7,863 matches
-
consideră că daca ar fi să plasăm Uniunea Europeană în contextul liberarizării economice, am ajunge la concluzia ca ea ar reflecta, mai degrabă, o strategie de reconciliere a integrării regionale cu forțele globalizatoare ... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre europenizare si globalizare... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESPRE EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364715_a_366044]
-
3 Ca o concluzie, așadar, a celor mai sus menționate remarcăm faptul că Biserica Ortodoxă nu a formulat până în momentul de față nici o doctrină social - diaconală referitor la relația ei cu lumea, cu statul, sau privind atitudinea ei față de fenomenul globalizării, secularizării, bioeticii... Lipsa unei astfel de doctrine, minuțios elaborată și autentic articulată, se explică, conform spuselor Mitropolitului Antonie Plămădeală, „prin faptul că nu este în spiritul ortodoxiei să-și formuleze dogmatic experiența ei de trăire și de slujire, care este
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
unificarea deciziei la nivel local - care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare implică conjugarea unor acțiuni foarte complexe: reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiale, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate, posibil prin introducerea modelului familial de organizare și funcționare; - organizarea și dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinți; - dezvoltarea serviciilor
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
alta preferă să ignore fundamentele ei originare [creștine]” [8]. Această situație își are cauza în secularizarea sau desacralizarea vieții de-a lungul timpului în Apusul creștin [în parte] datorită greșelilor unor membri ai Bisericii Romano-Catolice și mai nou din cauza fenomenului globalizării. În Occidentul creștin s-au cunoscut în sânul creștinismului două tendințe deviante de la adevărul evanghelic al Împărăției Domnului Iisus Hristos: prima a provenit de la autoritățile statelor care au dorit să aibă stăpânire asupra Bisricii și asupra conștiinței oamenilor dorind să
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
legăturii de har cu Dumnezeu, a curățirii de păcate omul european a ajuns să fie un om cu inima nevindecată, care caută fericirea în imanentul vieții căzând în individualism, în consumism și în exploatarea creației. De aici rezultând și fenomenul globalizării sau mondializării care ,,înainte de toate este un fenomen macroeconomic, industrial și financiar, tehnologic și militar, în care mulți văd un triumf al capitalismului la scară mondială” [11] adică „o transformare de ordin politic, economic și social prin desființarea difernțelor culturale
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
încurajează frauda financiară, costurile de producție foarte ridicate, fuga capitalului de pe continent spre Asia și reducerea prin aceasta a locurilor de muncă în Europa, reformele dureroase ale sistemelor de asigurări și ale mecanismelor sociale de solidaritate, creșterea perdanților în cursa globalizării, lipsa motivației politice... Conflictele provocate de non-integrarea grupurilor etnice și religioase alogene; lipsa unității europene în chestiunile centrale ale politicii externe au condus pe eurobirocrații la concluzia necesității lărgirii bazei identitare a proiectului politic” [13] numit U.E. Probabil și din
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 205. 17. Mitropolit Daniel Ciobotea, Relațiile Stat - Biserică (tradiție și actualitate), în lucrarea “Libertatea religiasă în contextual românesc și european”, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15. Bibliografie -Biserica în era globalizării, Facultatea de Teologie a Universității ,, 1 decembrie 1918,, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea , Alba-Iulia2003 -Biserica în Misiune, Editura IBMBOR, Buc.2005 -Biserica în Stat, Radu Preda , Editura Scripta -Ortodoxia în Europa, Pr. prof.dr.Ion Bria, Editura Trinitas, Iași 1995 -Probleme actuale în
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
3 Ca o concluzie, așadar, a celor mai sus menționate remarcăm faptul că Biserica Ortodoxă nu a formulat până în momentul de față nici o doctrină social - diaconală referitor la relația ei cu lumea, cu statul, sau privind atitudinea ei față de fenomenul globalizării, secularizării, bioeticii... Lipsa unei astfel de doctrine, minuțios elaborată și autentic articulată, se explică, conform spuselor Mitropolitului Antonie Plămădeală, „prin faptul că nu este în spiritul ortodoxiei să-și formuleze dogmatic experiența ei de trăire și de slujire, care este
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
