2,506 matches
-
te mai îmbrățișez în sărutul ploii, când fiarele pădurii stau la pândă, să-mi rupă ființa în două. O clipă, inima îmi stă pe loc. Apoi, trimit un abur și materia se topește. Se-aude strigătul fiarei prin pădure cum gonește. Și-mi tremură dorința să te mai îmbrățișez în sărutul ploii. (Sunt omul curat sau păcătosul?) Mă mușcă vântul, --nebun, nebun-- E haos pe întreg pământul! Nemișcată,mă contopesc cu cerul, și-mi tremură dorința să te mai îmbrățișez în
ÎMI TREMURĂ DORINŢA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374999_a_376328]
-
ideile care le-au inspirit poeziile. Spiritul poeților români a fost de asemenea prezent. Poeții din NZ au răspuns cu multă bucurie ideii de a citi din poeziile confraților români. Astfel, Bill Sutton a citit poezia lui Tudor Opriș „De când gonirăm...”, Carole A. Stewart a citit poezia Anei Anton, „Dans”. Mandy Pentecost a citit poezia Marianei Gurza, „Mănăstire”. În prezentarea să, Mandy a vorbit liber despre legendă Meșterului Manole, cercetată de ea pe Internet, demonstrând o profundă înțelegere a mesajului legendei
ELOGIU ADUS POEZIEI SI CULTURII UNIVERSALE / TRIBUTE TO POETRY AND UNIVERSAL CULTURE de MARIA MUŇOZ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373972_a_375301]
-
timp se regăsesc. Mai rătăcesc spre seară pe cărare, Prin haosul de umbre care vin, Iar dragostea devine întâmplare, Între iluzii și-un pahar de vin... În clipa asta timpul ne omoară Cerasela Jerlăianu În clipa asta, timpul ne omoară, Gonim în el, clepsidrele se sparg, Și-n agonia nopții ne separă Tăcerile ce-au înflorit în prag. Dar m-am gândit să-ți scriu de nemurire Cu stelele-argintii care-au murit Și între versuri să presar iubire Sub pleoapa lunii
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
Acasa > Literatura > Copii > VARA Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Zâna primăverii, iată, A plecat cam supărată, Vara cea cu raze multe, A gonit-o tare iute. Este drept că ne convine, Când drăguța la noi vine, Ne aduce-acum căldură, Soare fără de măsură. E vacanță, mult ne place Câte bucurii ne face. Ziua toată alergăm, Totuși nu ne săturăm. Ea este aceea care Coace
VARA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375383_a_376712]
-
din albul cel mare. O rază de sus îl veghează Prinzându-l în calda-i lumină. Ăst timp, norii negri se-așează, Să tulbure bolta senină. Lui soarele cald îi zâmbește Îi spune: - Fii tare copile ! Și neguri apoi risipește, Gonindu-le-n zare umile: - V-ajunge ! Pe-a cerului față, O iarnă ați stat, însă azi E vreme de nouă viață ! Și năruie neaua din brazi. Zăpada căzută-l înclină Și-l face să geamă amar, Dar vânturi îl fac
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]
-
noaptea fără ține, are umbrele grele. Blestem amar de soarta, inima de jivina Ți-a răsturnat în drum căruță cu minute Iar muntele-i prea sus bobitul de lumină De-a rostogolul fuge și zilele-s pierdute. Lovește-o neputința gonindu-ți dimineață Și noaptea te cuprinde, te-absoarbe al ei tumult, De s-ar putea voința-mi e să-mpărțim viața Să te mai am un timp chiar dacă nu prea mult. Dar cum să lupt cu demoni ce se hranesc
NEGURI DE POVESTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371836_a_373165]
-
în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
să se folosească Eifonurile, dar regulamentele rămîn fără ecou. Nu de mult pe străzile Parisului au apărut afișe atractive cu prilejul deschiderii unui nou MUZEU,a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la ... Citește mai mult Ziarele și revistele anilor 68 se întreceau în publicarea noii atracții publice,,SHADUCO==.Atît de răspîndită a fost acest ,,scoup,încît de la mare la mic, de la adulți la copii,nu pridideau
