1,226 matches
-
tridimensionale articulate cu linii și umbre și ocupând un spațiu real, Giotto integrează personajele dar și pe cel care privește într‑o narațiune dra‑ matică cu aspect profetic, moral și chiar cu relevanță umană. Mesajul lui Gi‑ otto constă în grandoarea viziunii și reflectă totodată încrederea în talentul său care stabilește o cale de urmat pe viitor 2. 1.2. Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) Într‑o carieră de cel mult șapte ani, Tommaso di Ser Giovanni
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel a început tra‑ gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost închinați unei lucrări care nu s‑a realizat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al XIII‑lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artist pe care îl putem considera, întruchiparea idealului umanist al omului universal. Deși a finisat doar vreo zece picturi, a găsit so‑ luții pentru toate categoriile de probleme artistice și tocmai de aceea obser‑ văm în lucrările sale patosul și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de fundal. Persona
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui Pietro Vannucci (Perugino), a fost unul dintre cei mai apreciați artiști din generația lui, care s‑a bucurat de o mare popularitate datorită atmosferei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
108 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) .................................................. 109 1.4. Matthias Grünewald (1475‑1528) ............................................ 110 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) ................................................... 110 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni ............................................... 112 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori ....................................... 115 4. Patos și grandoare ................................................................. ........... 117 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam .. 117 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit ........................... 119 4.2.1. David ................................................................. ................ 120 4.2.2. Pietà ................................................................. ................. 120 4.2.3. Moise ................................................................. ............... 121 4.2.4. Cupola
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tridimensionale articulate cu linii și umbre și ocupând un spațiu real, Giotto integrează personajele dar și pe cel care privește într‑o narațiune dra‑ matică cu aspect profetic, moral și chiar cu relevanță umană. Mesajul lui Gi‑ otto constă în grandoarea viziunii și reflectă totodată încrederea în talentul său care stabilește o cale de urmat pe viitor 2. 1.2. Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai (1401‑1428) Într‑o carieră de cel mult șapte ani, Tommaso di Ser Giovanni
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de pictură de mai târziu 10. 2. Capela Sixtină - interpretări, viziuni Este posibil ca încă înainte de anul 1505, anul când Michelangelo a venit la Roma, papa să‑i fi cerut să‑i sculpteze monumentul funerar care trebuia să depășească prin grandoare tot ce se văzuse până atunci; astfel a început tra‑ gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost închinați unei lucrări care nu s‑a realizat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al XIII‑lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artist pe care îl putem considera, întruchiparea idealului umanist al omului universal. Deși a finisat doar vreo zece picturi, a găsit so‑ luții pentru toate categoriile de probleme artistice și tocmai de aceea obser‑ văm în lucrările sale patosul și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de fundal. Persona
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu? Leonardo a obținut acest efect folosind o tehnică de mare maestru: a lăsat expresia Mona Lisei în mod deliberat echi‑ vocă; o umbră fină deasupra colțurilor gurii și a ochilor întreține nesiguranța celui ce privește, de aici rezultă și grandoarea lucrării. 4.4. Raffaelo Sanzio - sensibilitate și strălucire Raffaelo Sanzio (1483‑1520), cunoscut ca ucenicul lui Pietro Vannucci (Perugino), a fost unul dintre cei mai apreciați artiști din generația lui, care s‑a bucurat de o mare popularitate datorită atmosferei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
naturală, având ca efect diversitatea caracterelor și extincția formelor mai puțin perfecționate. Astfel, din războiul naturii, din foamete și moarte, decurge în mod direct cel mai important obiect pe care-l putem concepe, și anume producerea animalelor superioare. Există o grandoare în această viziune a vieții, cu numeroasele ei forțe însuflețite inițial de creator, în câteva forme sau numai într-una singură, și în timp ce planeta noastră și-a continuat rotația după legea invariabilă a gravitației, nenumărate forme dintre cele mai frumoase
