27,010 matches
-
pe activist nu l-a primit în casă. Cu chiu, cu vai, au reușit să-i smulgă semnătura. În primii doi ani de colectiv, oamenii au fost mulțumiți. Împărțeau totul, iar la stat nimic. Apoi s-a făcut o singură gospodărie, pe toată comuna. Au apărut tractoarele și a început tăierea cailor. Oamenii erau fie nedumeriți, fie dezorientați, fie entuziasmați. Cei nemulțumiți erau chemați la miliție, iar dacă nemulțumitul sau cârtitorul fusese legionar ori țărănist, în comună își făcea apariția și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
unul, să fie de la mine, și valea! Șoferul râse, nu mulțumi, dar salută respectuos, apoi, accelerând brusc, dispăru în noapte. Gheorghe se opri în fața porții, pentru câteva minute, așa cum o făcea de ani în șir, ca și când dorea să-și privească gospodăria ori să se liniștească, să se reculeagă după o zi de muncă. Ilona avea musafiri: mai mulți colegi de facultate, toți din anii mai mari. Sosirea amfitrionului aproape că nu fu simțită. Tânăra soție îl salută discret, iar un băiat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
autobasculantă de 10 t, ponderea masei proprii este de 37,5 % din masa totală, în timp ce la agregatul format din tractorul U-650 și două remorci RM-2, cu aceeași capacitate de încărcare, ponderea masei proprii este de 44,1 %. La transporturile în interiorul gospodăriei, care necesită treceri pe miriște sau pe ogor, este indicată utilizarea tractoarelor cu remorcă. Cuplarea a două remorci asigură o încărcare mai bună a tractorului. Utilizarea remorcilor prevăzute cu pneuri de joasă presiune, este cea mai indicată. La transporturile în afara
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
care necesită treceri pe miriște sau pe ogor, este indicată utilizarea tractoarelor cu remorcă. Cuplarea a două remorci asigură o încărcare mai bună a tractorului. Utilizarea remorcilor prevăzute cu pneuri de joasă presiune, este cea mai indicată. La transporturile în afara gospodăriei, folosirea autovehiculelor este mai convenabilă din punct de vedere energetic, reducându-se consumurile cu circa 15 % pentru distanțe mai mari de 10 km. Se impune, de asemenea, întreținerea drumurilor. Sunt foarte indicate drumurile rurale de categoria a IV-a (drum
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
fabrică de conserve din fructe, industrie locală cu diverse profile de activitate, unități ale cooperației meșteșugărești și altele. Mai funcționau, o intreprindere de transporturi auto și alta intercooperatistă de mecanică auto, o unitate de mecanizare și transporturi forestiere, intreprinderea de gospodărie orășenească etc. Exista o unitate agricolă de stat, o cooperativă agricolă de producție și Stațiunea experimentală pomicolă, a cărei activitate era coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice. De asemenea era dezvoltat comerțul. Au apărut magazine și complexe comerciale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Telecomunicațiilor DGT Direcția Generală a Telecomunicațiilor DGTT Direcția Generală a Telegrafelor și Telefoanelor DJPTc Direcția Județeană de Poștă și Telecomunicații DJP Direcția Județeană de Poștă DPT Departamentul Poștelor și Telecomunicațiilor DRP Direcția Regională de Poștă e. n. era noastră GAC Gospodărie Agricolă Colectivă H Ora HCM Hotărâre a Consiliului de Miniștri HG Hotărâre Guvernamentală IAS Intreprindere Agricolă de Stat IRTA Intreprindere Regională de Transport Auto. jud. Județ MAN Ministerul Apărării Naționale MF Ministerul de Finanțe m.p. mandat poștal MPT Ministerul Poștelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai cunoscute arii de practicare sunt: Marginea și Rădăuți (Suceava), Corund (Harghita), Horezu (Vâlcea). - prelucrarea lemnului, activitate desfășurată cu predilecție de locuitorii zonei montane, remarcându-se mai ales în „Țara Moților” (Munții Apuseni) și în Maramureș. Produsele rezultate servesc în gospodărie (găleți, coveți, linguri), pentru unele instalații tehnice (teascuri, războaie de țesut), dar pot constitui și elemente de construcție sau decorațiuni. Sunt renumite, în acest sens, porțile maramureșene, unde sculptarea măiastră a lemnului duce, uneori, la adevărate capodopere. - țesutul este un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare, alimentație și de parcare auto. Se deosebesc de campinguri prin faptul că nu dețin terenuri destinate campării. Pensiunile turistice sunt spații de cazare delimitate în cadrul unor gospodării, a căror notă specifică este dată de autenticitate locurilor și legăturile spirituale ce se leagă între oaspeți și gazde. Elemente fundamentale ale agroturismului, pensiunile se detașează de celelalte forme de cazare, prin punerea la dispoziția turiștilor a unor produse culinare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ridicat la nivelul exigențelor turiștilor străini, după 1989. Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a băilor interioare și a unei igiene la prepararea hranei; proprietarii să primească turiștii în regim de ospeție și să asigure un agrement rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț, Bran-Rucăr, Țara Moților), pe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe Văile Vișeului și Bistriței. 3. Satele etnofolclorice, așezări rurale care dețin un fond etnografic deosebit, reprezentat de arhitectura construcțiilor, portul tradițional și folclor; de exemplu, Rășinari (Sibiu), Vama (Suceava), Năruja (Vrancea), Săpânța (Maramureș). Serviciile de cazare și masă din gospodăriile acestor sate oferă turiștilor un decor autentic prin mobilier, covoare, așternuturi și specialități culinare variate, servite în veselă specifică. 4. Satele cu obiective de artă și istorice cuprind satele cu mânăstiri celebre în Bucovina (Putna, Sucevița, Dragomirna), ținutul Neamțului (Agapia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Exporturile și importurile întreprinderilor investiție străină directă Notă: Exporturile și importurile sunt agregate după activitatea de bază a firmelor, conform CAEN rev. 2. Nu sunt incluse exporturile și importurile aferente activităților diviziunilor CAEN 84 Administrație publică și 97/98 Activități gospodării private. Autoritățile statului român trebuie să țină cont de faptul că investițiile străine pot reprezenta un sprijin considerabil pentru o țară cu un deficit bugetar important, precum este țara noastră. Capitolul V IMPACTUL INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI 5
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
aș mai sublinia totuși: de ce catolicii (preoții ) nu trec la o viață normală, de familie, pentru că tot nu pot duce, din punct de vedere fiziologic, o viață de abstinență totală și au menajere despre care toată lumea știe că le conduc gospodăria. Hai să fim serioși! Aici, patriarhul nostru ar putea discuta cu papa, pentru că sunt în termeni buni. Doar n-o să spuneți acum că un preot protestant (căsătorit) sau unul ortodox (căsătorit) sunt mai păcătoși decât unul catolic. Eu vă spun
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai cânta ... Scoală, scoală, Tudorică, cu glasul de păsărică și mă du la mea mămică. Și mă du la mama mea, că aici nu mai pot sta, că nu am pe nimenea. După ce soția lui Rotaru și-a vândut toată gospodăria și pământul și a plecat la părinții ei, făcătorii de rele, știind bine că nu mai are cine să-i mai tragă la răspundere, s-au întors în sat. Timpul a trecut, leprele au crescut, s-au căsătorit și după
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o păzea el. Sava știa ca nimeni altul să pregătească și să gătească vânatul pentru oaspeți de seamă. În mijlocul pădurii, lângă o apă limpede ca cristalul și rece ca gheața, se află și astăzi de sute de ani brigada, o gospodărie unde locuiește brigadierul. Râul ce trece pe aici, printre dealuri, poartă denumirea de „Durăceasa”, nume ce cred eu că vine de la acel rege dac „Duras Durpaneu”. Cel mai mult vânat în acest timp se află aici, căci locul este răcoros
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
proprietatea funciară particulară și de mici dimensiuni, amenajarea agricolă precedentă - în mod inerent - s-a dezorganizat. Diversificarea culturilor, corespunzătoare unor circuite de achiziție și prelucrare industrială dirijate de stat, a fost înlocuită cu o simplificare, corespunzătoare nevoilor imediate ale micii gospodării țărănești care se reînfiripă și posibilităților sale agrotehnice extrem de precare, determinate de exproprierile samavolnice din 1949 și de restituirile false sau absente de după 1990. Modificările principale constatate pot fi rezumate astfel: • simplificarea sistemului de cultură, de fapt reîntoarcerea la cel
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării reliefului mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul de conducere denumit obște”. Satul arhaic are o obște organizată pe principii democratice egalitare, cu vagi tendințe de a acorda o importanță mai mare opiniei celor în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în vârstă în procesul de luare a deciziilor colective și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de garduri, nu putea să aibă oricâte loturi și nu putea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
garduri, nu putea să aibă oricâte loturi și nu putea să depășească o anumită suprafață; iar turmele nu puteau să depășească un anumit număr de animale. Conform recensământului din 1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și mai statornice ca volum de populație decât cele aservite pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era strâns de anumiți colectori recunoscuți de către stat. Aceștia au avut astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu forța de muncă din familie. Prin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]