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
să se folosească Eifonurile, dar regulamentele rămîn fără ecou.Nu de mult pe străzile Parisului au apărut afișe atractive cu prilejul deschiderii unui nou MUZEU,a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la ... XIX. PAUL LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2052 din 13 august 2016. La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Sub a cerului răcoare, Își spun vorbe de iubire, Pân’ ce luna-n dealuri moare. După vreme-ndelungată Se întorc, iar ea, sfioasă, Îl mai strânge-n brațe-o dată, Apoi se strecoară-n casă. El, în zori, pe deal gonește, Fericit, pe cal, spre stână; Câte-o stea abia clipește, Iar luminile se-ngână. Ea, pe jumătate trează, Vrea un pui de somn s-apuce, Cu ochii deschiși visează Și în gând spre el se duce. Și-uite-așa în nopți de
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
plângea a veche, că mi se rupea sufletul când am văzut-o! Ce-o mai îmbrâncea Călin și-o-ndemna să plece, iar ea, nu și nu! Că îl iubește ca pe ochii din cap. Că se omoară dacă o gonește. Când a auzit asta, lui Călin i s-a muiat sufletul și a tăcut. Dar a sărit a nouă. S-a repezit ca o leoaică la a veche și a țipat la ea, îmbrâncind-o: -Pleacă, fă, că înfig gheara
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
treaba lui? Treaba lui! Da’...mie-mi pasă! Știu eu de ce! Pentru că, să-ți spun sincer, țățico! Și...să nu mai spui la cineva!). Câteodată se întâmplă să rămână singur câteva zile. Uneori, când se satură de una și o gonește, până aduce alta, Călin rămâne singur-singurel. Cine crezi că are grijă de el, sărăcuțul?..Eu mă duc la el, țațoo!..Îi spăl, îi fac mâncare...Mi-e milă de el, săracul! Că el, nu se mai potolește... Să fie și
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
spus asta? A doua zi am dat peste o putoare nouă. Am rămas trăsnită. Zic: ce făcuși, mă, Căline? Zice...râzând: păi...cum ai zis tu! Zic: foarte bine, Căline! Mă bucur! Și...plec. Da’...peste fo zece zile o gonește și aia pleacă. Cu ochii plânși și botu’ umflat. Iar eu? Ce să fac, țațoo? Iar mi-e milă și mă duc din nou la el. Păcătosu’!.. Că...uite-așa chinuiește el bietele femei...Ticălosu’!.. D’aia mi-e milă
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
vrea! Dar mi-e milă de el, săracu’! Fără nevastă...fără copii...uite-așa îmbătrânește! Că alea care vin la el și pleacă...multe sunt măritate. Își părăsesc bărbații, fă, țațo. Nu mult, așa...fo zece-cinșpe zile și, când le gonește Călin, se întorc spăsite la bărbați. Chit că mănâncă o bătaie zdravănă. Dacă rămân borțoase, copilul ajunge-n curtea încornoratului, iar bietul Călin rămâne singur cuc. Și vremea trece...trece... Să nu-i plângi de milă, țațo? Să nu-i
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
și prietenului său le pieri pe loc pofta de hârjoneală, se speriară și apoi începură să înjure câinii: - Marș! Maaarș, potăi ordinare și jegoase! Bă căpitane, du-te dracu cu câinii tăi cu tot! Că ne mănâncă ăștia pe-amândoi! Gonește-i! - Bă, nesimțiților ce sânteți voi! Nu vă e rusânie, mama voastră de proști! Ce mă, nu vedeți că io cu pretenu' meu Tutoi, glumim? Maaarș, fir-ați voi să fiți cu rasa voastră cu tot, marș! - Maaarș! strigă iar
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
de câini. Până la urmă, căpitanul reușise într-un fel sau altul să scoată budinca din plasă și văzând că-i rost de mâncare, câinii săriră pe el și-l doborâră la pământ. Începu iar să-i înjure și să-i gonească pe câini, dar aceștea nu se dezlipeau de lângă el, fiind foarte interesați și insistenți față de mirosul delicios pe care îl simțeau. - Maaarș! Morții și dumicații voștri de javre ordinare! Maaarș! Noua voce se auzea din parc, de lângă fântâna cu apă
