1,396 matches
-
de împrumuturi românești din turcă prin condensare, vezi Suciu, ÎTC, Suciu, CLS, și Drimba. 129 Reproduse după Ferenc Bakos, A magyar szókészlet román elemeinek története [= Istoria elementelor românești ale lexicului limbii maghiare], Budapest, Akadémiai Kiadó, 1982, pp. 95-96. 130 Al. Graur, într-un articol din anul 1936 (Rom. Block), reprodus în volumul său Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970, p. 218, afirmă că bloc (în grafia timpului, block) a fost importat de către constructori, dar "cu un sens
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fost împrumutat și în fr. (blockhaus). Concluzia este că rom. bloc "clădire..." a fost împrumutat ca atare din germană și / sau engleză, cu sensul identic ca în limbile de origine, iar rom. blochaus este într-adevăr, așa cum a intuit Al. Graur, o creație a limbii române din elemente străine. 131 A. Meillet, Sur la méthode de la grammaire comparée, în Linguistique historique et linguistique générale, Paris, Champion, 1921, p. 30. 132 Vezi Charles Bally, Linguistique générale et linguistique française, Paris, Leroux, 1932
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Carcalete, reprezentantul Ministerului Educației, Gheorghe Felea, inspectorul pe probleme de religie, Gheorghe Hostiuc, care a transmis frumosul mesaj al arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților - ÎPS Pimen, subprefectul Angela Zarojanu, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, viceprimarul Viorel Seredenciuc, rectorul Universității, Adrian Graur, fostul ministru al Educației Cristian Adomniței. În cuvântul meu, am transmis, și nu pentru prima oară, gândurile mele bune și toată aprecierea mea față de această instituție de seamă a Sucevei, față de liceul care trimite către spațiul universitar sucevean, și nu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau limbile au o natură foarte specială și diferită. Pentru a le percepe corect, oamenii au nevoie de ochiul lingvistului, iar Marius Sala (vicepreședinte al Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” din București), pe linia lui Alexandru Graur sau Eugen Coșeriu, apropie, prin dezinvoltura discursului, cunoașterea limbii de trăirile noastre în raport cu ele. Prin emisiunile radiofonice sau televizate, prin lucrările sale în care informația științifică cu cel mai înalt grad de veridicitate este „ambalată” și „vândută” (pentru a vorbi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Turcia, poartă girul unui larg comitet științific, din rândul căruia fac parte academicienii Marius Sala (România) și Anatol Ciobanu (Republica Moldova), profesorii Joseph Courtès, Philippe Lane, Dominique Maingueneau (Franța), Liviu Dospinescu (Canada), Maria Carpov, Rodica Nagy, Ioan Oprea, I. C. Corjan, Evelina Graur, Simona-Aida Manolache, Sanda-Maria Ardeleanu (România). Ioan Oprea, Ioana-Crina Coroi, Nicoleta-Loredana Moroșan și Corina Iftimia au asigurat lectura și acuratețea textelor redactate în limbile franceză, engleză și germană. Vineri, 20 ianuarie 2012, la sediul CADISS, aflat în corpul istoric al Universității
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
declarat că va face toate eforturile ca partea franceză să se implice concret în proiectele discutate. Următorul obiectiv pe agenda de lucru a fost Universitatea „Ștefan cel Mare”. Oaspeții au fost întâmpinați de domnul rector prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, care a făcut o prezentare a evoluției, dar și a perspectivelor Universității sucevene. Înalții oaspeți s-au întâlnit cu șefa Departamentului de Franceză, conf. univ. dr. Simona Aida Manolache, care a prezentat situația actuală a Lectoratului francez întărind nevoia susținerii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
nostru drag,etc. Bătrânul Pământ le mulțumește pentru intențiile lor nobile și le promite că va avea grijă să le ofere mereu prilejuri de bucurie.>> La ora de muzică, elevii au învățat cântecul : ,,Albina și florile’’ , muzica și versurile Corneliu Graur. Textul literar al acestui cântec preamărește hărnicia albinelor ce culeg de zor nectarul din flori , precum și frumusețea florilor dătătoare de parfum, frumusețe și culoare. Melodia sugerează dragostea de viață, de muncă și de frumosul adus în viața oamenilor de florilacrimile
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
ai viticultorilor. Capitolul III VINUL ȘI SFINȚII SĂI Nu există meșteșug mai ciudat decât acela de a trăi din roadele viei... E de-ajuns o brumă de primăvară, puțin mai multă ploaie sau o secetă puternică, venirea unui stol de grauri, o furtună sau un îngheț timpuriu pentru ca munca unui an întreg să fie distrusă sau ca rodul viei să fie de o calitate slabă. Viticultorul, mai mult decât oricare alt agricultor, este un om care nu mai știe "cărui sfânt
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sugerează cartea. Să le aruncăm la coșul de gunoi al istoriei așa cum s-a mai întâmplat în istoria noastră după 147, când cei care purtau stindardul bolșevismului pe teritoriul nostru național, ne rescriau istoria (Mihail Roller), ne siluiau limba (Alexandru Graur - alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scriere. În încheiere sînt semnalate influențele exercitate asupra altor limbi, romanice sau neromanice"15. În domeniul lingvisticii limbilor, prima sinteză românească importantă poate fi considerată capitolul IV. Ramificațiile și clasificarea limbilor din cunoscutul Tratat de lingvistică generală (coordonat de Al. Graur, S. Stați și Lucia Wald) și publicat de Editură Academiei, București, 197116. Subcapitolele referitoare la clasificarea limbilor sînt semnate de Ioana Prioteasa (Limbi artificiale), Lucia Wald (Diversitatea limbilor), Al. Ionașcu (Clasificarea tipologica), Elenă Slave (Clasificarea genealogica). Nu trebuie uitate nici
