13,844 matches
-
Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri săptămânale (vinerea) și un bâlci anual (de Sf. Ilie). Cultura și învățământul. Existau cinci cămine culturale, grădinițe, școli de 4 și 8 ani în fiecare sat și un oficiu P.T.T.R. Pentru asistență medicală se dispunea de un dispensar, un cabinet stomatologic, casa de nașteri și staționar pentru copii, un punct sanitar la Heci și farmacie la Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
VIAȚA SOCIALĂ ȘI SPIRITUALĂ Serviciile către populație pe teritoriul comunei Lespezi sunt efectuate de către societățile comerciale specializate, cu capital de stat sau privat. Ponderea o au serviciile de transport, cu caracter meșteșugăresc și industrial, de reparații, construcții, 10 școli, 5 grădinițe, 81 de cadre didactice, 3 bibliotecari, 7 biserici ortodoxe, asociațiile sportive, poliția, C.F.R., oficiul poștal, primăria, cooperativa de credit, agenția C.E.C., ca și serviciile de gospodărire comunală (aprovizionarea cu apă, electricitate, drumuri, poduri, gospodărirea apelor) și serviciile pentru agricultură. 4
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Petru Poni, prin care materia de învățământ a fost repartizată pe patru ani pentru școlile cu patru învățători și cinci ani pentru școlile cu mai puțin de patru învățători. Tot acum se înființează prin lege grădinița de copii, învățământ complementar pentru copiii care nu au împlinit 14 ani și cursuri de alfabetizare pentru adulți. Cel mai mare reformator al școlii românești care nu a fost egalat de nici unul dintre efemerii miniștri ce i-au urmat, mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în anul 1868, odată cu cea din Pașcani, dovadă a importanței târgului Lespezi în zonă. Având în vedere numărul mare al elevilor proveniți din rândul populației evreiești, la 8 decembrie 1897 s-a înființat școala israelită. În 1925 s-a înființat grădinița de copii Lespezi, având ca primă educatoare pe Laura Pienescu, iar în 1926 se înființează cursul supraprimar, prin adăugarea a încă două clase, pe acest post fiind numită Ștefania Pienescu, absolventă a Școlii Normale. În perioada interbelică s-au remarcat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și este numit la școala din satul Gura Negrii, comuna Dorna - Suceava. În 1904 se transferă în satul Drăgușeni - Suceava, după care în toamna anului 1911 se transferă la Școala din târgul Lespezi. Având o mare capacitate organizatorică, înființează prima grădiniță de copii la Lespezi în 1925, cursul supraprimar în 1926, prima bancă populară din Lespezi „Plugul român”. A înființat și dotat prima bibliotecă publică și s-a implicat, alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de cititori elevi și săteni, o pepinieră de pomi fructiferi, o cantină școlară, o ministațiune meteorologică, a înființat grădinița de copii, condusă de educatoarea Maria S. Ștefănescu care funcționa în clădirea Școlii de fete, a strâns, prin intermediul secțiunii „Ligii Culturale” al cărei președinte a fost, fonduri pentru terminarea construirii noii biserici din localitate. La finalul carierei, pentru calitățile sale
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rețeaua de calculatoare, s-au adus copiatoare, diverse mijloace audio - vizuale și s-a făcut conexiunea la Internet. Totodată, sau construit două grupuri sanitare moderne la Școala Heci și Bursuc și este în stadiu de finalizare un nou local de grădiniță cu 5 săli de clasă având toate dotările necesare. Școala Buda A doua localitate ca vechime și mărime din comună, a beneficiat de lumina școlii la sfârșitul secolului al XIX-lea. La 1 noiembrie 1882, prin grija comunei, s-a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Anicuța Caba, Paul Sorin Iliescu, Dragoș Gordin, Dana Ionela Dzedzit, Ștefania Șendrea, Maria Timofte, Elena Maftei, Niculina Popa, Liliana Preotul etc. În anul școlar 2007-2008 rețeaua școlară din comuna Lespezi se prezintă astfel: Unități de învățământ - total 10 din care:grădinițe de copii 5 - școli învățământ primar și gimnazial 5 Copii înscriși în grădinițe 176 Elevi - total 950 din care: - învățământ gimnazial și profesional 450 - învățământ primar 300 Personal didactic - total 81 din care: - în învățământul preșcolar 8 - în învățământul primar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Timofte, Elena Maftei, Niculina Popa, Liliana Preotul etc. În anul școlar 2007-2008 rețeaua școlară din comuna