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
de ger în nopți adânci ești ars cu florile de gheața, An vechi dai mâna cu an nou și-n nări cu aburi fierbi în viața, Vă tubură multe urări, un vers cu strigăte de munte, A nopții veselii plutind, gonesc necazurile slute, Și lacrimi limpezi curg în ploi, adânc stihii cutreierând, Doar sufletul mai arde-n zări, atins iubește-un zbor flămând, Aduci un rid trecând curat cu-o viață în lumini de taină, În vânt cu glorii-n apogeu
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
mai Și te sărut cu pasiune Simțind în piept un colț din rai. Tremurător,îți mângâi sânii Fierbinți și grei,cuprins de dor... Ah cât de mult vreau înc-o dată Cu tine-o noapte de amor! Izvorul susură nostalgic Perpetuu gonind la vale, Recunoscând îndrăgostiții Ce poposesc pe-a lui cărare. Privind șăgalnic înspre mine, Fără cuvinte sugerezi Să-ți dau,la fel ca altădată Ce atât de frumos visezi Tu să mă-mbeți de fericire Trăind în doi,incandescent Tot
REVERIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372852_a_374181]
-
obstacolele artificiale șterse în chinuri, un fel de intuiție personală ce o găsim numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut prin Templul zeiței Hator gonind veșnicia printre glasurile răgușite ale pietrelor ... Citește mai mult Sânul ca un bot însetat de cămilă m-așteaptăși nu știe mila fiindcă și eu la rândul meu te doresccu toți ghimpii văpăii lăuntrice, inseparabilce îmi frământă starea.Lipesc frumusețea unor mesteceni
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
lui Cupidon - Dragul meu, este de ajuns pentru azi. Mâine am o zi grea și doresc să mă odihnesc. Dar dacă într-adevăr poți, fă ceva și pentru oprimatul popor care abia își poate duce zilele sub povara birurilor. - Chiar gonești pe Dumnezeu din casă ? Mâine voi veni ca Jupiter în rolul lui Amphitrion, cu chipiul soțului tău aflat, probabil, în patul amantei. - Nu sunt măritată, dar te voi aștepta sub ori ce chip, dacă ai mai multe la dispoziție! Referință
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dinspre numele apei i-au pus numele Moldova...” Despre „ limba noastră
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
mai încolo!” În sfârșit am fixat locul. Din acel moment mi-am dat seama că nu-l puteam ajuta. M-am instalat pe o piatră mare, în mijlocul apei, și apa cuminte curgea ocolind piatra. Pe fundul râului, pietrele mărunte alergau gonite de curentul de apă. Nicu a coborât barosul și târnăcopul de pe umăr și a intrat în apă. A pus ochii pe un bolovan imens și a început să-l lovească. La fiecare întâlnire a fierului cu piatra, închideam ochii automat
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
luptă cu acest blestem Acela că ne naștem singuri Și-n fața morții tot așa suntem. Te-alung și iar te caut totdeauna Și te găsesc cu greu, însă te pierd Știind din vise că nu e totuna Să te gonesc, apoi să te dezmierd. Și mușc sălbatic din a ta iubire Dorind să-nvăț pe mine-a mă iubi Ciudat, destinul cum îmi dă de știre Că te-am pierdut pentru-a te regăsi. Și licărul din suflet, cel dintâi
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1762 din 28 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Unde ți-e strigătul, cel care Pătrunde, arde, răscolește? L-ai risipit în vânt? În zare? Ori doar în tine mai mocnește? Îl auzeam gonind, cum crește. Sosea mai blând ca o chemare! Nu-l mai aud! Se risipește! O tânguire temătoare. E doar un vis? O nălucire! Fierbinți broboane-mi udă fața. M-am amăgit cu fericire.-I târziu și mută dimineața. *** Volumul manuscris
UNDE ŢI-E STRIGĂTUL? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344821_a_346150]