2,069 matches
-
fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile simțirei și a cugetărei. E clar că virtuozitatea în declamarea lirică prezintă mari foloase pentru espresiunea caracterelor dramatice; deja de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ni se arate că Nathan are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar șterge caracterul specific de basmu; cu toate astea însă, cătră unde răsare grandioasa cugetare a unei adevărate toleranțe religioase, acolo și declamatorul să fie mișcat de mărimea și însemnătatea ideei. Declamațiunea în partea sa ultimă va avea ceva solemn și profetic; și astfel, prin însuflețitoarea mărime a ideei și prin tonul însuflețit al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pună sub semnul întrebării toate cuceririle civilizației. Mai gravă decât atacul asupra New York-ului e paranoia planetară pe cale să se instaureze de teama unor posibile atacuri sinucigașe. Tot ce este minimă aglomerație umană de la o banală piață agroalimentară până la un grandios spectacol sportiv va sta sub semnul spaimei de un atentat sângeros. Tot ce e instrument de înlesnire a vieții cotidiene de la autobuz până la metrou va fi utilizat cu o strângere de inima. În aceste condiții, eradicarea terorismului e o chestiune
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
umană, pe care societatea ta o ține într-un fel de sclavie, chit că e una atât de elaborată încît nici măcar nu devine evidentă. Gîndește-te la asta! Brusc, platforma pe care se aflau cei trei pătrunse într-o sală subterană grandioasă. Ca și cum ar fi prevăzut din timp că oamenii vor dori să se uite de la înălțime, Zuul fluieră din nou și se opriră. Zeții se întrecuseră pe ei înșiși. În caverna imensă se puteau vedea clădiri de locuit, câteva piețe, câteva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
legătură cu mintea Preotului vostru? Este posibil ca tu sau oricine altcineva să o fi transformat. Sau poate a fost un accident? Arrus clătină din cap. - În nici un caz. Știi, e ca și cum ne-am fi apucat să construim un castel grandios cu mâinile goale și mai ales fără nici un proiect. Nu cred că există cineva pe Kyrall capabil de o asemenea transformare. - Dar tu trebuie să îl cunoști mai demult. S-a născut atât de puternic? - Nu. Mi-l amintesc perfect
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dematerializarea suportului. * Consecvența, în tehnica de memorie materială, devine sinonimă cu minusculul. Dar exercițiul autorității păstrează tropismul majusculelor. Puterii îi place vizibilul și compania lui. În optica puterii, fie politică, fie culturală, e frumos ceea ce e mare. Așezările mizează pe grandiosul pe care-l confundă din instinct cu grandoarea. Te Deum-ul mai degrabă decît simfonia și orchestra simfonică mai curînd decît cvartetul de coarde. Sîntem destul de bătrîni, treizeci de secole, pentru a ne încredința că viitorul se naște în mocirlă și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Între socialiști și comuniști, bătăliile de strană și luptele cu pumnii se poartă pe față, și teritoriile se împart, după congresul de la Tours, pe rețele de difuzare ale Textelor Alese.49 Vechile religii ale Cărții practică o Carte Unică și grandioasă. Socialismul modern cere producția continuă a cărticelelor roșii, a livretelor, broșurilor, prospectelor, compendiilor, toate aceste diminutive pe care ziarul, medium major, le-a creat în formă de Carte. Ordonanțele Părintelui Enfantin, în 1932, recomandau ca fiecare dintre saint-simoniștii din Ménilmontant
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
construiește un port pe țărmul indian al Birmaniei și o șosea care va lega direct Oceanul Indian de teritoriul chinez. Este o investiție comună, în valoare de 2 miliarde de dolari, în care China va deține 50,09%. Proiectul cel mai grandios avut în vedere de către autoritățile chineze este construirea unui canal care să traverseze istmul thailandez Kra și să ajungă la Pacific. S-ar realiza, în felul acesta, două obiective, ambele cu valoare strategică. Ar fi evitată trecerea prin strâmtoarea Malacca
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sectoarele realității. Casa hedonistă - și comunitatea care o locuiește - merită crearea unui concept sau elaborarea unui personaj conceptual: de altfel, ea este personaj conceptual... Vila lui Piso trece drept una dintre cele mai somptuoase din întreaga lume latină. Structurile arhitecturale grandioase, decorațiunile magnifice, picturile prețioase, bibelourile de valoare, operele de artă de mare calitate, ieșite din cele mai pricepute mâini, semnifică un nou mod de a trăi epicurismul. Spiritul Grădinii, dar, probabil, nu și litera: o comunitate existențială de prieteni, desigur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și să vezi de ce e nemuritor. E mult mai ușor să vezi că în Război și Pace sunt multe lungimi și în Comedia umană multă retorică și lipsă de gust decât să cuprinzi sensul vast și profund al acestor opere grandioase și geniale. În genere, e mult mai ușor să pari inteligent negând și contestând decât admirând. Cine admiră poate avea aerul unuia care se îmbată cu apă rece și eventual se lasă lesne amăgit. E adevărat că ceea ce admirăm ne
