1,551 matches
-
05.1897). Durata stratului de zăpadă este de 55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat). Dintre angiosperme amintim pe: Anemone ranunculoides, Asarum europaeum, Asperula odorata, Carex
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
iarna 85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm; precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului 350 mm; primul îngheț 15 octombrie, ultimul îngheț 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și a scumpiei Cotinus coggygriaelement pontico-mediteranean, în subarboret. Întâlnim feriga Dryopteris filix mas iar dintre angiosperme
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primăvara 120,9 mm, vara 201,9 mm, toamna 109,8 mm, iarna 85,2 mm, în perioada de vegetație 335,5 mm. Precipitații medii anuale corectate în funcție de panta terenului: 350 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în funcție de panta terenului: 350 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste 50 cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone ranunculoides, Arum orientale, Carex pilosa, Convallaria majalis, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Galium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de gorun și stejar de terasă înaltă, în vârstă de 100 de ani, specifică silvostepei din nordul Moldovei. Asociația principală este Querco robori-Carpinetum (șleau de stejar pedunculat, cu gorun). Arborii de stejar și gorun depășesc 140 de ani și au diametre de peste 50 cm și înălțimi ce depășesc 30 m. Sunt prezente angiosperme ca: Anemone ranunculoides, Arum orientale, Carex pilosa, Convallaria majalis, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Galium schultesii, Glechoma hirsuta, Scilla bifolia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primăvara 156,5 mm, vara 210 mm, toamna 115,5 mm, iarna 90 mm; în perioada de vegetație 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este un făget cu arbori în vârstă de 150200 de ani. Pe lângă fag se întâlnește gorunul iar covorul erbaceu este bogat în specii sudice și continentale. Particularitatea acestui făget este aceea că face trecerea de la pădurile din silvostepă la cele din zona forestieră. Dintre angiosperme întâlnim pe: Actaea spicata, Adonis vernalis, Adoxa moschatellina, Aegilops cylindrica, Aegopodium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre ferigi putem întâlni pe Dryopteris carthusiana. Angiospermele sunt reprezentate de: Agrostis tenuis, Ailanthus altissima, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
pulberea de ani/ În nouri grei, de rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă, în metru folcloric, iubirea pentru pământul natal: „Negrule pământ,/Pentru cine cânt,/ De tot stau și-aștept/Cu toamnele-n piept!// Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
sau radicali (G. Panu). Diverse cronici și articole dedicate literaturii scriu T.G. Djuvara (Încercare asupra literaturii române de la origini până în zilele noastre), D. C. Ollănescu-Ascanio (Studii și figuri literare, O scrisoare pierdută ș.a.), I. Tanoviceanu (iscălea și T. Ioan), Ion Gorun, Ioan Nădejde, Sofia Nădejde. Publicistică politică dau și D. A. Sturdza (semna și S.), Al. G. Djuvara (secretar de redacție în 1884), Ioan Slavici (în 1893), Al. Macedonski (prin 1893-1894). Se reproduc versuri aparținând lui V. Alecsandri, Al. Vlahuță și se
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
și o serie de portrete închinate unor scriitori străini (Bj/ornstjerne Bj/ornson, Jean Moréas, Israel Zangwill) sau români (D. Anghel, St. O. Iosif, Emil Gârleanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu ș.a.). Între cei care continuă să colaboreze se numără Ion Gorun, G. G. Longinescu și unii tineri apropiați prin convingerile lor de Ioan Nădejde, între care G. Diamandy, D. A. Teodoru, Spiridon Popescu. Se tipăresc și scrierile unor autori aflați la începutul carierei, cum sunt N. N. Beldiceanu, Al. Cazaban, P.V. Haneș ș.a.
