1,798 matches
-
se face N-am voie să iubesc în același timp două femei s-ar putea să le pierd pe amândouă chiar dacă una este mama Și Culmea-culmilor N-am voie să plâng la pian decât în Do minor Costel Zăgan, ODE GINGAȘE Referință Bibliografică: EREZIA DE-A FI COSTEL ZĂGAN / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EREZIA DE-A FI COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373583_a_374912]
-
Acasa > Poezie > Familie > MĂRUL Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului A fost odată un măr roditor, cu poame dulci și mari, înmiresmate, Și un copil gingaș, iscoditor, ce se juca prin crengile-i înrămurate. În fiecare zi se întâlneau, și se jucau ca doi prieteni buni, Și uite-așa anii treceau, iar copilașul dispăru-n genuni. Era flăcău și nu vroia să știe, de-al său
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > DESPRE CONCURSURILE DE POEZIE (SAU: UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru.” (definiția platoniană a poeziei) Din revista Fereastra, nr.99-100, XI-XII, octombrie - noiembrie 2015, pag.36 și următoarele, aflăm: FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” - EDIȚIA A IX-A, 2015. Juriul Festivalului a fost format din: -Nicolae
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
Acasa > Poezie > Cantec > POEME Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului LUCEAFĂR Eminescu are dreptate Nu credeam să-nvăț Românește A muri niciodată Costel Zăgan, ODE GINGAȘE INCEST N-a venit n-a venit toamna trandafirii mă știu pe de rost poezia m-a născut și-i doamna cu care-n altar odată am fost Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON JUAN Referință Bibliografică: POEME / Costel Zăgan : Confluențe
POEME de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371545_a_372874]
-
un mister. MÂINILE MAMEI Calde și catifelate, făptura-ți mângâie cu dor, Iar dragoste-i nemărginită e mai presus de nori. Dulcea fluturare-a degetelor subțiri și ușoare, Preschimbă tristețea din suflet în zi de sărbătoare. Grăbite-mpletesc în valul gingaș al vieții, Firele de mătase-ale sacrificiului cu ale tinereții. Țes în nopțile-albastre, ceasuri de veghe târzii, Alungă fantasmele negre din vise și ochi de copii. Aceste minuni...n-au seamăn în Univers, Deși sunt simple cuvinte, brodate într-un singur
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
doar soarelui simbria. Vântul rece grabnic mai adie, Prin florile cernite de zăpadă. Ramuri înflorite parcă fac paradă Și primăvara are-n pași o păpădie. Zarea pare un câmp de bătălie Între ghețarii ce-s topiți în sol Și florile gingașe ce se luptă Alături de speranțele ce dor. Nimic nu poate-nvinge gerul Decât credința vie că un soare Va încălzii cărările naturii Și primăvara va învinge iară. E ca și lupta ce se dă în viață, Între credința vie și
SUFLET OMENESC, RE-NVIE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373866_a_375195]
-
astfel, făcând comparații extraordinare între ființe și fenomenele naturii. Scriitorul preferă rima și stilul clasic al poeziei: „Ai ochii blânzi ca luna-n noaptea albă,/ Cu buze dulci ca roua dimineții,/ Cu părul lin ca valurile mării/ Ascunzi in suflet gingașa ta iubire.” (Zâna mea). Rodica Elena Lupu (România, Doctor Honoris Causa, acad., scriitor, poet, prozator, editor, jurnalist cultural) este ființa umană și omul de creație care știe, în modul cel mai distins, cum să unească valorile culturale într-un întreg
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
bogată. Prin Elena Munteanu poezia câștigă în profunzime. Simbolul, metafora, asociația neașteptată, epitetul, ritmurile cele mai felurite capătă, într-o interpretare strict funcțională, adecvată conținutului, capacitatea de a revela un vast univers sufletesc în care răsună acorduri grave, duioase sau gingașe...”( Rodica Elena Lupu). La rândul ei, Elena Munteanu scrie: „Să mă strecor în clipele născânde,/ Când spaime mă colindă dinadins./ Din seva lor să crească mâine, blânde,/ Tulpini de versuri, visul neatins...”. Carmen Melania Munteanu (Germania, poet) scrie despre sine