unificarea deciziei la nivel local - care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare implică conjugarea unor acțiuni foarte complexe: reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiale, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate, posibil prin introducerea modelului familial de organizare și funcționare; - organizarea și dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinți; - dezvoltarea serviciilor
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > DESPRE MODERINITATEA ȘI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre modernitatea, modernizarea și globalizarea României abordate din perspectiva prezentului ... 1. La început au fost valorile Într-o epocă pe care o putem situa între revoluția lui Cromwell și promulgarea Declarației drepturilor omului și cetățeanului, modernitatea a început un drum pe care nu și l-
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
misionarism și convertiri forțate, deci cu spada, sau cu Cartea și crucea, adeseori cu toate laolaltă, pe uscat, dar și pe mare. Oricum, vreme de peste un mileniu și jumătate, s-a desfășurat cel mai intens și mai stabil proces de globalizare de dimensiuni multicontinentale din epoca premodernă a omenirii, care a depășit tot ceea ce-și putuseră imagina cei vechi în această privință, adică grecii, macedonienii, perșii sau romanii. Dar și ceea ce, ulterior, au încercat arabii sau turcii. Or, spre mijlocul
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
ființe, care sînt naturale în sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. Iar o ființă culturală este una și educabilă, deci permeabilă la contactele, dialogurile, influențele și idiosincraziile culturale. În fapt, ceea ce numim acum globalizare nu este altceva decît dimensiunea economică totală - este vorba mai ales de globalizarea multiplelor piețe caracteristice capitalismului dezvoltat contemporan - a unui proces început acum circa două sute de ani prin lansarea unui nou cadru valoric, a unui nou model cultural-politic - democrația
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
și anume o ființă culturală. Iar o ființă culturală este una și educabilă, deci permeabilă la contactele, dialogurile, influențele și idiosincraziile culturale. În fapt, ceea ce numim acum globalizare nu este altceva decît dimensiunea economică totală - este vorba mai ales de globalizarea multiplelor piețe caracteristice capitalismului dezvoltat contemporan - a unui proces început acum circa două sute de ani prin lansarea unui nou cadru valoric, a unui nou model cultural-politic - democrația liberală - și antropologic - cetățeanul, deci persoana umană liberă și responsabilă, deschisă cunoașterii și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
prin lansarea unui nou cadru valoric, a unui nou model cultural-politic - democrația liberală - și antropologic - cetățeanul, deci persoana umană liberă și responsabilă, deschisă cunoașterii și intercunoașterii, capabilă să-și asume riscuri și inițiative în toate domeniile de activitate socio-culturală. Dar globalizarea nu are, desigur, doar dimensiuni economice, ci și politice - prin crearea ONU în 1945, dar și a instituțiilor europene în extindere continuă -, cultural-educative - cel mai elocvente semne sînt, desigur, structurile de felul UNESCO-ului, UNICEF-ului -, religioase - prin tendințele ecumenice
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
realizată prin telefonie și comunicațiile radio, ci și scrisul, transmisia de date, imaginile, imaginile în mișcare sau proiecțiile spațiale. În sfîrșit, la un nivel mai superficial, dar de o importanță esențială, ca un fel de avanpost al modernizării, se situează globalizarea „modelor consumului”, de la cel alimentar și vestimentar și pînă la produsele explozive ale multurii. (10) Adoptarea „hainelor nemțești” a precedat la tinerii boieri români adoptarea valorilor europene. La fel, adoptarea de către tinerii din fostele țări comuniste a blue-jeansilor, a modei
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
personalitate emblematică, un persecutat care, poate din acest motiv, înțelegea mai bine sensul formulei din titlul romanului său mai bine decît noi toți. Pe parcursul acestui eseu, am încercat să adopt, cât a fost posibil, în legătură cu procesele de modernizare, europenizarea și globalizarea o perspectivă tehnică, deci neutră axiologic. În același timp, datorită faptului că, dincolo de caracterul lor pozitiv sau negativ, este vorba de procese inevitabile, este limpede că este necesar să fim pregătiți să le facem față, să le întîmpinăm avertizați și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
Fără intenții de exhaustivitate, menționez câteva direcții prin care educația are posibilitatea de a facilita procesul de modernizare, deci de integrare a țării în structurile europene și, pe de altă parte, de a reduce șocurile pe care procesul inevitabil de globalizare riscă să le producă la nivelul comunității și indivizilor: a) La nivelul idealului educativ - este necesară trecerea de la adoptarea formală, prin legea învățămîntului, a idealului educativ al modernității, care este cetățeanul, la implementarea reală a acestuia în marile scopuri și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
