1,047 matches
-
În fața liceului nostru, se ridica o colină rotundă, ce bloca privirea, Grădiștea. Suntem În luna iunie. Explozie de verde. Nervi de creștere. Evadăm În masă de la ora de atelier. O luăm cu toții spre Olt fără să ne Întrebăm de ce. Ocolim Grădiștea pe partea dinspre casele rudarilor. O cocoașă de câteva sute de metri Între fluviu și oraș, Grădiștea e acel tampon pus de natură chiar contra ei pentru a garanta liniștea slătinenilor; la rădăcina abruptă, Înspre partea unde apele Înfuriate bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de verde. Nervi de creștere. Evadăm În masă de la ora de atelier. O luăm cu toții spre Olt fără să ne Întrebăm de ce. Ocolim Grădiștea pe partea dinspre casele rudarilor. O cocoașă de câteva sute de metri Între fluviu și oraș, Grădiștea e acel tampon pus de natură chiar contra ei pentru a garanta liniștea slătinenilor; la rădăcina abruptă, Înspre partea unde apele Înfuriate bat din când În când pentru a avertiza că aici Oltul devine aproape un mare fluviu, s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Oltul devine aproape un mare fluviu, s-au aciuat acei țigani blonzi ce se ocupă cu prelucrarea lemnului moale, de prin jurul apelor. Li se mai spune lingurari; sunt albi, destul de albi și aproape sedentari, dacă aceste bordeie săpate În malul Grădiștii pot fi considerate locuințe. Au cai micuți și măgari de a căror orchestră ne amuzăm de câte ori mergem să ne scăldăm la Olt. Nu sunt violenți, dimpotrivă, de pe fețele lor emană o blândă tristețe, poate În amintirea rasei nobile din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tac, se uită cu ochi fără expresie la invazia noastră neanunțată În teritoriul acela insalubru În care s-au izolat. E o altă lume, alt spațiu, altă climă, alți sori. Aceasta e impresia mea; n-aș fi crezut că, după Grădiște, așa brusc, parcă ieșit din negură, Începe imperiul libertății și al sărăciei. În partea dinspre oraș, vile cochete se cațără În sus, Înconjurate de vii ca-ntr-o zonă montană, pentru ca pe partea opusă să descindem În Evul Mediu. Aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai sus. Ce se Întâmplă? Oare să existe rudarii? Nu cred. Ei sunt o imagine fictivă, o invenție a autorilor ahtiați de pitoresc la modul vlahuțian. Ei, iată Podul! Nimic mai impresionant În acest oraș a cărui construcție unică este Grădiștea decât arhitectura maiestuoasă a Podului. Pași redundanți pe carcasa lui sonoră; nu știi ce să privești, apele tulburi de dedesubt sau solzii metalici, Încolăcindu-se pe brațele musculoase, sobre. Pe aici se merge spre Slătioara, fetele se opresc pe pod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
AGROINDUSTRIALA - S.A. CĂLĂRAȘI 187. AGROINDUSTRIALA - S.A. SĂRULEȘTI 188. AGROIND TURISTICA DRAGALINA - S.A. 189. AGROINDUSTRIALA UNIREA MÂNĂSTIREA - S.A. 190. AGROMIXT BUCIUMENI - S.A. 191. AGROMIXT ROSETI - S.A. 192. AGROMIXT - S.A. CĂLĂRAȘI 193. AGROSERVCOM - S.A. CĂLĂRAȘI 194. AGROZOOTEHNICA DRUMUL SUBȚIRE - S.A. 195. AGROZOOTEHNICA GRĂDIȘTEA - S.A. 196. AGROZOOTEHNICA MIRCEA VODĂ - S.A. 197. AGROZOOTEHNICA PIETROIU - S.A. 198. CERES CIOCĂNEȘTI - S.A. 199. DAPHNES - S.A. OLTENIȚA 200. HORTICOLA - S.A. CUZA VODĂ 201. HORTICOLA - S.A. LEHLIU-GARĂ 202. INTEGRATA COMSIUN - S.A. CĂLĂRAȘI 203. LEFRUCT - S.A. CĂLĂRAȘI 204. LEGOMSEM MÂNĂSTIREA - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
AGROINDUSTRIALA - S.A. CĂLĂRAȘI 187. AGROINDUSTRIALA - S.A. SĂRULEȘTI 188. AGROIND TURISTICA DRAGALINA - S.A. 189. AGROINDUSTRIALA UNIREA MÂNĂSTIREA - S.A. 190. AGROMIXT BUCIUMENI - S.A. 191. AGROMIXT ROSETI - S.A. 192. AGROMIXT - S.A. CĂLĂRAȘI 193. AGROSERVCOM - S.A. CĂLĂRAȘI 194. AGROZOOTEHNICA DRUMUL SUBȚIRE - S.A. 195. AGROZOOTEHNICA GRĂDIȘTEA - S.A. 196. AGROZOOTEHNICA MIRCEA VODĂ - S.A. 197. AGROZOOTEHNICA PIETROIU - S.A. 198. CERES CIOCĂNEȘTI - S.A. 199. DAPHNES - S.A. OLTENIȚA 200. HORTICOLA - S.A. CUZA VODĂ 201. HORTICOLA - S.A. LEHLIU-GARĂ 202. INTEGRATA COMSIUN - S.A. CĂLĂRAȘI 203. LEFRUCT - S.A. CĂLĂRAȘI 204. LEGOMSEM MÂNĂSTIREA - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