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
la drum, furioasă... Și viscolul duce zăpada pe creste, Iar eu mă ascund printre cărți, curioasă. Aștept să răsară în mintea-mi arzândă Un nou univers, mai frumos și mai tandru Și cărțile toate s-aducă lumină-n Petalele unui gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți fulgii de-argint peste suflet și țară, Iar viscolul șuieră-n noapte spre lună, Când scriu poezie profundă, sprințară. Furtuna și iarna îmi scutură-n minte Idei și cuvinte cuprinse de jale
ÎN IARNA VIEȚII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374076_a_375405]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > GHIOCEL GINGAȘ Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului GHIOCEL GINGAȘ De cu zori până-n vecernii Ghiocel gingaș îți sunt Din încătușarea Iernii Ies cu Dorul din pământ Mă iubești că pe-o ispita
GHIOCEL GINGAS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375463_a_376792]
-
Acasă > Poezie > Oglindire > GHIOCEL GINGAȘ Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului GHIOCEL GINGAȘ De cu zori până-n vecernii Ghiocel gingaș îți sunt Din încătușarea Iernii Ies cu Dorul din pământ Mă iubești că pe-o ispita Că pe-un dor de evadare Patimă nedomolita După vieți de căutare Mă dorești cu nebunia Dragostei
GHIOCEL GINGAS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375463_a_376792]
-
iubești cu disperarea Soarelui în crucea zilei Colțul ierbii sub ninsoarea De cuvinte-n albul filei Mă iubești cu nerăbdarea Dragostei ce vrea să crească Din îngheț, eliberarea Sufletul să-mi înflorească. Antonela Stoica 18 Februarie 2017 © Referință Bibliografica: GHIOCEL GINGAȘ / Antonela Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GHIOCEL GINGAS de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375463_a_376792]
-
Acasa > Literatura > Copii > PRIMĂVARA-I TRECĂTOARE Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului PRIMĂVARA-I TRECĂTOARE Toporaș și Ghiocel, Doi flăcăi cu „vino-ncoa” S-au îndrăgostit nițel De gingașa Viorea. Ei se-ntrec, care de care Serenade-ai dedica Și îi jură fiecare Luna de pe cer să-i dea! Dar, sfioasa Viorică N-are ochi pentru niciunul, Ochii umezi și-i ridică La Luceafărul, nebunul. Sub salcia curgătoare Și
PRIMĂVARA-I TRECĂTOARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375619_a_376948]
-
punând pecete macul din câmpie. Cu roșul purpuriu al veșniciei privirea mea se îmbăiază purtând penița pe hârtie, o poezie sufletul pictează. Pictează cu penel de gand tabloul dragostei eterne, cuvintele răsar pe rând acoperind câmpia cu poeme. Poemul macului gingaș ce se deschide-n roua dimineții, al trandafirului poznaș ce-nobilează azi grădină vieții. Existența ne este un poem ce Dumnezeu, îl scire-n cartea vieții cu penelul Duhului Suprem dăruind Lumină tribut eternității. Tablou pe cerul înstelat pictează cu Iubire Dumnezeu, si
PECETI DE MACI. de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371834_a_373163]
-
cețuri și neguri demult. Le vom ispiti să se-ntoarcă alene, Din veacuri trecute de aprig tumult. Arama clădită de Marele Ștefan În Piatra, ne spune a Oanei-fecioare Poveste. Cum piere prin gândul viclean, Ce-a rupt din Moldova prea gingașă floare. Răpită din casa părintelui-tată, De lotri cei hâzi care-s scoși de la legi, E fata Spătarului Șendrea purtată, Spre loc de cumplite fărădelegi. În tainiți de munte-i mânată sub șoapte, Legată-n batjocuri nepoata de Domn, Bandiții o
OANA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371938_a_373267]
-
încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu”, scrise în cuvinte ca o umbră