Lespezi se prezintă astfel: Unități de învățământ - total 10 din care:grădinițe de copii 5 - școli învățământ primar și gimnazial 5 Copii înscriși în grădinițe 176 Elevi - total 950 din care: - învățământ gimnazial și profesional 450 - învățământ primar 300 Personal didactic - total 81 din care: - în învățământul preșcolar 8 - în învățământul primar, gimnazial, profesional 73 Baza materială se compune din 36 de săli de clasă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acestea au fost deja premiate la festivaluri renumite din străinătate. De altfel, organizatorii anunță că în acest an își vor lărgi spațiul de joc, cu reprezentații ce vor fi susținute la Teatrul de Comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Excelsior, Teatrul Mic, Grădinița Miruna și Școala Gimnazială 186 "Elena Văcărescu". Organizatorii au creat o pagină de Facebook specială pentru promovarea acestui eveniment: Facebook/FestivalTeatrupentruCopii, iar programul va fi anunțat în curând, odată cu punerea în vânzare a biletelor și abonamentelor. Drept activitate în are
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
vine cu nota sa melancolică, nostalgică. În acest sfert de veac, destinatarul a murit, expeditorul a îmbătrânit și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care acesta urma s-o ducă la grădiniță în toamna lui '80, e, dacă nu mă înșel, cu un an mai mică decât mine.) "Trăsurica" timpului lor, a timpului nostru, trece încet, dar inevitabil, purtându-și călătorii pe un drum ce se tot îngustează în zare, pe când ceilalți
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
vine cu nota sa melancolică, nostalgică. În acest sfert de veac, destinatarul a murit, expeditorul a îmbătrânit și noi înșine nu mai suntem copiii care-am fost. (Andreea, fata lui Emil Brumaru pe care acesta urma s-o ducă la grădiniță în toamna lui '80, e, dacă nu mă înșel, cu un an mai mică decât mine.) "Trăsurica" timpului lor, a timpului nostru, trece încet, dar inevitabil, purtându-și călătorii pe un drum ce se tot îngustează în zare, pe când ceilalți
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
cu totul și cu totul nesfârșite ferestre similare mânjite de arhitectura urâțeniei triumfale, îmi treceam lăbuțele peste ochi ca o pisică și vedeam alte case, și vedeam străzi cu case neasemenea - ce crimă! - fiecare casă domnind ca o Regină peste grădinița sa mustind de copii și de liliac înflorit și era de parcă vedeam cum casa bunicii își deschide din nou porțile să locuiască în mine ca să o pot arăta copiilor mei... Unde mai ești tu, dragule Logofăt Nestor colț cu strada
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
de limbaj. Prof. dr. Cristina Manolache Casa Corpului Didactic Botoșani Cuvânt înainte Acest auxiliar a fost conceput pentru a veni în principal în ajutorul profesorilor din cabinetele centrelor logopedice interșcolare. Aici veți găsi fișe de antrenament pregrafic pentru copii de la grădiniță, fișe de diferențiere a sunetelor învățate, fișe de înțelegere a vorbirii, fișe pentru fluența vorbirii și balbism și fișe de lucru pentru corectarea dislexo-disgrafiei. Majoritatea fișelor au fost realizate câte una pe pagină pentru a facilita lucrul cu ele imediat
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
noastre culturale cu rușii. Kemenev, atașatul cultural rus, ne trimite un text cu concepția lui despre literatură și artă; include tot realismul socialist. E, deopotrivă, saturat de un academism burghez și de un socialism îngust. Rușii își trimit odraslele la grădinițele noastre pentru copii. La Institutul nostru a fost inaugurat un curs de limba rusă sub oblăduirea lui Amedée Drouhin, iar profesorii ruși de franceză mențin relațiile cu noi. într-o zi a venit să asiste la cursul meu despre la
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe - și ne cucerește: "Doamna e serveră. Face ochii mici și țipă. Vocea ei sună ca o pungă cu șurubele ruginite. Noi ne prefacem că dormim și ea iese pe vârfuri la o țigară. Cât ne
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
lui Paganel este de tot hazul, având și ceva inițiatic, de confrerie adolescentină în decor gospodăresc: "Când la Văru' era groasă, mergeam la Paganel în boxă. Mai cu fereală, să nu ne bunghească vecinii, niște moșnegi bășinoși, pârâcioși ca la grădiniță, foști conțopiști de tot căcatul, deh!, bloc select, ce mizda pă-sii, ca să vorbim frumos. Acolo era al naibii de mișto, că Paganel ăl bătrân era om gospodar. Stăteam frumușel printre borcane cu zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