Comitetul de coordonare a Proiectului, având ca membri președintele consiliului județean, prefectul municipiului Călărași, vicepreședintele consiliului județean, directorul general DGAIA, directorul IPM, directorul DSP, directorul OCGC, arhitectul-șef al județului Călărași, directorul OJCA, primarii comunelor Alexandru Odobescu, Ciocănești, Cuza Vodă, Grădiștea, Independentă, Vâlcelele și Vlad Țepeș, unul dintre agricultorii care dețin pământ în zona Proiectului și directorul U.M.P., si nu va modifica componentă acestuia fără acordul prealabil al Băncii, care va supraveghea și va coordona politicile cu referire concretă la implementarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140361_a_141690]
-
Decembrie 1; Constantă str. Ion Lahovari 97 7568. Șerban Vasile, 32 apartamente, București, str. Cap. Vasiescu Iosif 87, 89, 91, 100, str. Elev Ștefănescu 52, sos. Pantelimon 42, 44 7569. Șerbănescu Iordache, 8 apartamente, București, cal. Floreasca 64, 188, str. Grădiștea Florestilor 17. 7570. Sechergian moștenitor Kanterian, 16 apartamente, București, cal. Griviței 37 7571. Șandru Ștefan, 4 apartamente, București, str. Morilor 13, str. Pelin Adam 2. 7572. Școală Anglicana Olteni, 17 apartamente, București, str. Olteni 43, 45, str. Negustori 6. 7573
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
au împrumutat de la autohtoni numele marilor râuri, nu au preluat și toponimia urbană daco-romană, deoarece aceasta nu mai era în uz, iar în locul vechilor denumiri autohtone se întâlnesc, mult mai târziu (peste secole), în evul mediu, toponime slave: Bălgrad (Apulum), Grădiștea (Sarmizegetusa), Moigrad (Porolissum), Orșova (Dierna). Uitarea numelor orașelor, abandonarea toponimiei, în general, nu este un fenomen izolat, prezent doar în Dacia, ci se întâlnește peste tot în antichitatea romană târzie și în perioada migrațiilor barbare. Pierderea numelor orașelor, a toponimiei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cooperat cu alogenii. Năvălirile barbare au provocat "bejenii" și momente de panică, dar nu s-a produs un transfer de populație de la câmpie la munte. În anumite zone românești de la începutul evului mediu existau "cetățile" Cetățuia (84 cu acest nume), Grădiștea (80), locuri de adăpost, cetăți țărănești pentru vremuri tulburi. Acestea nu erau fortificații lipsesc armele din incinta lor ci mai ales locuri de adăpost pentru oameni, pentru animale, unde se depuneau vasele (oale) cu produsul recoltelor. În ceasul primejdiei, oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan), -anie (grijanie, împărtășanie, pățanie), -ean (moldovean, muntean, oltean, vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Fănuș (5.IV.1932, Grădiștea de Sus, j. Brăila), prozator, dramaturg și poet. Este fiul Paraschivei (n. Miroslav) și al lui Vasile Neagu, țărani. Face școala elementară în satul natal, iar cursul secundar la liceele militare din Iași și Câmpulung (1944-1948) și la școli pedagogice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
în 1912 secția modernă, și este student la Facultatea de Litere și Filosofie. Între liceu și facultate se înrolează în armată, urcând până la gradul de căpitan. După ce, în 1919, obține licența, predă, din 1920, la Școala Normală de Învățători din Grădiștea, județul Vlașca. În toamna anului 1921 este detașat la București, ca asistent al lui Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere și Filosofie; obține și transferul la Liceul „Mihai Viteazul” în septembrie 1925, fiind profesor definitiv începând cu anul școlar 1933-1934
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
În aceste liste am identificat trei români care obțineau licență în cadrul Școlii de Științe Politice și Sociale: Marin Alexandrescu din București (1898-1899), titular din același an și al unui doctorat în drept, așa cum am semnalat mai sus, Vasile Berceanu din Grădiștea (1899-1900), la secțiunea științe economice, si C. Atanasescu-Palladini din Craiova (1913-1914), la cea de științe politice și administrative. Dintre 166 de licențiați, 70 erau din afara Belgiei, după cum urmează: 18 din Bulgaria, noua din zona poloneză, câte șase din Rusia și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și la Mănăstire din partea lui Vălcul, fiul lui Dragomir, jumătate, de peste tot hotarul și din apă și din câmp și din munte, pentru că a cumpărat Necula vătaf de la Vălcul, cu 1200 aspri. Și iar a cumpărat Necula vătaf ocină la Grădiște, partea lui Dumitru din Padeș, toată, cât se va alege, din apă și din uscat, cu 3600 aspri. Și iar să fie lui Necula vătaf ocină la Cotornia și la İarcea și la Față, partea Stanii, toată, oricât se va