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este plină de viață ca orice fată, într-una din zile împunse cu degetul ei vrăjit bătrânul păr sălbatic din vârful dealului: „Înflorește, domnule!” și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe omizile priveau uluite câmpul plin de flori peste care zburau niște vietăți fascinante. - Sunt îngeri! șoptiră omizile și căzură în genunchi murmurând o rugăciune. Îngerii tremurau în aer, se legănau pe câte un fir de iarbă ori oftau pe câte
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
mamă iubitoare și-atât de devotată Nu pui geană pe geană în noapte alăptând, Mă ierți cu ușurință dacă-ți greșesc vreo dată, Când plec de-abia aștept, să te revăd curând. Iubită drăgăstoasă, ești blândă căprioară În brațele-ți gingașe aș sta o veșnicie, De parcă aș iubi pentru întâia oară, Iar dragostea ce-mi dai este o simfonie. De mii de ani poeții îți dedicară versuri Și tot n-au reușit să-ți zugrăvească firea, Coloană vertebrală în aste universuri
FEMEIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372462_a_373791]
-
un restaurant, acum servea la mese, după ce venea de la școală. Avea vreo 13-14 ani când în restaurant a intrat un bărbat necunoscut. S-a așezat la o masă, chemând ospătarul. A rămas surprins văzând în fața lui un copil, un suflet gingaș, care își câștiga astfel hrana și un pat pentru odihnă. - De unde ești, copile? - De la munte, domnule, din Muscel. - Nu ai părinți? - Am numai mamă, pe care n-am văzut-o de la patru ani. Tată n-am. A fost înjunghiat. - Cum
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Mendelovici din Pardes Mose i s-a întâmplat ceva extraordinar: dimineața, înainte de rugăciune, pe când își clătea mâinile cu apă stătută peste noapte, a simțit așa, ca un fel de adiere pe față, ca și când ar fi avut o piele fină și gingașa, de domnișoară. Aproape instinctiv și reflex, și-a atins cu mâinile jilave obrazul și dacă nu a leșinat și nici nu a strigat să-l audă tot cartierul, înseamnă că dumnealui este o fire deosebită. Pentru că lui reb Fisel îi
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
să toarcă, Câmpii cu bobul plin, întinderi mari de apă, Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Țes păsările curcubeu în zare, Să-l împletească-n razele de soare Voind ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe flori se-nclină pe cărare, Bancherii mă îmbie cu comori Și lumea mult mai bună mi se pare Când raiul mi-e promis de visători. Dar dincolo de lumea-mi ireală Tu mă aștepți cu albe flori în poală! 256 Femeia
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
curcubeul de după ploaie, e floarea parfumată, frumos mirositoare. Fericirea mea...sunt ochii tăi ca vraja de culoare și mă cuprinzi toată-n a ta palmă mângâietoare. Fericirea mea...e melodia ce-al tău nume-l fredonează sub rafala de săruturi gingașe-n acorduri de chitară. Fericirea mea...e privirea ta pătrunzătoare, vibrândă, atingerea-ți pe blana de urs, ca o fierbinte dorință. Fericirea mea...e zâmbetu-mi în care te oglindești, chipul tău, raiul meu din grădina-mi tu ești. Fericirea mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
mea...e curcubeul de după ploaie,e floarea parfumată, frumos mirositoare.Fericirea mea...sunt ochii tăi ca vraja de culoareși mă cuprinzi toată-n a ta palmă mângâietoare.Fericirea mea...e melodia ce-al tău nume-l fredoneazăsub rafala de săruturi gingașe-n acorduri de chitară.Fericirea mea...e privirea ta pătrunzătoare, vibrândă,atingerea-ți pe blana de urs, ca o fierbinte dorință.Fericirea mea...e zâmbetu-mi în care te oglindești,chipul tău, raiul meu din grădina-mi tu ești.Fericirea mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
alergam spre o poiană aflată în interiorul unei pădurici de la marginea orașului, plină de mireasma proaspătă a ierburilor; un miros sălbatic și pur îmi năvălea în nări pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba). Căpșorul meu țesuse povestea cu un făt-frumos care se luptase cu zmeii pentru a scăpa omenirea de Rău... Făt-frumos fusese rănit, sângele se scursese pe câmpul de luptă la apusul soarelui, iar a
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]