plasa soția, mult mai tînără ca el. Un insolit cusur: schimba tabla de pe casă, urmuzian, în arșița verii, distrugîndu-mi creierii dedați la elegii! În fața ușii creștea mărul cunoașterii! Pereții exteriori ai casei erau căptușiți cu zorele. Mai era și o grădiniță de flori, invadată de crini, chiar sub fereastra camerei noastre vaste; uneori melcii intrau printre gratiile grațios curbate ale geamului deschis înspre drum. Remarcasem un melc enorm, bătrîn probabil, dar rezistînd eroic, deșălat de zefiri, ștampilat de frunzele parfumate de
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
poet. Ulterior, ca editor al integralei Tonegaru, am stat multă vreme pe gânduri dacă să introduc sau nu în ediție un articol polemic la adresa liricii lui Ion Caraion, în momentul respectiv redactor la Scânteia tineretului. Cultul lui Nichita, vălurind până la grădinițele de copii, a marcat, odată mai mult, primitivismul cultural al unei societăți însetată de celebrități, pe cât de vulnerată în eul profund că nici un român n-a luat până acum premiul Nobel. Cum însă se pare că, de la o vreme, fotbalul
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
și intră cu el în casă. Îi dădu un nume, apoi îl duse la medic unde se asigură că micuțul era sănătos. Trecură câțiva ani. Copilul își iubea mama nespus de mult. Într-o zi mama adoptivă duse copilul la grădiniță. Acolo erau mulți copii. Deodată, la poarta grădiniței apăru o femeie necunoscută. Se uita cu o 7 tristețe de nedescris la copil. Acesta întoarse capul o clipă dar femeia dispăruse. Într-o noapte la ușa casei bătu o necunoscută, care
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
un nume, apoi îl duse la medic unde se asigură că micuțul era sănătos. Trecură câțiva ani. Copilul își iubea mama nespus de mult. Într-o zi mama adoptivă duse copilul la grădiniță. Acolo erau mulți copii. Deodată, la poarta grădiniței apăru o femeie necunoscută. Se uita cu o 7 tristețe de nedescris la copil. Acesta întoarse capul o clipă dar femeia dispăruse. Într-o noapte la ușa casei bătu o necunoscută, care spuse: Tu ai copilul meu! Vreau să mi
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
în ce viespar îmi bag capul și nici prin minte nu-mi trecea că îmi asumam o uriașă sarcină. Mai mult, trebuia să merg contra curentului general care se prăvălea catastrofal peste țară și, implicit, peste mine. Aveam experiența "Afacerii Grădinița", când am realizat că frica de lege începe să dispară la unii funcționari publici. Marea majoritate a salariaților din subordine, până în 2003, avea o mare frică de lege și această frică păzea bostănăria. Totuși, a apărut o fisură gravă generată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
frecventa cursurilor acestor școli. La 23 aprilie 1896 ministeriatul lui Petre Poni proclama un învățământ unic pentru orașe și sate cu deosebirea duratei studiilor ( 5 ani la sate și 4 ani la orașe) Pentru prima oară au fost prevăzute înființarea grădinițelor pentru copii în mediul rural dar și cursuri pentru adulți . În perioada 1864-1914, a crescut numărul școlilor. Dacă în 1864 existau 1988 școli rurale și 165 școli urbane, în 1872 școlile rurale au ajuns la 1975 iar cele urbane la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
geografia, gimnastica și desenul. Ca profesor de istorie a predat și în școli particulare din Târgu Jiu. A predat și la Scoala de ceramică și la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea” din Târgu Jiu care a purtat numele de “Institutul Ștefan Bobancu”. A contribuit la punerea bazelor bibliotecilor școlare de la școlile primare din Cărbunești și Pojogeni dar și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
aceasta este obligatorie până la vârsta de 18 ani. Ca urmare a schimbărilor intervenite în sistemul de învățământ din cele două regiuni, rețelele instituțiilor de învățământ ale acestora pot fi comparate cu o oarecare dificultate. Datorită diversității compoziției etnice, în multe grădinițe și școli ale Regiunii Vest limba de predare este o limbă a minorităților (maghiară, germană, sârbă, slovacă). În schimb, în Dél-Alföld utilizarea limbilor minorităților reprezintă doar o fracțiune față de regiunea română. Chiar și aici apar discrepanțe majore între județe, în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]