2,037 matches
-
for the new Europe</title><secondary-title>Social Indicators Research</secondary-title></titles><periodical><full-title>Social Indicators Research</full-title></periodical><pages>1-19</pages><volume>42</volume><number>1</number><dates><year>1997</year></dates><accession-num>ISI:A1997YB91200001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1997YB91200001 </url></related-urls></urls></record></Cite><Cite><Author>Estes</Author><Year>2004</Year><RecNum>29</RecNum><record><rec-number>29</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Estes, R. J.</author></authors></contributors><titles><title
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
keyword>exclusion</keyword><keyword>policy</keyword><keyword>globalization</keyword><keyword>hypotheses</keyword><keyword>migration</keyword><keyword>security</keyword><keyword>future</keyword></keywords><dates><year>2004</year><pub-dates><date>Nov</date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:000222359800001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000222359800001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 1997, 2004). Recent, el a fost dezvoltat pentru a evalua schimbările la scară națională. Concluzie Recunoașterea faptului că PIB este o măsură insuficientă a dezvoltării sociale, dar și nevoia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
development. Din 1946 până în prezent a susținut în întreaga lume, prin împrumuturi avantajoase, proiecte în valoare de peste 333 de miliarde de dolari. Eighty percent of our global population have 20 percent of the world’s incomeă Some 800 Million peopleă go to bed hungry every night, the majority of them in rural areas. Indeed, 70 percent of the poor of our globe are in rural areasă Why is it that this year in the demand for World Bank loans, we’re
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Th. Neculuță, București, 1950; Pământul prieteniei, București, 1954; Istoria literaturii române, I (în colaborare cu G. Călinescu și Ov. S. Crohmălniceanu) - II (în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu), București, 1954-1955; Eminescu, București, 1955; Un mare scriitor al Chinei de azi: Go Mo-jo, București, 1955; Firul Ariadnei, București, 1957; Meridiane literare, București, 1960; Prozatori contemporani, I-II, București, 1961-1962; Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900). Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, București, 1966; Albert Camus sau Tragicul exilului, București, 1968
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
When Bernea, Brauner, Cristescu and Ionică went to specialize in France, they did so in a context of relaxed and at times skeptic Bucharest francophilia. One can say that, during the inter-war period, students originary from south-eastern Romania continued to go to France (they all knew French), while those from at times germanophile Banat and Transylvania tended to learn German and often went to study in Germany. Gusti was an exception since, although originary from Moldavia, he had obtained his doctoral
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
10 1/2: Rivet. I met Raoul Allier’s daughter, who invited me for tea at their home on Monday afternoon. To meet her father. He has been in Africa, knows some African language./ 5-6: Mauss./ I didn’t yet go to see Bouglé! Monday, 11 December [1933]/At four o’clock, tea at the home of R. Allier. (Bd. Raspail 282)./R. Allier: old, tired. He still works, though. Thursday, 14 December [1933]/10-12: Marx. His course on “Le vase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
in France social sciences did not have the wide and lively following that she had grown accustomed to associate with them: “At the Institute of Ethnology I work with Mauss and Rivet. I am not interested in everything, though. I go to J. Marx out of obligation. (I had a recommendation to him from Dupront and he appears to be very closely interested in my preoccupations.) With Vendryès, I study the ‘Comparative Grammar of Celtic Languages.’ My rather tangential interest in
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
at home], I would still have to consider it as being much above what is done here. I hope that the practical works (travaux pratiques) at the Institute of Ethnography or the meetings of the Folklore Society, where I will go for the first time on Thursday, December 15, will offer more interesting stuff” (14.XII.1932). This was indeed in total contrast with the wide audience of Sociology among the students of the University in Bucharest and with the large