o îndeplinește Universitatea, pot exercita un rol fundamental în difuzarea competentă a valorilor modernității. Acestea sînt măsuri minime, în ceea ce privește educația, pentru a putea regăsi mai ușor și mai rapid valorile modernității europene și pentru a suporta fără traume distrugătoare „șocul globalizării”. Acestea sînt sarcinile unei educații care nici nu mai poate fi altfel decît una, pe de o parte, permanentă, pe de alta, interculturală. Este dificil să credem că ne vom integra în Europa cu o mentalitate ce stigmatizează, de pildă
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
uneori am reușit să facem, dimpotrivă, o mulțime de lucruri în direcția inversă, iar rezultatele se văd atît în starea internă a țării, cît și în insuccesele sau succesele parțiale înregistrate pînă acum în diferitele procese de integrare și/sau globalizare. Din păcate, timpul nu mai are răbdare și vom fi nevoiți să facem o mulțime de lucruri nu etapizat, ci sincron. Iar succesul depinde mai mult decît oricînd în trecut de succesul reformei din educație. Note bibliografice (1) Aceste valori
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
studenți și marele public evenimentele de acest gen ale altor țări? De ce sunt importante astfel de evenimente? Darina Lepădatu: Viziunea universității noastre este de a-i educa și pregăti pe studenții noștri să facă față unei lumi angajate pe drumul globalizării. Dorim că ei să dezvolte competențe multiculturale pe care să le poată folosi la locul de muncă (dacă lucrează pentru companii multinaționale), în societate și chiar și în viața personală. Succesul acestor evenimente culturale depinde foarte mult de creativitatea și
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
ales de la cei care, aflați, prin jocul hazardului, în fruntea unor instituții stipendiate de Guvern, ori din bani publici, uită că se află acolo pentru a veghea cu strășnicie la păstrarea conștiinței identitare a neamului, în condițiile aglutinantei strategii a globalizării. Așadar, de ce m-am dus la Plăviceni? Din dragoste pentru Mihai Viteazul, mai întâi de toate. Și fiindcă nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia - fiindcă nu mi-am uitat, și nu-mi
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
croiesc planuri sumbre pentru viitorul lumii. Imperii se ridică peste noapte, imperii se prăbușesc precum castelele de nisip. Granițele au devenit niște linii convenționale, care amintesc că pe acolo își aveau cândva limitele niște națiuni bine conturate în concertul popoarelor. Globalizarea înghite zi de zi specificul național, elementele care defineau popoarele și le făceau inconfundabile. Patriotismul a ajuns o piesă de muzeu aruncată în lada de zestre a bunicii. Un dispreț tot mai puternic se încearcă să se inoculeze micilor popoare
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
apariția acestui volum, domnii Christian Lequesne, director CERI, precum și predecesorul său, Christophe Jaffrelot, dar și responsabilul Colecției „Cercetări internaționale”, Jean-Francois Bayart. Respectiva colecție publică studii și eseuri ce tratează „mutațiile produse în sistemele internaționale și în societățile politice, la ora globalizării, cu accent pe datele fundamentale ale acestui timp: interfață între relațiile internaționale sau transnaționale și procesele interne ce au loc în aceste societăți care pot simboliza cumva faimoasa curbă a lui Mobius”. De asemenea, Colecția propune analize originale și riguroase
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
omul răsturant - p. 119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu - p. 134, Comunitate Europeană și Creștinism etc.), Cine suntem (un eseu despre identitatea națională în fața globalizării, despre Omul Răsăritean și Omul Apusean, având ca ținte: clarificarea din punct de vedere ortografic-lingvistic a expresiei Cine suntem?, amănunt de importanță vitală; precizarea, ca statut gnoseologic, a identității; identificarea felului de a fi autentic românesc, ca dimensiune anistorică [ ... ]; mutilarea
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Ea se înfățișează ca un sublimat de idei trăite și trăiri ridicate la rangul de idee. Totodată, cartea este un simpton, rpintr-o conștiință sensibilă, la fenomenul primejdiei în care se află neamul și țara, subțiindu-și identitatea ca effect la globalizării formale și al domniei cantitativului, care se conturează tot mai precis la orizontul istoriei, aflată sub zodiac sfârșitului; o istorie impersonală, făcând elogiul diversităților mărunte în defavoarea entităților istorice tradiționale și mânate de spiritual secularizant și desacralizant cu sorgintea în secolul
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]