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
propunerilor științific fundamentate ale Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe lângă Prezidiul Academiei Române au fost propuse 11 parcuri naționale: Rodna, Călimani, Ceahlău, Piatra Craiului, Cozia, Domogled, Valea Cernei, Cheile Nerei-Beușnița, Semenic-Cheile Carașului, Cheile Bicazului-Lacul Roșu, Apuseni și două parcuri naturale: Bucegi, Grădiștea Muncelului- Cioclovina. În țara noastră, în momentul de față sunt declarate prin decizii centrale sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni, movila Grădiște de la Bădeni, dar și popinele de luncă, ca cea de la Chiperești. În epoca bronzului, așezările se reduc ca număr, mutându-se în zonele deschise din silvostepă. În epoca fierului, aria de locuire cea mai intensă se orientează spre Prut. Aceste
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
clădire (mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Bertestii Bertestii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 352 6. C.S.V. Maxineni Maxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Miresii Movila Miresii 34.248 144 306 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
mp) --------------------------------------------------------------------------------------------- 0 1 2 3 4 5 --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Bertestii Bertestii 34.239 243 1.404 de Sus de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 352 6. C.S.V. Maxineni Maxineni 34.247 198 2.302 7. C.S.V. Movila Miresii Movila Miresii 34.248 144 306 8. C.S.V. Mircea Vodă Mircea Vodă 34.249
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Cuza Vodă Cuza Vodă 26.913 230 11.115 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170 2.986 17. C.S.V. Dragoș Vodă Dragoș Vodă 26.915 208 1.716 18. C.S.V. Gurbanesti Gurbanesti 26.917 160 1.663 19. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 26.918 241 3.845 20. C.S.V. Frăsinet Frăsinet 26.919 204 600 21. C.S.V. Fundeni Fundeni 26.920 107 870,89 22. C.S.V. Independența Independența 26.921 307 1.762 23. C.S.V. Lehliu-Sat Lehliu-Sat 26.923 105 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
Vodă Cuza Vodă 26.913 230 11.115 16. C.S.V. Dorobanțu Dorobanțu 26.914 170 2.986 17. C.S.V. Dragoș Vodă Dragoș Vodă 26.915 208 1.716 18. C.S.V. Gurbanesti Gurbanesti 26.917 160 1.663 19. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 26.918 241 3.845 20. C.S.V. Frăsinet Frăsinet 26.919 204 600 21. C.S.V. Fundeni Fundeni 26.920 107 870,89 22. C.S.V. Independența Independența 26.921 307 1.762 23. C.S.V. Lehliu-Sat Lehliu-Sat 26.923 105 1.133
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
007 6. C.S.V. Fartatesti Fartatesti 25.990 156 166 7. C.S.V. Francesti Francesti 26.018 52 0 8. C.S.V. Galicea Galicea 26.000 75 465 9. C.S.V. Ghioroiu Ghioroiu 26.006; 68 1.964 100.659 100.660 10. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 25.991 78 644 11. C.S.V. Govora Govora 26.019 56 40 12. C.S.V. Ladesti Ladesti 26.025 81 1.338 13. C.S.V. Lungești Lungești 25.999 98 637 14. C.S.V. Mateesti Mateesti 25.989 128 700 15. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
6. C.S.V. Fartatesti Fartatesti 25.990 156 166 7. C.S.V. Francesti Francesti 26.018 52 0 8. C.S.V. Galicea Galicea 26.000 75 465 9. C.S.V. Ghioroiu Ghioroiu 26.006; 68 1.964 100.659 100.660 10. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 25.991 78 644 11. C.S.V. Govora Govora 26.019 56 40 12. C.S.V. Ladesti Ladesti 26.025 81 1.338 13. C.S.V. Lungești Lungești 25.999 98 637 14. C.S.V. Mateesti Mateesti 25.989 128 700 15. C.S.V. Măciuca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
sanitare (localitatea) M.F.P. a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 5. C.S.V. Ianca Ianca 34.245 198 6. C.S.V. Salcia Tudor Salcia Tudor 34.259 234 7. C.S.V. Măxineni Măxineni 34.247 198 8. C.S.V. Movila Movila Miresii 34.248 144 Miresii 9. C.S.V. Mircea Vodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]