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Marile doctrine care au influențat omenirea nu au fost scutite de alterări și îngroșări, fenomenul acesta fiind, poate, inevitabil. Înseamnă aceasta că doctrina însăși se reduce efectiv la catehismul simplist, nu rareori la caricatura ei? Ce asemănare mai este între grandioasa aventură a minții care a fost filozofia lui Descartes și schema seacă și pauperă pe care și-o reprezintă unii ce se dau drept cartesieni și nu mai puțin și adversarii lor? Poate și mai flagrant e contrasensul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
au absolut nimic creștin în ei, întrucât au aruncat cu cinism masca) este exercițiul puterii: regimul fascist a fost o dictatură, iar cel creștin-democrat a fost unul parlamentar-polițienesc. Parlamentarismul a fost un lux permis noilor stăpâni (antifasciști!) prin prezența Bisericii. Grandioasa majoritate pe care Creștin-Democrația a obținut-o dintotdeauna la votări în ultimii treizeci de ani datorită maselor de alegători catolici aserviți preoților i-a îngăduit o aparență de democrație, ce este folosită în mod incorect drept dovadă a disocierii de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înfrângerii. Fericirea unui nou început. „Eliberarea de putere.” În lamentația lui Paul al VI-lea (mă refer la discursul istoric de la sfârșitul verii, de la Castelgandolfo), am simțit același lucru; un prim accent de durere și dezamăgire „meritate” pentru declinul unui grandios aparat de putere; și un accent mai ascuns de durere sinceră și profundă, adică un accent de religiozitate, încărcat de posibilități pentru viitor. Care sunt aceste posibilități viitoare? Înainte de toate, diferența netă dintre Biserică și Putere. M-a surprins dintotdeauna
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiind că este de neconceput (după câte se pare) un adevărat progres, dacă nu se creează premisele economice necesare punerii sale în practică. Care a fost lozinca lui Lenin imediat ce a câștigat revoluția? Una care invita la „dezvoltarea” imediată și grandioasă a unei țări subdezvoltate. Sovietul și industria electricității... Odată câștigată marea luptă de clasă pentru „progres”, trebuia câștigată acum o luptă poate mai întunecată, dar cu siguranță nu mai puțin grandioasă, pentru „dezvoltare”. Aș vrea să adaug însă - nu fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
câștigat revoluția? Una care invita la „dezvoltarea” imediată și grandioasă a unei țări subdezvoltate. Sovietul și industria electricității... Odată câștigată marea luptă de clasă pentru „progres”, trebuia câștigată acum o luptă poate mai întunecată, dar cu siguranță nu mai puțin grandioasă, pentru „dezvoltare”. Aș vrea să adaug însă - nu fără să ezit - că aceasta nu este o condiție obligatorie pentru a aplica marxismul revoluționar și pentru a realiza o societate comunistă. Industria și industrializarea totală nu le-au inventat nici Marx
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
povestire mai amplă, Pământul cere sânge sau Posada Gurenilor, juxtapune mai multe secvențe narative pentru a ajunge de la datini și toponimie la istorie. Povestirea O judecată pe munte a fost apreciată de Șerban Cioculescu ca un „epos pastoral de o grandioasă primitivitate”. Departe de justiția arbitrară ce acționează „jos”, în lume, „judecata muntelui” îi apare lui A. veșnic valabilă. În Minunea de la Tismana se reface, după tradiția monastică, viața sfântului Nicodim, întemeietorul lăcașului. Divagația istorică romanțioasă reliefează figura excesivă, sadică a
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
