1,514 matches
-
rezistența intelectualilor sub forma dizidenței anticomuniste, care a îmbrăcat mai multe forme: critici în cărțile de istorie și literatură; răspândirea unor manifeste împotriva regimului; intervenții la diferite posturi de radio străine, precum: „Europa Liberă”; „Vocea Americii” în 1977, scriitorul Paul Goma, s-a alăturat mișcării reformatoare din Cehoslovacia cunoscută sub numele de „Charta 77”; în 1989 a fost elaborată „Scrisoarea celor șase” semnată de C-tin Pârvulescu, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu. împotriva dizidențior au fost luate o serie de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Îi spui pur și simplu: „bună seara”. Și-ți rămâne În gât bună seara ăsta, că doi haidamaci te strivesc de un zid și cu gura puțind a usturoi Îți șuieră ca șerpii: „Un’te duci, mă, te duci la Goma, tu-ți Dumnezeii mă-ti de perciunat”. Și Ceaușescu și Ceaușeasca trec pe lângă tine, maimuțele alea te slăbesc din strânsoare, rămâi singur pe strada pustie, doar tu și un câine năclăit cu motorină, care te urmează până acasă ca și cum te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ordin "să i se închidă gura", însă atentatul a eșuat. Destinul hotărâse altfel decât "mâna lungă a revoluției". Monica Lovinescu scăpa cu viață și ieșea din spital pe proprie răspundere pentru a participa la conferința de presă a lui Paul Goma, ajuns în sfârșit la Paris, sărbătorind una dintre victoriile pentru care se luptase. Din păcate, nici această victorie și nici cea mare din 1989 nu aveau să fie definitive, anii 90 fiind poate cei mai debusolanți pentru cei ce așteptaseră
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
din ce în ce mai mult și cazurile de exil se precipită și se constituie în evenimente din ce în ce mai grave, care afectează imaginea, până atunci destul de favorabilă, a regimului Ceaușescu. Punctul de vârf al conflictului cu scriitorii îl reprezintă anul 1977, când se produce cutremurul Goma. Eliberată de prea multe comentarii, diagrama exilului literar după 1971 (la care am adăugat și alte cazuri exterioare literaturii), arată astfel, în deceniul opt: 1971: Angela Croitoru (Franța; din 1975, Elveția), Vintilă Ivănceanu (Austria); Vera Lungu (Franța); 1972: Ion Omescu
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Ilie Constantin (Franța), Alexandru Lungu (RFG), Valeriu Oișteanu (SUA); 1974: Sorin Alexandrescu (Olanda); 1975: George Banu, Ben Corlaciu (ambii în Franța), Matei Călinescu (SUA), Dumitru }epeneag (Franța, după ce constituise un caz intern, legat de gruparea onirică și, ulterior, de cazul Goma), Gabriela Melinescu (Suedia), Petru Popescu (SUA); 1976: George Astaloș (Franța), Vera Călin (SUA), S. Damian (RFG), Eugen Luca (Israel); 1977: Paul Goma (Franța, exilat forțat cu întreaga familie, după ce-și dobândise prestigiul de disident prin activitatea din țară), Virgil
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Călinescu (SUA), Dumitru }epeneag (Franța, după ce constituise un caz intern, legat de gruparea onirică și, ulterior, de cazul Goma), Gabriela Melinescu (Suedia), Petru Popescu (SUA); 1976: George Astaloș (Franța), Vera Călin (SUA), S. Damian (RFG), Eugen Luca (Israel); 1977: Paul Goma (Franța, exilat forțat cu întreaga familie, după ce-și dobândise prestigiul de disident prin activitatea din țară), Virgil Tănase (Franța), Ion Vianu (Elveția, susținător al disidenței lui Paul Goma, alături de I. Negoițescu, care solicită în 1983 azil politic în RFG
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Vera Călin (SUA), S. Damian (RFG), Eugen Luca (Israel); 1977: Paul Goma (Franța, exilat forțat cu întreaga familie, după ce-și dobândise prestigiul de disident prin activitatea din țară), Virgil Tănase (Franța), Ion Vianu (Elveția, susținător al disidenței lui Paul Goma, alături de I. Negoițescu, care solicită în 1983 azil politic în RFG), Mariana Șora (RFG), Virgil Nemoianu (SUA), Tudor Olteanu (Olanda); George Bălan (RFG), Alexandru Mirodan (Israel); 1978: Pavel Chihaia (RFG), Al. Monciu-Sudinski (Suedia); se produce marea surpriză a dezertării generalului
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
de "Europa liberă" și publicat apoi la Paris în revista "Ethos", în timp ce autorul se afla în țară. După chinuitoare hărțuieli ale Securității, interogatorii, greva foamei, memorii, Dorin Tudoran emigrează în 1985 în SUA, unde obține azil politic. Este, după Paul Goma, cel mai important caz de disidență din rândul scriitorilor, disidență exprimată înainte de exilare. 1977 și 1985 sunt cei doi ani de vârf al disidenței românești, deopotrivă vârfuri ale exilului prin numărul de cazuri. Reluând cronologia exilului literar postbelic, tabloul de după
