4,781 matches
-
eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu ți-s floare de salcâm - Eu ți-s tei, și tu mi-ești frate, Eu, stejar, tu, libertate, Eu ți-s limbă, tu mi-ești grai, Și-amândoi ne suntem Rai - Hai să dăm, că nu-s hotare, Peste cer, inima mare, Dor cu dor, doar vom alege Pe Iisus Hristos, ca Rege! Să îi spunem, cu dreptate, Eu ți-s tei, și Tu, mi-ești
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
că nu-s hotare, Peste cer, inima mare, Dor cu dor, doar vom alege Pe Iisus Hristos, ca Rege! Să îi spunem, cu dreptate, Eu ți-s tei, și Tu, mi-ești frate, Eu Ți-s limbă, Tu mi-ești grai, Și-amândoi, ne suntem Rai! Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu Ți-s floare de salcâm - Eu Ți-s turmă, Tu, păstor , Tu mi-ești inimă
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
Eu Ți-s turmă, Tu, păstor , Tu mi-ești inimă, eu, dor, Tu mi-ești țară, eu, frăție, Dor de Rai de Românie ! Tu mi-ești lacrimă de sfinți, Eu, iubire de părinți, Tu mi-ești suflet, eu ți-s grai, Amândoi - un singur Rai! 17 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: HORA ROMÂNEASCĂ / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
trăită, nu-i e de ajuns Un simplu sonet...! Blând, din înalt, mă privește și luna ce Are pe față un zâmbet ciudat. Nu-mi amintesc, dar, parcă ceva a-ntrebat... Eu am răspuns, cu gândul la tine, Am implorat fără grai, fermecat, Si-n valuri de rece sudoare Am revenit pe pământ. Am visat! Referință Bibliografică: Acrostih (3) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile
ACROSTIH (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361483_a_362812]
-
de la masa lui cu convingerea că a unora ca aceștia este împărăția lui Dumnezeu. Simțind că i se apropie sfârșitul, Ioan le descoperă părinților săi că este fiul lor, le arată Evanghelia primită de la ei înaintea plecării, aceștia rămân fără grai și nu știu dacă trebuie să se bucure pentru regăsirea lui sau să se întristeze pentru moartea care se afla la ușa colibei lui. Moare împăcat că L-a iubit pe Dumnezeu mai mult decât pe propriii lui părinți și
CUVIOSUL IOAN COLIBAŞUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363781_a_365110]
-
-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o rochiță de culoarea cerului senin, scurtă și strâmtă, ce îi scotea în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
pironit s-a pironit ne-am spălat de asfințit CEI BINECUVÂNTAȚI ...cei din urmă - la ospățul luminii - au pășit - ca pe străfulgerări de nori albi - întru nimic tulburați - cei binecuvântați toți sunt - pe sub de purpură straiul uimirii - dincolo de logostele logofrați grai dezleagă ei muților - spre a-L slăvi - cu lacrimi de-mpărătească bucurie - pe cel fără an - pe cel mai luminat sărman - străjuind el între vinluminare și vie și tot ei dau iarăși zori-de-ziuă ochilor asfințiți istovirii - spre a pătrunde - cu foc
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
de făcut. Este vorba despre Robert Turcescu. El nu știe, mai ales după ce i-au crescut stele pe umeri, fără să facă armata, că una dintre rațiunile de a fi, ale gurii, este vorbirea, iar verbul care înnobilează omul este graiul asociat logicii! Câtă vreme, gura lui Robert Turcescu este un factor de zdrobire a adevărului și ponegrire a unui om frumos și iubit pe planetă, e bună de făptuit ceea ce Robert Turcescu o amenință pe Nadia, cu picioarele! Dacă înțelege
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
de lume'', ,, Cum nu-i badea pui de domn'', ,,Mărita-m-aș, mărita'', ,, Dusu-s-a bădița, dus'', ,, Săracu ,bărbatu-meu'', ,, Haidați, haidați colăcari'', ,, Mărită-te, mândruliță'', ,,Foaie verde toporaș', ,, Colo sus pe munte sus'' și multe altele , poartă amprenta graiului năsăudean și frumusețea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru. Armonizarea corului a făcut-o în așa fel încât, din ansamblul celor patru voci , să realizeze, diferite combinații și anume : sopran singur, sopran-alt, sopran-alt-tenor, sopran-alt tenor-bas și bașii singuri
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
2013 Toate Articolele Autorului Mă plec, Înconvoiată De povara dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
vârstnice ale localității. Desigur, Profesorul Comșa, publicist cu experiență remarcabilă, în calitate de autor al altor unsprezece cărți de referință și gazetar de mare prestigiu, laureat al Parlamentului European, nu s-a limitat numai la informații provenite din Arhive sau din „Viu Grai”, din Amintirile, Relatările unor personalități și vârstnici, ci a studiat aproape tot ce s-a scris în decursul timpului, în alte cărți, în studii și articole de reviste, în diferite perioade istorice, despre Comuna Suceveni, despre populația acesteia, despre fiii
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile și valorile vieții social-economice, culturale, educaționale, religioase etc.; XI. Documente, foto, manuscrise, hărți; XII. Glosar. În opinia noastră, cartea are o largă adresabilitate, ea fiind indispensabilă, înainte de toate, învățătorilor, profesorilor și elevilor, locuitorilor din Suceveni, dar, în
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se păstrează sub jurământ, în ritmul triumfal sărbătoresc! Referință Bibliografică: Călușul, dans
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
