1,274 matches
-
visătoare. cu sulițele soarelui în ceafă, ne-am întors împreună acasă, dar la intrarea în bloc am mîncat-o cu fața spre ferestrele vecine: dacă eu vă înfricoșez, voi nu mai puțin. sonatinî cu genunchii la gură stăm în găoacele din ghetoul galben: fetele lăutarului cu țîța obrăznicuță și Iocasta cea transparentă cu un soare mic și lichid licărindu-i printre picioare, ori Guță, paznicul flaușat, cu fesul pe o ureche. ca niște ouă de matcă în stup stăm noi: eu cu
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
e pe cale să se piardă. Oare? Bucureștii ce se duc... Cu un gând pesimist, am putea constata în 2003 că ei s-au și dus. Mahalalele de odinioară, cu istoriile lor bine precizate în memoria colectivă, au fost înlocuite de ghetourile blocurilor, fără memorie, fără culoare și fără ieșire. În cartea lui Stahl încă mai există, anterior epocilor nivelării absolute, multe pante, „dând impresia munților acelor care numai vilegiatură visează”; treptat, ele au dispărut, într-un fior crispat de uniformizare pe
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
și nici cartelă de cucută nu are, un Danton primind zilnic șuturi în cur de la un mic Robespierre (responsabil de bloc), un bătrân rămas din fericire în mintea copiilor, un evreu sărac dat afară din comunitate (dar nu și din gheto), un sunit-șiit încercând să rămână creștin Kopt într-o Armenie tot mai turcească, un neamț incapabil să-ți repare siguranța arsă, un biet sergent într-o armată ce se retrage de 40 de ani, un �zoon' antipolitikon bun doar de
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
visul de opiu al lui Noodles prin care eu visez la fantomele cinema-ului și mitului american." Intrăm în film ca dintr-un vis în alt vis, un vis consistent și emoționat. La sfîrșitul anilor '20, la periferia Brooklynului, în ghetoul evreiesc un grup de băieți de diferite vîrste se adună în bandă, bat străzile împreună, trăiesc din mici furtișaguri și servicii făcute micilor întreprinzători. Unul dintre ei este Noodles Aaronson care se ciocnește întîmplător de cel care-i va deveni
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
cea a lui Mircea Eliade, al cărui admirator a fost. Ca și Eliade, Yerushalmi a scris multe cărți de specialitate - Zakor, istoria și memoria evreiască, Moses văzut de Freud: iudaism terminabil și interminabil, Hagadah și istoria, De la curtea spaniolă la ghetoul italian, dar și literatură fantastică. Povestirea Gilgul, publicată în revista The New Yorker în august 2011, abordează teme care l-au preocupat constant, cum ar fi exilul și diaspora, și își trage, probabil, seva din documentarea pe care a făcut
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
în revista The New Yorker în august 2011, abordează teme care l-au preocupat constant, cum ar fi exilul și diaspora, și își trage, probabil, seva din documentarea pe care a făcut-o când a scris De la curtea Spaniei la ghetoul italian: Isaac Cardoso. Lucrurile care i se întâmplă lui Ravitch, cel care ascultă povestea despre Isaac, sunt în bună măsură autobiografice. Întâlnirea cu ghicitoarea din povestire, Gerda, s-a petrecut în realitate, mărturisește doamna Yerushalmi, soția autorului, într-un interviu
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
convulsiv nu apare însă pe parcursul acestor istorioare infantile și postadolescentine, cu vârstele bine amestecate. Mănăștur Story e departe de a fi un thriller expresionist. Când mediul scanat ar putea părea crispant, dacă nu terorizant, personajul principal... se dă cu bicicleta. Ghetoul urban e pentru el cel mai frumos loc de pe lume: "și mă dau cu bicicleta prin mănăștur/ seara, când gelații sparg semințe în față la fast-food/ și își admiră frizurile în parbrizele mașinilor./ ador să mă dau cu bicicleta prin
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
ai mei”, deși asumarea istoriei comune poporului evreu: „Eu/ fiica lui Moise/ rătăcesc în deșert/ Un cântec aud/ nisipul și pietrele își plâng/ foamea” nu-i la îndemâna orișicui. Tragedia trăită în timpul celui de al Doilea Război Mondial, trecând prin experiența ghetoului, o poartă ca pe o pecete, deschisă unei testimonii ca parte activă a misiunii sale poetice: „vorbesc/ după noaptea de foc/pe care Prutul/a înfruntat-o// despre sălcii pletoase/ despre cărți însângerate/ care au amuțit cântecul privighetorilor/ despre steaua
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
