1,047 matches
-
a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și . Este străbătută de șoseaua națională DN23 care leagă Brăila de Focșani. Din această șosea, în satul Gulianca se ramifică șoseaua județeană DJ202A care duce spre sud către Râmnicelu, Racovița și Grădiștea (unde se termină în DN22). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Salcia Tudor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,74%). Pentru 2,22
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
Sărat, și era formată doar din satul de reședință, cu 1061 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și o biserică zidită în 1837. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Grădiștea a aceluiași județ și comuna Câineni, formată din cătunele Stăvărești (care era reședința), Plăsoiu, Maralaiu și Câineni, cu o populație totală de 883 de locuitori. Aici funcționau o școală de băieți cu 22 de elevi la Stăvărești, deschisă în 1885
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
meandrat, datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri părăsite și grinduri fluvioeoliene, iar dintre formele negative se întâlnesc coșcovele, depresiunile lacustre sau mlăștinoase, care de fapt au fost desecate în majoritatea lor iar terenurile au fost luate în cultură.
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de , ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn. Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
din 6 șiruri a cate 7 tamburi de calcar. În preajmă, pe altă terasă, întalnim cel de-al patrulea sanctuar a cărui orientare este NE - SV; el are în componență 6 rânduri a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar și mărginit de borduri este vizibilă doar porțiunea care coboară
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Român. Pe masura ce românii au încercat să consolideze granițele, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit "Grădiște", deși majoritatea zonei a fost folosită că suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi române. Pe langă castru, pe malul opus al râului Săcuieu se află o fortăreața, menționată pentru timp de mai multe secole că Sebesvár
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
din perioada neolitica, de pește 4000 de ani vechime. De asemenea, pe teritoriul fostului cătun Remetea s-a descoperit și un fier de plug din perioada dacica. Din perioada stăpânirii române a locului, se mai păstrează fundația castrului român de la Grădiște. De o însemnătate aparte este și faptul că drumul român trecea peste teritoriul morlăcan. Localitatea a fost menționată documentar pentru prima oara în anul 1399, atunci când Regele Sigismund de Luxemburg a donat veniturile cetății Bologa - împreună cu cele din satele înconjurătoare
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
Comana este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Budeni, Comana (reședința), Falaștoaca, Grădiștea și Vlad Țepeș. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, acolo unde el primește apele Neajlovului, care la rândul său primește pe teritoriul său apele afluentului Gurbanu. Este străbătută de șoseaua
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
termină în DN6). Tot în zona Falaștoaca, DN5A se intersectează cu șoseaua județeană DJ412, care duce spre sud la Prundu și spre nord la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
la Colibași și Vărăști. Prin comună trece și calea ferată București-Giurgiu, pe care este deservită de stațiile Grădiștea și Comana și de halta de călători Vlad Țepeș, dar această cale ferată este necirculabilă din 2005, când podul peste Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit și nu a fost reconstruit. Pe teritoriul comunei se găsește Parcul Natural Comana, care este formată din trei păduri: "Călugăreni- Fântânele", "Oloaga - Grădinari", "Padina Tătarului", ce acoperă aproximativ 500 de hectare. Pădurea este dominată de tei, alături de
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
două școli una cu 34 de elevi (dintre care 12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
cu 34 de elevi (dintre care 12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
dintre care 12 fete) la Comana, și una cu 40 de elevi (dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna Comana era reședința plășii și avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar comuna Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad Țepeș s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna Comana era reședința plășii și avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar comuna Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad Țepeș s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar comuna Grădiștea avea 1371 de locuitori în unicul sat Grădiștea. În 1931, satul Vlad Țepeș s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
de sine stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea Comana (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu ce cuprinde biserica „Sfântul Nicolae”, casa domnească, chiliile, turnul-clopotniță, zidul de incintă și mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (ridicat în 1932). În rest, alte noua obiective din comună
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
spre nord-vest în județul Prahova la Balta Doamnei, Olari, Râfov și Bărcănești (unde se termină în DN1A). Comuna se învecinează la nord cu comunele Balta Doamnei și Gherghița din județul Prahova, la vest cu comuna Gruiu, la sud cu comuna Grădiștea, iar la est cu comuna Rădulești din județul Ialomița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nuci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,67
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
DN3), terminându-se în județul Călărași la Fundeni; și spre vest de Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1). La Ștefăneștii de Sus, aceasta șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ200, care o leagă spre nord de Dascălu și Grădiștea, și spre sud de Voluntari și București (zona Andronache-Colentina), drum ce se intersectează cu centura Bucureștiului la limita sudică a comunei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ștefăneștii de Jos se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,66%), cu o minoritate de romi (12,36%). Pentru 6,98
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
primar și pe consilieri, au luat cheile primăriei și au încuiat ușa. Reprimarea răscoalei a fost brutală: „Guvernul a trimis pe colonelul Vartiadi în fruntea soldățimii ca să dea gloanțe acelor ce cereau pământ. La Jilava, la Copăceni, la Greci la Grădiștea, la Crețești, în multe și multe sate, armata s-a purtat cu românii mai rău decât cu turcu la Plevna; oamenii au fost bătuți, schingiuiți, uciși, femeile au fost necinstite, casele prădate ca în vremea zaverei. Își luaseră oamenii lumea
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]