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală intelectual- politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au fost incluse figuri aparținând disidenței anti-regim: Paul Goma (Vulpe et al., 1999, p. 135; Mitu et al., 1999, p. 115), Elisabeta Rizea din Nucșoara (Dumitrescu et al., 1999, p. 188), Mircea Dinescu (Dumitrescu et al., 1999, p. 197), Corneliu Coposu (Mitu et al., 1999, p. 134), Ileana Samoilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost, în același Occident, o postideologie. Insă, probabil, în anii aceia, optzecismul nu și-a putut permite luxul să fie nici măcar o ideologie, fiindcă o ideologie anticomunistă fățișă n-a îndrăznit nimeni să afișeze, cu excepția unor disidenți rarisimi precum Paul Goma, care tocmai "optzecist" nu s-a recunoscut. Ba, mai mult, el a ridiculizat textualismul ca... textilism, adică un verbiaj conformist, cu generozitate tolerat de regim. Iar dacă, totuși, s-a aventurat într-o postură ideologică, n-a putut-o face
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și ziditor al națiunii socialiste. Asemenea reacție firească s-a produs în Rusia, în Polonia, în Cehoslovacia etc., prin personalități de calibrul lui Soljenițân, Soloviov, Bukovski, Havel, Kundera, Arendt. Din fericire, asemenea personalitate a existat și în România. Este Paul Goma. Iar judecata lui asupra postmodernismului optzecist nu lasă loc de dubii. Goma afirmă răspicat că "avangardismul de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Rusia, în Polonia, în Cehoslovacia etc., prin personalități de calibrul lui Soljenițân, Soloviov, Bukovski, Havel, Kundera, Arendt. Din fericire, asemenea personalitate a existat și în România. Este Paul Goma. Iar judecata lui asupra postmodernismului optzecist nu lasă loc de dubii. Goma afirmă răspicat că "avangardismul de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
optzecist nu lasă loc de dubii. Goma afirmă răspicat că "avangardismul de refugiu" al postmoderniștilor români nu are nimic a face cu "rezistența". În inclementele sale jurnale, în publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud, că pentru un regim totalitar precum cel din România ceaușistă orice altceva era firesc, numai refugiul în jocurile intertextualității nu. Paul Goma arată, cu cărțile pe masă, că textualismul a avut moleșeala sămănătorismului din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
publicistica lui incendiară, de forță eminesciană, chiar dacă nu are geniul ei artistic, Goma spune, în limbaj nud, adesea crud, că pentru un regim totalitar precum cel din România ceaușistă orice altceva era firesc, numai refugiul în jocurile intertextualității nu. Paul Goma arată, cu cărțile pe masă, că textualismul a avut moleșeala sămănătorismului din la belle époque, cum era etichetată fericita perioadă europeană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul celui următor. Propaganda comunistă a vorbit, la noi, de "epoca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul celui următor. Propaganda comunistă a vorbit, la noi, de "epoca de aur", dar, bineînțeles, tot ca "formă fără fond". De aceea, recurgând la pomenitul joc de cuvinte și numind textualismul un... textilism, Goma afirmă că postmodernismul anilor optzeci a fost un soi de sămănătorism urban, chiar de cartier, reprezentat foarte bine de industria textilă. Aceasta a fost, se pare, cea mai importantă mutație estetică, în limbaj lovinescian, în sămănătorismul dâmbovițean: din rural el
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
culturale și civilizaționale într-o Europă Unită. Impostura noului maniheism, evocând pe cel din anii '50, în contradicție evidentă cu ideologia postmodernismului vestic, pluralist, nu a scăpat observației lucide și necruțătoare a singurului disident român veritabil de mare notorietate Paul Goma. După opinia lui Goma, textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei pseudo-disidențe, spre a legitima, mai departe, conformismul intelighenției, sub privirile căreia România a cunoscut o degringoladă amețitoare sub toate aspectele. În consecință, Goma a ajuns exilatul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o Europă Unită. Impostura noului maniheism, evocând pe cel din anii '50, în contradicție evidentă cu ideologia postmodernismului vestic, pluralist, nu a scăpat observației lucide și necruțătoare a singurului disident român veritabil de mare notorietate Paul Goma. După opinia lui Goma, textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei pseudo-disidențe, spre a legitima, mai departe, conformismul intelighenției, sub privirile căreia România a cunoscut o degringoladă amețitoare sub toate aspectele. În consecință, Goma a ajuns exilatul cel mai demonizat, într-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