din urmă. Este fără nici o Îndoială că planurile lui Louis Napoleon se inspirau În foarte mare măsură din ideile adepților lui Saint-Simon, idei exprimate În publicația vizionară Le Globe, și din modelele comunităților urbane elaborate de Forier și Cabet. Proiectele grandioase ale acestora veneau În Întâmpinarea hotărârii prințului de a face ca măreția nou dobândită a capitalei să ofere o mărturie a măreției regimului său. După cum se Întâmplă adesea În cursul operațiunilor de modernizare autoritare, și În acest caz gusturile politice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fie toate Înscrise În acte conform formulei stabilite și În limbaj oficial. Această caricatură ce prezintă societatea ca pe un teren de paradă militară este exagerată, Însă conține un grăunte de adevăr care ne va ajuta să Înțelegem proiectele grandioase pe care le vom analiza mai târziu. Aspirația către o asemenea uniformitate și ordine ne atrage atenția asupra faptului că guvernarea modernă este, În mare măsură, un proiect de colonizare internă, adeseori deghizat, ca În retorica imperială, În „misiune civilizatoare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să se poată clădi (dis)utopiile. Ne vom Întoarce la premisele modernismului extrem, Însă este important să precizăm mai Întâi că multe dintre calamitățile susținute de stat În secolul al XX-lea au fost opera unor conducători cu planuri utopice grandioase pentru societatea lor. Se poate identifica un utopism extrem-modernist de dreapta, iar exemplul cel mai grăitor În acest sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
valoare. Efectele pe care le are o misiune istorică de o asemenea amploare asupra elitelor conducătoare se pot traduce printr-o moralitate Înaltă, prin solidaritate și voință de a face (și de a impune) sacrificii. Această viziune a unui viitor grandios este adesea În puternic contrast cu dezordinea, mizeria și lupta meschină pentru avantaje mărunte cu care elitele se confruntă, foarte probabil, În viața de zi cu zi. De fapt, s-ar putea specula În această direcție, afirmând că nevoia de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
iar Lenin numea partidul o mașină de făcut revoluție. Invocarea formelor de coordonare birocratică - mai ales fabrica și locul de paradă - vine de la sine În lucrările lor. Aceste două personalități au fost, cu siguranță, printre cele mai Îndrăznețe și mai grandioase figuri ale modernismului extrem, rămânând Însă, În același timp, și reprezentative. Teorie și practică: revoluțiile din 1917 O expunere detaliată a celor două revoluții ruse din 1917 (cea din februarie și, mai ales, cea din octombrie) ne-ar duce mult
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Duchene, Jean Monnet: The First Statesman of Interdependence, Norton, New York, 1995. Nu voi continua această idee aici, Însă cred că nazismul poate fi Înțeles cel mai bine ca o formă reacționară de modernism. Asemenea stângii progresiste, elitele naziste aveau viziuni grandioase legate de proiecte de inginerie socială puse În aplicare de stat, incluzând exterminarea, expulzarea, sterilizarea forțată și reproducerea selectivă În scopul „Îmbunătățirii” genetice a rasei umane. Nazismul ca formă virulentă de modernism este descris remarcabil și convingător de Zygmunt Bauman
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În acea perioadă de efectele vizuale ale clădirilor situate În spații vaste. El luase cu sine un plan al marii axe ce unea Luvrul de Arcul de Triumf prin intermediul bulevardului Champs Elysées și Încerca să realizeze „cea mai mare creație grandioasă inteligibilă dintr-o singură privire” În noul context. Vezi Fry, „Le Corbusier at Chandigarh”, p. 357. Sarin, „Chandigarh as a Place to Live In”, p. 386. Vezi, de exemplu, cartea publicată cu un deceniu și jumătate mai devreme de către Percival
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost fructificată în interiorul culturii române, unde personalitatea lui proteică s-a manifestat complet, în plină lumină. Vocația universalității, ca sete de cunoaștere și de creație, îi este caracteristică. O imensă nerăbdare și o indicibilă voluptate a cuprinderii întregului nasc proiecte grandioase, gesturi intelectuale îndrăznețe, primejduite însă de imposibilitatea estimării lucide a puterilor. H. întruchipează, prin participare firească, genetică, un tip de creator romantic care încearcă mereu să ridice un „edificiu”, gândit „pe o scară colosală”, cum îi plăcea să-și autodefinească
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
patos. Germanității îi sunt dedicate două cărți: Thomas Mann (1965) și Hegel și arta (1980), amândouă construite din perspectiva unui autor „luminist prin formație, raționalist prin atașament”, dispus să rețină de la cel dintâi limpezimea tenebrelor traversate, iar de la celălalt, constructivismul „grandios, logic și istoric, teribila și terifianta măreție”. Alte patru cărți au drept obiect spațiul culturii ruse: Dostoievski. „Tragedia subteranei” (1968), Romanul unui oraș. Petersburg-Petrograd-Leningrad (1972), Poveste cu doi necunoscuți: Dostoievski și Tolstoi (1977) și Romanul unei drame: Lev Tolstoi (1991
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]