mărturie din acest număr al revistei aparține nu unei victime a regimului comunist, ci unei supraviețuitoare a Holocaustui românesc. Intervievată de Cosmin Budeancă și Valentin Orga, Rosa Grădinaru relatează crimele și abuzurile la care a asistat în timpul ocupației germano-române, în ghetoul din Cernăuți, precum și suferințele pe care le-a îndurat în mai multe lagăre de concentrare. Povestirea este impresionantă atât din punct de vedere al episoadelor tragice care o compun, cât și datorită simplității și bunei-cuviințe de care dă dovadă Rosa
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
fost în relativă siguranță, cu riscuri minore (mici arestări, sicîieli, eliberări din funcție etc., dar în nici un caz cu tăierea capului, ca sub Gheorghiu-Dej), au preferat exact spațiul monitorizat de Ceaușescu, adică cei patru pereți ai propriei locuințe sau micile "ghetouri" de libertate, gen restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde puteai să spui orice, cu condiția ca, odată ieșit în stradă, să-ți ții gura închisă". Deci o altă comportare decît cea a intelighenției din Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. O insuficiență de curaj
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
Lessing, locul de frunte îl ocupa Thomas Mann și Kafka, Brecht și Erich Kästner. Amuzant este faptul că, în acest interval, unele mici episoade amoroase se vor desfășura, în principal, pe baza unor discuții literare, ca într-un cenaclu. Organizarea ghetoului din Varșovia, conceput ca o variantă diavolească a ordonatei Civitas Dei, mergea din etapă în etapă spre sufocare totală. Dacă la început se păstra un simulacru de civilizație - exista o orchestră, un teatru, un comitet evreiesc de legătură cu autoritățile
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
conceput ca o variantă diavolească a ordonatei Civitas Dei, mergea din etapă în etapă spre sufocare totală. Dacă la început se păstra un simulacru de civilizație - exista o orchestră, un teatru, un comitet evreiesc de legătură cu autoritățile poloneze, curând ghetoul a ajuns sursa de furnizare a deportaților în lagărele de exterminare. În tot acest timp, Marcel Reich, datorită perfectei stăpâniri a limbii germane și a celei poloneze, dar și a obișnuinței și capacității de a redacta acte, cereri, scrisori, era
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
eu una n-am mai simțit-o de destul de multă vreme, fiind obligată să citesc fel de fel de produse literare afișat postmoderniste. Titlul volumului se referă la anumite "excursii" sau "călătorii aventuroase" nedorite, cum ar fi deportarea familiei în ghetoul de la Terezín, sau interminabilele interogatorii la care a fost supus tatăl autorului la sediul Securității. De fapt, aventura cea mai riscantă o reprezintă însuși faptul de a te fi născut în secolul XX, plin de rău și de violență. Prima
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
e îngrozitor. Ar trebui să le ducem una dintre acele conserve militare pe care le-am primit adineaori." Într-o suită de povestiri - Doamna Heda, Benjamin, Domnul profesor, Miriam, Vila din cartierul Troia și Ore de poezie - autorul revine la ghetoul de la Terezín, despre care, lucru curios, până acum, în lunga sa carieră de scriitor, n-a scris aproape nimic. De data asta el devine din nou copil de 11-14 ani, incapabil să înțeleagă de ce familia sa a trebuit să plece
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
a stat în închisoare, însă eu nu eram sigur dacă mă aflu într-o închisoare adevărată, fiindcă aveam voie să alerg pe coridoare sau chiar prin curte." În evocări concise, aproape laconice, își fac apariția, în fața noastră, unele personaje din ghetoul Terezín, caracterizate prin câteva gesturi sau vorbe, dar extrem de vii și de convingătoare. Doamna Heda fusese proprietara unui magazin de marochinerie, acum însă nu i-a mai rămas decât un set de cărți de joc. Este mereu disponibilă să ghicească
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
stăruitoare de a scoate muzica nouă din celibatul cu care ne obișnuise în ultimele decenii, prin marierea ei cu valorile componistice deja consacrate, dar și satisfacția voluntară, tranzitivă de a demistifica orice cantonare stilistică și atitudinală, prin scoaterea ei din ghetoul în care se autoexilase la un moment dat. Cine ar fi crezut, acum două, trei decenii că Boulez îi va ține companie lui Mozart, iar Xenakis va fi vecin de afiș cu Berlioz? (Nu pot uita condiția pusă de Stockhausen
Luxuria by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14147_a_15472]
-