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București, 1923; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 56-58; Constantinescu, Scrieri, V, 215-217; Ion Gorun, A. Vlahuță. Omul și opera, București, [1930]; Densusianu, Opere, III, 617-621; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 347-353; Perpessicius, Opere, IV, 83-89; I. Gr. Oprișan, A. Vlahuță. Omul, București, 1937; Grigore Scorpan, Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuță, Iași
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Thucydides in International Relations”, International Organization, 48, pp. 131-153. Kahler, Miles, 1998, „Rationality in International Relations”, International Organization, 52, pp. 919-941. Kant, Immanuel, 1957, Perpetual Peace, ed. Lewis White Beck, Macmillan, New York șed. rom.: Spre pacea eternă, traducere de Ion Gorun, Editura Gramar, București, 2006ț. Katzenstein, Peter, Keohane, Robert, Krasner, Stephen, 1998, „International Organization and the Study of World Politics”, International Organization, 52, pp. 645-685. Keck, Margaret, Sikkink, Kathryn, 1998, Activists Beyond Borders: Advocacy Networks in International Politics, Cornell University Press
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sub acoperirea cărora își urmăreau scopurile inițiale. Pentru întărirea rândurilor s-a făcut apel și la persoanele retrase sau îndepărtate pentru „abateri grave”, cum ar fi N. Popescu-Doreanu, Burăh Kahane, Tiulescu, Samuel Margulies, Ciobanu ș.a., însă conducerea a revenit lui „Gorun” (Alexandr Danieliuk-Ștefanski), asupra căruia analiștii D.G.P. i-au întocmit o caracterizare pozitivă. Datorită scăderii nivelului ideologic la membrii si simpatizanții comuniști, s-a efectuat un studiu și s-a luat hotărârea să se activeze „mai energic” pentru apariția unor publicații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile șerpuite se întind până în depărtare, îngrămădite de garduri și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
sfârșit, prăpastii, poteci întortocheate... bătăi grele de aripi, ori țipătul păsării de noapte fâlfâind pe deasupra, care te înfioară... totul, absolut totul îl cufunda într-o stare de fericire deplină, de încântare până la extaz. Copil al munților, frate cu brazii și gorunii.. vorbea limba urșilor și a cerbilor, și se înțelegea, doar din ochi cu vulturii.. Chiar și frunzele, prin adierea lor, păreau să-l recunoască.. Revenit acasă, din război.. n-a acceptat oprimarea comunistă și nici ocupantul rus, împotriva căruia luptase
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Foc”, lui Moise în pustie. „.. Încă puțin !..”, se auzi el murmurând.. să pară, că nu-i singur. Era răcoare. De peste vârfurile de brazi venea un suflu cu miros de cetină. „Gata..!”, se pomeni gândind cu voce tare.. Și, căsuța de sub Gorun, se arătă albă în bătaia lunii. Împinse încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rămase cu ochii sticloși spre cerul înstelat. Trebuia să-și schimbe locul.. știa că în urma lui veneau, în valuri, ceilalți. O rupse la fugă, mai mult într-un picior, până ieși din bătaia gloanțelor... și gâfâind, se opri în fața unui gorun bătrân. Se lăsă ușor, să alunece pe trunchiul gros, și, liniștit, rămase în așteptare. Cu mâinile atârnându-i pe genunchi. Dimineața era răcoroasă cu... dulcele miros al pădurii. În nemișcarea lui părea o stană de piatră... doar, cu ochii stăpânea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de după un tufar apărură câteva umbre... apoi, altele și, încă altele.. într-un cerc de umbre, care se apropia în jurul său. Într-o liniște deasă, că-ți auzeai bătăile inimii, lanțul acela viu se strângea din ce în ce, în jurul gorunului... Un țipăt de pasăre sfâșie liniștea pădurii, făcându-l să tresară. Căpitanul Baltă, spătos, voinic și frumos, stătea rezemat la tulpina gorunului, fără să clipească... Doar, flacăra aceea de oțel, care se aprindea și se stingea mereu, ca un semnal
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o liniște deasă, că-ți auzeai bătăile inimii, lanțul acela viu se strângea din ce în ce, în jurul gorunului... Un țipăt de pasăre sfâșie liniștea pădurii, făcându-l să tresară. Căpitanul Baltă, spătos, voinic și frumos, stătea rezemat la tulpina gorunului, fără să clipească... Doar, flacăra aceea de oțel, care se aprindea și se stingea mereu, ca un semnal tainic, în ochii lui negri, trăda că-i o ființă vie. Era ceva în privirea lui, o liniște.. o resemnare care copleșea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
structuri, în cultura speciilor forestiere se va asigura: - extinderea speciilor de rășinoase - molid, brad, duglas, pîni - acolo unde condițiile naturale sînt favorabile, pentru satisfacerea în perspectiva a necesarului economiei naționale; - promovarea în cultura a celorlalte specii autohtone valoroase: stejar pedunculat, gorun, fag, paltin, frasin, cireș, tei, nuc; - menținerea întinderii pădurilor din zona de cîmpie și îmbunătățirea calității acestora; - conducerea pădurilor de stejari la vîrste înaintate - si gospodărirea lor adecvată - astfel încît să se obțină arbori cu diametre mari și cu volum
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]
-
județul Arad. 456. Oros Gheorghe Dorel, născut la 13 iunie 1959 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Gheorghe și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Leystr. 75/28-29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Str. Gorunului nr. 4, județul Arad. 457. Tritean Gabriela, născută la 7 iunie 1973 în localitatea Rupea, județul Brașov, România, fiica lui Stanciu Gheorghe și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Huteldorferstr. 162/36, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
murit spânzurat la 23 mai 1849, și Înmormântat la Iosășel odată cu preotul din Iosas și primarii din câteva sate uciși În aceeași zi de Hatvany, comandant al gărzilor lui Kossuth. Mai târziu, trupul său a fost Înmormântat la Țebea, sub gorunul lui Horea, lângă Avram Iancu. Dumitru Chiș (1858-1927) s-a remarcat prin opera de ridicare a satelor, ilustrându-se În galeria dascălilor de avangardă, ca Petru Bilțu Dăncuș (1863-1907), Mihai Șerban, născut la Călinești, Grigore Duncan (m.1876), originar din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]