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Camus, Nichita Stănescu) care sintetizează condiția actorului, această "oglindă a vremurilor sale". Așadar: "instrumente divine", "Don Juan al clipei", "mim al efemerului, al perisabilului" "copil fugit din jocuri". Dar și Jouvet, care definește actorul ca un "amestec de josnicie și grandoare". V.P.: Din cartea dumneavoastră Urât mai trăiți, domnilor! permiteți-mi un decupaj: "Iubitul meu, pentru el ajunsesem la Botoșani, era un actor talentat (normal, pentru că n-am suportat niciodată mediocrii), plin de neastâmpăr, cu o vitalitate explozivă.[...] Motocicleta era pasiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și pentru serbări a locuitorilor. Se pare că populația era pașnică și se simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate și secole de-a rândul soldații nu au purtat armuri. Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii cretane învăluită în legendă. Conform unei asemenea legende, orașul Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
în sport, o ruptură imediată în modul de operare. Națiunile se înghesuie la competițiile internaționale, căci scena sportivă era purtătoare de recunoaștere. URSS, care altădată prefera întrecerile muncitorești și spartachiadele a ales să administreze prin atleți proba superiorității regimului și grandoarea în fața Statelor Unite: a aplicat sportului productivismul industriei grele. Dar mari schimbări se anunță pentru sport la întâlnirea evoluțiilor convergente și, pentru o parte, interdependente: rolul televiziunii, constituirea sportului ca un veritabil sector economic, inovația tehnologică și modificarea rolului de viață
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sinteză mesopotamiană prezintă totuși o viziune tragică a existenței umane. 21. Crearea Lumii Poemul cosmogonic cunoscut sub numele de Enuma eliș (după incipit: "Când sus.") constituie, împreună cu Epopeea lui Ghilgameș, cea mai importantă creație a religiei akkadiene. Nimic comparabil în grandoare, în tensiune dramatică, în efortul de a uni teogonia, cosmogonia și crearea omului, în literatura sumeriană. Enuma eliș povestește originile lumii pentru a-1 slăvi pe Marduk. În pofida reinterpretării lor, temele sunt vechi. Mai întâi, imaginea primordială a unei totalități
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la ceea ce ai făcut!" După opinia comună a savanților, stingerea Dinastiei a XVIII-a marchează, totodată, sfârșitul creativității geniului egiptean, în ceea ce privește creațiile religioase, ne putem întreba dacă modicitatea lor până la întemeierea Misterelor lui Isis și Osiris nu se explică prin grandoarea și eficacitatea sintezelor puse la punct în timpul Imperiului Nou55. Căci, dintr-un anumit punct de vedere, aceste sinteze reprezintă vârful gândirii religioase egiptene: ele constituie un sistem perfect articulat care nu mai încurajează decât inovații stilistice. Pentru a aprecia mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
viziune religioasă nu era exclusiv canaaneană. Dar importanța și semnificația sa au fost reimpulsionate atunci când israeliții, pătrunzând în Canaan, au fost confruntați cu acest tip de sacralitate cosmică, implicând o activitate cultuală complexă și, în pofida exceselor orgiastice, nu lipsită de grandoare. Deoarece credința în sacralitatea vieții era împărtășită și de israeliți, o problemă se punea de la început: cum să păstrezi o credință asemănătoare fără să o integrezi în ideologia religioasă canaaneană? Aceasta implica, așa cum am văzut, o teologie specifică centrată pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Zeus. (De altfel, omenirea martoră împărțirii fatale pierise în potop.) Este semnificativ faptul că, după Eschil, Prometeu joacă un rol mai degrabă modest, chiar șters. Poate chiar succesul Prometheidei să fi contribuit la această situație. Căci, dacă Eschil a exaltat grandoarea singulară a acestui erou civilizator, ocrotitor al oamenilor, el a ilustrat, totodată, bunătatea lui Zeus și valoarea spirituală a reconcilierii finale, ridicată la rangul de model exemplar pentru înțelepciunea umană. Prometeu nu-și va mai regăsi statura sublimă - de victimă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
spațiului clasic tridimensional. În Moartea primului amorez se remarcă această bidimensionalitate, totul se reduce la un univers banal, banalizat: un candelabru învelit în tifon, sugerând lumina care s-a stins, care e ascunsă parcă sub obroc, un univers lipsit de grandoare sub semnul morții, al pustietății. Imaginea e deformată, ca și cum s-ar afla pe o pânză pe care un ochi neatent confundă dimensiunile, în care distanțele sunt relative: "privind cum norii încep de Lună să se frece" - sexualizarea universului revine, însă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce în succintul tablou psihologic și somatic pe care li-l face Bacovia ele au o anume grandoare și solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice, penibile. „Fetele bătrîne (fecioarele întîrziate) care n-au avut contact cu bărbații, din cauza abstinenței impuse, fie de prejudițiile sociale, fie din cauza vreunui defect organic, devin isterice, invidioase, intrigante, cîrtitoare”, le încondeiază, „științificește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de furtună!”9) Pentru generația lui Bacovia și pentru cea imediat următoare, alcătuită din inși obișnuiți să facă lungi plimbări, în interiorul și la marginea orașelor, plopii sînt „semnele” cele mai des întîlnite, producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]