căuta piese originale de folclor, pe care le-a adunat într-o arhivă. Este cunoscut faptul că zamolsianismul, ca înțelepciune străveche a cunoașterii și a continuității tradițiilor orale prin care tradițiile și legile morale dăinuiau prin versuri cîntate prin viu grai de oameni în acompaniament de instrumente ancestrale precum naiul și fluierul, a statuat din folclor o adevărată academie nemuritoare. Cei cu memoria prodigioasă au adăpostit de prigoanele religioase ale modei întunecatelor vremuri înțelepciunea în folclorul tradițional, ca într-o biserică
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
apelor Într-un ocean amețitor Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un inocent odor Abandonat în cărucior La ușa unui ascensor Din bezna unui coridor, Precum un dor sfâșietor De graiul drag, nepieritor, De sat, de țară, de popor, De-al doinei plânset și fior... Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... E primăvară E primăvară
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
în nod de șnur și banul De-argint ce ți-l ofer cu drag... De suflet este mărțișorul Simbol al dragostei ce-ți port În spațiu ne unește dorul Iar din respect fac pașaport! Semne de primăvară Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
unește dorul Iar din respect fac pașaport! Semne de primăvară Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin, Se-ntorc cocori la vechi cămin Și râuri vesel clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin, Sub cânt în graiul păsăresc. Rondelul primăverii Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
clipocesc. Un ghiocel discret și fin Salută soarele-ngeresc Sub cânt în graiul păsăresc, Ce din văzduh coboară lin. Vâlcelele se-mpodobesc Cu-amenți de sălcii și anin Și albăstrele se-mbulzesc Să-și spele chipul cu senin, Sub cânt în graiul păsăresc. Rondelul primăverii Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă, Când ghiocelul te-a vestit Ițindu-se de sub zăpadă. Pământu-ntreg s-a-nveselit, Iar fulgi au încetat să cadă Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă Venit-au berze
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
suferința, dar nu are dreptul la neuitare. Se aude un scheunat.) EL: Oh, ființe care ați fost cândva sub imperiul rațiunii, oare voi nu vă înșelați niciodată? Și Bob își are dreptul la neuitare, pentru că ființele necuvântătoare își au un grai tainic al inimii pe care numai cei care le-au iubit îl pot înțelege. ELA: O fi cum zici tu, dar, oricum, noi avem mai mult decât ele acel drept. EL: Oare, Niky te-a uitat? ELA: Niky este la
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Eveniment > Actualitate > LA ANIVERSAREA LIMBII ROMÂNE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Anul acesta, pe 31 August, sărbătorim „LIMBA ROMÂNĂ” la Râmnicu Vlcea La aniversarea LIMBII ROMÂNE Dulce Limbă Românească, Grai sfințit dumnezeiesc... Mamă blândă și-nțeleaptă, La mulți ani!... fiii-ți doresc. Când eram în leagăn, tu ne alintai Cu Doina străbună care o cântai. Slova ta de aur, blândă unduire... Armonii celeste, dintr-o mânăstire, Era a ta rugă
LA ANIVERSAREA LIMBII ROMÂNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362949_a_364278]
-
eram în leagăn, tu ne alintai Cu Doina străbună care o cântai. Slova ta de aur, blândă unduire... Armonii celeste, dintr-o mânăstire, Era a ta rugă spre Domnu ceresc; Putere ne-ai dat, toți fiii-ți vorbesc În același grai, sfânt și românesc. Camarad de arme tu ai fost cu noi Și nu ne-ai lăsat singuri la război... Ne-ai îmbărbătat în viață și luptă: "La arme, copii, țara nu-i pierdută!" Lupta a-nceput, un pas n-am
LA ANIVERSAREA LIMBII ROMÂNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362949_a_364278]
-
cheia cu care autorul își deschide drumul în periplul său pe Valea Zeletinului, acesta este elementul de noutate pentru acest gen de documentare: trimiterea nu se face la surse biografice, acte, documente etc ci de la oameni înspre oameni, prin viu grai, într-o comunicare magistrală. Motivația demersului scriitoricesc este și ea demnă de luat in seamă: “Să dăm anilor viață și viață anilor rămași”. Nu lipsește materialul biblografic. Sumarul prezintă și harta zonei căreia reușește să îi pună în valoare istoria
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
poeziile sale devin o adevărată oază de liniște, o mare binefacere pentru cei însetați de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniștitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniștitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzația de vârtej, să întâlnești un poet care se așează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
la o cină frugală. Fapte diverse. E clar că Melania Cuc are un stil inimitabil, format în jumătate de veac în care s-a bucurat de prietenia cuvintelor. Ea știe să esențializeze în chip magistral, a dobândit exercițiul perfect al graiului aproape sibilinic, sugerat, inefabil, dincolo de vorbăria practicată acum, precum cea de pe stradă, de poeții care socot o virtute să-și deverseze frustrările-n pagină. Lumea ei este un amestec subtil de verosimil și neverosimil, de realitate și vis, de cele
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
din nimic și apoi arde totul în vâlvătăi. Atâtea și atâtea vorbe aprinse ca iasca care zboară pretutindeni, în piețe, tramvaie, ziare, emisiuni și luând locul argumentelor, ard, pârjolesc, mutilează, produc atâtea conflicte care escaladează până la războaie... Se pare că graiul articulat, vorbele, în loc să-l ajute pe om, au devenit călcâiul vulnerabil, slăbiciunea lui. Și ce spectacol babuinic mai este slăbiciunea omului! Pe când lupul... ehei, lupul, da, are demnitate Dar de unde-i vine oare omului această slăbiciune? Gândurile Letiției derulau cu
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]