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
to have lingered about for a while in the Balkans -, their literature, folk art and customs, strangely resembling ours, could, by comparison, help us in reconstructing Getic mythology and in understanding ourselves. Even more, since we are ‘monographists,’ somebody should go on the spot, for this is the strength of our method: fieldwork instead of books. And how many more, besides the Lituanians and rather than the ‘primitives’? You see, I have a great fear that, besides being rather few and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
engineer, the musicologist, the anthropologist, and the coordinator are apart and that, in our way of doing research, we concentrate on just one village. I showed him, excusing myself, that, although I am only a ‘folklorist,’ with us, when we go on the field, music is collected according to specific criteria and methods. I was pleasantly surprised to see that, while he had been on the offensive before, he was now retreating and ended by confessing to me: ‘I understand very
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rather than scientifically described or cited by the researcher, and even, most adventuroulsy, compared with Romanian popular music: “This man [Schaeffner], who is a musicological personality in France, became a good friend, so that I see him often, for I go all the time at Trocadéro to listen, being convinced that I will benefit most from listening to their records. He took me to the lecture of a Ms. Lavergne, to whom I had myself a recommendation from home, and of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
can’t be analyzed until one comes to like it, to feel it, and so she proceeded to make us feel it so as to understand it. She put some rather interesting records but didn’t let any of them go till the end, for princess Kura-go had told her that that song sounded better in this way and, as soon as saying so, she would start singing in Cambodgian (better than the recorded singers) and beating some pans. I couldn
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
what was being done in the France at the time. So, while trying to learn more about the wide range of ethnomusicological research in French colonies or the manner in which the Trocadéro library had been organized, Brauner decided to go back to Romania for other monographic campaigns rather than to India, as it had been proposed to him by his French mentors: “I am now working here so that I can say that time goes by unnoticed. And day by
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
I can really say] that the way we work in the domain of music in our monographs can’t be even conceived here. The last big piece of news I will communicate to you is that I was proposed to go to India to organize a methodical collection of songs. I don’t know, I am rather too fond of our ‘monographs’ to be able to do so. And the project would have lasted several years so that, if I had
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
putea învăța arta învecinării prin asceza recunoașterii aproapelui. În biserică, și doar acolo, unii vor putea afla ceva în plus: care sunt rațiunile necreate ale acestei infinite etici a dialogului. Despărțirea apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a nunnery!... To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență, clemență pasivă și libertinaj drapat al tranziției. Avem, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acolo, unii vor putea afla ceva în plus: care sunt rațiunile necreate ale acestei infinite etici a dialogului. Despărțirea apelor: Biserica și Securitateatc "Despărțirea apelor \: Biserica și Securitatea" Go to a nunnery!... Be off to a nunnery!... To a nunnery - go! William Shakespeare, Hamlet, actul III, scena 1 Tabloul confuzieitc "Tabloul confuziei" Ne-am obișnuit cu amestecul de indiferență, clemență pasivă și libertinaj drapat al tranziției. Avem, prin urmare, o stranie moștenire. România n-a demascat marii torționari, iar edilii Bucureștiului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de părerea celorlalți, că nu este intimidat de înjurături și agresiuni fizice. Insistența asupra invulnerabilității e, însă, o marcă a vulnerabilității. Dar este și o marcă a acelui „Los Angeles gotic” descris de Edward Margolies (cf. Which Way Did He Go?, Holmes and Meier, New York, 1982), a nevrozei care cuprinde personajele aflate în momente de mare tensiune. Explicarea