toată pedestră. Numai în rari tablouri întîlnim călăreți, precum în acele unde se vede o trupă de cavalerie dacă, căzută într-un râu, a cărei gheață s-a rupt. Acești călăreți par a fi fost Geți, deși ei nu se deosebesc în nimic de Dacii reprezentați pe toate tablourile columnei. Din vechime anume Geții sunt arătați cu toții drept călăreți ca și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vede o trupă de cavalerie dacă, căzută într-un râu, a cărei gheață s-a rupt. Acești călăreți par a fi fost Geți, deși ei nu se deosebesc în nimic de Dacii reprezentați pe toate tablourile columnei. Din vechime anume Geții sunt arătați cu toții drept călăreți ca și Sciții, semănând cu ei până și în modul de luptă, care ar fi de a arunca îndărăt, prefăcându-se că fug de inamic, săgeți înveninate după obiceiul Sarmaților.Afară de arc, ei mai aveau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
un mic scut, numit naQpLa; cu care se apăra din toate părțile, învârtindu-l repede în jurul lor. Cu toate că cele mai multe din aceste științi se referă la Traci, ele pot fi aplicate și la Geto-Daci. Ovidiu ne descrie astfel pe un luptător get: „Glas sălbatec, fața cruntă, lui Mart imagine vie Cu coama, cu barba de fer neatinsă, Dreapta lui, nu leneșă, rănește cu cuțitul, Purtat de tot barbarul, la coastă atârnat.” Sistemul de luptă al Geților, de călare, se potrivea la locuri
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]