la nivelul ethosului și a facturii sonore, acreditând o deloc neglijabilă diversitate de idiomuri muzicale. 3) Componistica savantă funcționează într-un regim de o asemenea discreție și intimitate încât globalizarea devine ea însăși un non-sens. Până când nu se vor demola ghetourile în care sunt încartiruite muzicile contemporane nu vom putea lua în serios concertarea opțiunilor și aspirațiilor noastre. O face în schimb la modul copios muzica de divertisment, solidară unui nou tip de folclor cu adevărat mondial. Dar aceasta este o
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt înainte. Cu privire la forța imaginară a insulei, p.7). Astfel "insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d. Dar, sîntem avertizați, "nu vom întîlni pe insulele imaginate sau transfigurate în imaginar decît ceea ce propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
te-ai fi așteptat. La rândul ei, așteptarea era motivată de faptul că regizorul, copil fiind, a scăpat de urgia nazistă pentru că tatăl său l-a împins pe sub gardul de sârmă ghimpată al unui lagăr, apoi a trăit printre ruinele ghetoului. Și totuși, emoția nu l-a orbit și rezultatul a fost una dintre transpunerile cinematografice care reușesc să se plaseze cât de aproape se poate de experiențele unui martor ocular neutru. Impresie la care ajută și jocul internalizat al lui
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
gravată crucea neagră de Malta, însemnul negustorului de stampe pentru care lucra și care ținea prăvălie pe Via Giulia, lîngă Palazzo Farnese. Pînă acolo, gravorul avea de mers o sută de metri de-a lungul Tibrului, trecea prin fața sinagogii, traversa ghetoul evreiesc. Semna în stînga, jos, Meaumus sculpsit. Tatăl său fusese lumînărar. Puțini fii de lumînărari au ajuns gravori. Lasne, Callot, Poilly erau de familii de aurari. Copilul avea un incredibil talent de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în zilele noastre în special în țările din estul Europei precum România, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Ungaria, Slovenia, dar și în Italia sau Franța. Cel mai adesea, romii trăiesc în cartiere mărginașe sau în comunități izolate de restul populației, uneori în ghetouri sau tabere ilegale și sunt supuși discriminării sociale la locul de muncă, în școli și adesea suferă de brutalitate polițienească. Profesorul bulgar Ognian Saparev a scris articole în care considera că ar trebui ca țiganii să locuiască în ghetouri pentru că
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
în ghetouri sau tabere ilegale și sunt supuși discriminării sociale la locul de muncă, în școli și adesea suferă de brutalitate polițienească. Profesorul bulgar Ognian Saparev a scris articole în care considera că ar trebui ca țiganii să locuiască în ghetouri pentru că nu pot fi civilizați, nici integrați, iar educația lor este înclinată spre furt, nu vor să muncească și că folosesc termenul de minoritate etnică pentru a șantaja autoritățile. Aceste articole au fost scrise ca urmare a asasinării colegului său
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
în sala dedicată lui Janusz Korczak, ilustrul pedagog polonez - comemorat anul acesta peste tot în lume - care s-a impus prin anvergura preocupărilor sale, dar a rămas în amintire și prin sfârșitul tragic de erou martir. Conducător al orfelinatului din ghetoul de la Varșovia, el se străduise să salveze aparențele de curățenie, bucătărie hrănitoare, grijă medicală pentru ca orfanii să nu se știe dinainte condamnați, iar când aceștia au fost îmbarcați în trenul cu destinația Auschwitz a refuzat să-i părăsească, îndreptânduse spre
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
Antonescu? Vă rog să nu uitați că ordinul lui Antonescu a dus la nimicirea familiei mele. Antonescu a ordonat - și eu am citit acest ordin - că "evreii și țiganii din Basarabia și Bucovina trebuie să fie trimiși peste Nistru, în ghetourile din Transnistria", ceea ce însemna nimicirea lor. În același timp, Antonescu i-a protejat, cât a putut, pe alți evrei. Aici este marea lui dramă. În Basarabia, din nu știu ce motive - poate pentru că evreii i-au primit cu entuziasm pe sovietici - ordinul
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
polonez care, datorită originii sale evreiești, este forțat ca pe timpul ocupației naziste a Poloniei să ducă o viață de fugar, pentru a scăpa de deportare. Întreaga familie a lui Szpilman a fost evacuată din apartament și forțată să intre în ghetoul din Varșovia, unde pianistul începe să-și câștige existența cântând în barurile unde se adunau colaboraționiștii și contrabandiștii. Un asemenea colaboraționist îl va ajuta pe Szpilman să evadeze din trenul care îi ducea familia în lagărele morții. Datorită unor cunoștințe
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]