dispariției lui Rusty Regan nu este rezultatul unui raționament în linia romanului polițist clasic: Vivian e constrânsă de Marlowe să dezvăluie circumstanțele crimei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Frank MacShane), The Ecco Press, New York, 1991. Chandler, Raymond, The Raymond Chandler Papers. Selected Letters and Nonfiction, 1909-1959 (ediție îngrijită de Tom Hiney și Frank MacShane), Atlantic Monthly Press, New York, 2000. Durham, Philip, Down These Mean Streets a Man Must Go: Raymond Chandler’s Knight, The University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1963. Flint, R.W., „A Cato of the Cruelties”, în J.K. Van Dover (ed.), The Critical Response to Raymond Chandler, Greenwood Press, Westpoint, Londra, 1995. Gross, Miriam (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pref. Tamara Gane, București, 1961 (în colaborare cu Ada Steinberg); Boris Gorbatov, Donbas, București, 1953; Mirza Ibrahimov, Veni-va ziua, București, 1953 (în colaborare cu V. Popescu); L. N. Tolstoi, Prizonierul din Caucaz, București, 1954; Alexei Iugov, Nemurire, București, 1954; Go Mo-Jo, Scrieri alese, pref. Ion Vitner, București, 1955 (în colaborare cu Vlaicu Bârna), Ospățul lui Confucius, pref. Al. Oprea, București, 1965 (în colaborare cu Vlaicu Bârna, Alice Gabrielescu și Nina Gafița); Liu Țân, Zidul de bronz, București, 1956 (în colaborare
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
descriind totodată istoricul implicării statului în protecția socială a cetățenilor. Capitolul următor descrie evoluția sistemului românesc de pensii. Din perioada postbelică și până în prezent, sistemul de asigurări de stat deținut de țara noastră este unul de tip pay as you go PAYG: cheltuielile pentru pensiile curente sunt acoperite de generația activă, urmând ca și aceasta să fie susținută, la rândul ei, de generațiile viitoare. Cel de-al patrulea capitol prezintă problemele majore ale sistemului, și anume: inechitatea calculării pensiei pentru persoane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să o facă. Iată-l din nou: mirosul de clor. Sub mireasma imposibil de ignorat a fetei care stă la el În brațe, diferit chiar de mirosul untos de floricele, care a rămas Îmbibat În scaunele vechi de cinematograf, domnul Go detectează un iz inconfundabil de piscină. Aici? În Clubul 69? Adulmecă aerul. Flora, fata din brațele lui, spune: ― Îți place parfumul meu? Dar domnul Go nu răspunde. Domnul Go are obiceiul să le ignore pe fetele pe care le plătește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de mirosul untos de floricele, care a rămas Îmbibat În scaunele vechi de cinematograf, domnul Go detectează un iz inconfundabil de piscină. Aici? În Clubul 69? Adulmecă aerul. Flora, fata din brațele lui, spune: ― Îți place parfumul meu? Dar domnul Go nu răspunde. Domnul Go are obiceiul să le ignore pe fetele pe care le plătește să i se foiască În brațe. Cel mai tare Îi place să aibă o fată În brațe și să se uite la alta cum dansează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
floricele, care a rămas Îmbibat În scaunele vechi de cinematograf, domnul Go detectează un iz inconfundabil de piscină. Aici? În Clubul 69? Adulmecă aerul. Flora, fata din brațele lui, spune: ― Îți place parfumul meu? Dar domnul Go nu răspunde. Domnul Go are obiceiul să le ignore pe fetele pe care le plătește să i se foiască În brațe. Cel mai tare Îi place să aibă o fată În brațe și să se uite la alta cum dansează În jurul stâlpului lucios de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să le ignore pe fetele pe care le plătește să i se foiască În brațe. Cel mai tare Îi place să aibă o fată În brațe și să se uite la alta cum dansează În jurul stâlpului lucios de pe scenă. Domnul Go e multilateral dezvoltat. Dar În seara asta nu e În stare să-și Împartă atenția. Mirosul de piscină Îl distrage. Și asta se Întâmplă de peste o săptămână. Întorcându-și capul, care Îi pulsează de la efortul Florei, domnul Go se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scenă. Domnul Go e multilateral dezvoltat. Dar În seara asta nu e În stare să-și Împartă atenția. Mirosul de piscină Îl distrage. Și asta se Întâmplă de peste o săptămână. Întorcându-și capul, care Îi pulsează de la efortul Florei, domnul Go se uită la coada formată În fața cordonului de catifea. Cele cincizeci și ceva de scaune de aici, din Sala de Spectacole, sunt aproape goale. În lumina albastră se văd doar câteva capete de bărbați, unii singuri, cu fața spre scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]