veritabil de mare notorietate Paul Goma. După opinia lui Goma, textualiștii au înlocuit protocronismul naționaliștilor cu autocronismul unei pseudo-disidențe, spre a legitima, mai departe, conformismul intelighenției, sub privirile căreia România a cunoscut o degringoladă amețitoare sub toate aspectele. În consecință, Goma a ajuns exilatul cel mai demonizat, într-o măsură în care nici regimul comunist nu reușise s-o atingă. Și asta nu fiindcă el este "spurcat la gură", ci fiindcă a înțeles că trădarea intelectualilor a supraviețuit cu brio celor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o măsură în care nici regimul comunist nu reușise s-o atingă. Și asta nu fiindcă el este "spurcat la gură", ci fiindcă a înțeles că trădarea intelectualilor a supraviețuit cu brio celor vreo cincizeci de ani de comunism. Iar Goma reprezintă conștiința națională de sorginte eminesciană, în contra pseudo-naționalismului de tip ceaușist. Înfrânt ca disident și alungat din țară în anii lui Ceaușescu, el este astăzi înfrânt ca naționalist. E un alt paradox, fiindcă Paul Goma n-a dat niciodată impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de ani de comunism. Iar Goma reprezintă conștiința națională de sorginte eminesciană, în contra pseudo-naționalismului de tip ceaușist. Înfrânt ca disident și alungat din țară în anii lui Ceaușescu, el este astăzi înfrânt ca naționalist. E un alt paradox, fiindcă Paul Goma n-a dat niciodată impresia că e un militant naționalist. Și nici nu e. Dar îi pasă profund de destinul României, ca urmaș al urieșeniei naționale basarabene a lui Constantin Stere. Goma trăiește acum sărac și bolnav la Paris, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca naționalist. E un alt paradox, fiindcă Paul Goma n-a dat niciodată impresia că e un militant naționalist. Și nici nu e. Dar îi pasă profund de destinul României, ca urmaș al urieșeniei naționale basarabene a lui Constantin Stere. Goma trăiește acum sărac și bolnav la Paris, după cum la fel trăiesc mulți scriitori din țară, spre deosebire de o minoritate profitoare, care și-a asumat rolul de neo-activiști, "formatori" și "diriguitori" de opinie, în numele unei pseudo-societăți civile. Adrian Dinu Rachieru a sesizat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
exemplu, putea concede că este și proprietarul acelei unități de stat!), în vreme ce intelighenția se consideră naiv postmodernistă, un postmodernism inautentic, mizerabil, stupid, creând "un coktail otrăvitor", care ne-a dat lovitura de grație. Lucian Sârbu nu susține altceva decât Paul Goma privitor la conformismul naiv sau interesat al postmoderniștilor români. Ce-i drept, și pe alte meleaguri teoreticienii vorbesc de faptul că postmodernismul este reflexul unei societăți în criză, unii considerând chiar că ar fi o stare normală a postmodernității, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
consemnate de Mihai Sin, Nicolae Băciuț, Valentin Borda, Maria Mailat și mai cu seamă de Al. Cistelecan, care realizează interviuri cu Marin Preda (despre romanul Cel mai iubit dintre pământeni), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (despre opera lui Mircea Eliade), N. Steinhardt, Paul Goma, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Aurel Rău, Al. Ivasiuc, Radu Petrescu, Geo Dumitrescu. În numărul 4/1986 se publică un text din arhiva lui Liviu Rebreanu, care cuprinde câteva considerații ale scriitorului despre proză și îndeosebi despre romanul din epoca lui
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Totu-i în floare și el a fost la fel (1975-1977) (Selecție), Timișoara, Marineasa, 1999. Gălățanu, M., Atelierul de clopote, LiterNet, 2005. Gârbea, H., Enigme în orașul meu, București, Editura Fundației Pro, 2001. Gârbea, H., Rață cu portocale, LiterNet, 2002. Goma, P., Bonifacia, ediția a II-a, Autura (sic!) Autorului, 2003 Goma, P., Ostinato, I-II, Editura Autorului, 2002. Goma, P., Sabina, Editura Autorului, 1987−2002. Ivanciuc, C., Cartea cuceririlor, București, LiterNet, 2003. Liiceanu, G., Despre limită, București, Humanitas, 1994. Liiceanu
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]