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ioana Prioteasa (Limbi artificiale), Lucia Wald (Diversitatea limbilor), Al. Ionașcu (Clasificarea tipologica), Elenă Slave (Clasificarea genealogica). Nu trebuie uitate nici cursurile de teoria limbii și lingvistică generală adresate studenților de la facultățile de filologie, dintre care amintim volumul coordonat de Al. Graur, Introducere în lingvistică, ediția a III-a revizuită și adăugita, Editura Științifică, București, 1972 (capitolele care ne interesează sînt cap. V. Probleme de lingvistică generală, subcap. 4. Clasificarea limbilor. Clasificarea tipologica (morfologica) a limbilor 17 - Alexandru Ionașcu și subcap. 5
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
María Antonia, Diccionario de lingüística modernă, Ariel, Barcelona, 20042 Anghelescu, Nadia, Introducere în studiul limbii, Editura Universității din București, București, 2007. Anghelescu, Nadia, Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Anghelescu, Nadia, Limba și vorbire, în Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald (redactori responsabili), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, pp. 208-217. Baker, M., The Atoms of Language, Basic Books, New York, 2001. Banfi, Emanuele, Linguistica balcanică, Zanichelli, Bologna, 1985. Baron, Irène; Herslund, Michael
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
l'union linguistique balkanique, în Actes du Premier Congrès Internațional des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, 1966, vol. VI, pp. 6-19. Gheorghiu, Mircea, Probleme de tipologie contrastiva a limbilor. Determinanți congruenți de relatie, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1981. Graur, Al., "Articolul hotărît la numele de persoane românești", în rev. Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 19-25. Greenberg, Joseph H., Genetic Linguistics. Essays on Theory and Method, Oxford University Press, Oxford, 2005. Greenberg, Joseph H., Indo-European and
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Developmental Approach, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Tomlin, R., Basic Word Order: Funcțional Principles, Croom Helm, Londra, 1986. Trask, Robert Lawrence, The Dictionary of Historical and Comparative Linguistics, Edinburgh University Press, Edinburgh, 2000. ***Tratat de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Trudgill, Peter, Sociolinguistic Typology. Social Determinants of Linguistic Complexity, Oxford University Press, Oxford, 2011. Vasiljev, Ivo, La perspective fonctionnelle de la phrase et la typologie (www.eer.cz) Vendryes, Joseph, Le langage. Introduction
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oxford University Press, Oxford, 2008. Goddard, Cliff; Wierzbicka, Anna, Words and Meanings. Lexical Semantics across Domains, Languages, and Cultures, Oxford University Press, Oxford, 2013. *** Gramatică limbii române, vol. I. Cuvantul, vol. ÎI. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005 (ediție revizuită: 2008). Graur, Alexandru (coordonator), Introducere în lingvistică, Ediția a III-a, Editura Științifică, București, 1972. Graur, Alexandru, Lingvistică pe înțelesul tuturor, Editura Enciclopedica Română, București, 1972. Graur, Al.; Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Ediția a III-a revăzuta și adăugita, Editura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
across Domains, Languages, and Cultures, Oxford University Press, Oxford, 2013. *** Gramatică limbii române, vol. I. Cuvantul, vol. ÎI. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005 (ediție revizuită: 2008). Graur, Alexandru (coordonator), Introducere în lingvistică, Ediția a III-a, Editura Științifică, București, 1972. Graur, Alexandru, Lingvistică pe înțelesul tuturor, Editura Enciclopedica Română, București, 1972. Graur, Al.; Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Ediția a III-a revăzuta și adăugita, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1977. Greenberg, Joseph H., Language Universals. With Special reference to
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii române, vol. I. Cuvantul, vol. ÎI. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005 (ediție revizuită: 2008). Graur, Alexandru (coordonator), Introducere în lingvistică, Ediția a III-a, Editura Științifică, București, 1972. Graur, Alexandru, Lingvistică pe înțelesul tuturor, Editura Enciclopedica Română, București, 1972. Graur, Al.; Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Ediția a III-a revăzuta și adăugita, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1977. Greenberg, Joseph H., Language Universals. With Special reference to Feature Hierarchies, Mouton & Co., The Hague, 1966. Greenberg, Joseph H.; Ferguson
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Leș enjeux de la nomination des langues, Peeters, Louvain-la-Neuve, 1997. Tagliavini, Carlo, Introduzione alla glottologia, vol. I-II, R. Pàtron, Bologna, 1966. Trask, Robert Lawrence, Why Do Languages Change?, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. ***Tratat de lingvistică generală, Redactori responsabili: Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald, Editura Academiei, București, 1971. Ungureanu, Dan, Relațiile lexicale dintre indo-europeană și familiile uralică și altaica. Comparații lingvistice și fiabilitate statistică, Editura Academiei Române, București, 2011. Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a limbilor naturale, Editura Academiei, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gillespie, David, 166 Gimbutas, Marija, 120, 140, 141, 149, 151, 166 Giurescu, Anca, 160 Glessgen, Martin-Dietrich, 157 Glinert, Lewis, 172 Goddard, Cliff, 193, 357 Goga, Ecaterina, 18, 157 Goldenberg, Gideon, 172 Golson, Jack, 206 Good, Jeff, 357 Grant, William, 161 Graur, Al., 128 Graur, Alexandru, 15, 19, 20, 51, 68, 357, 362 Gray, Louis H., 172 Gray, R.D., 196 Greenberg, Joseph H., 16, 49, 52, 53, 54, 56, 63, 119, 120, 121, 122, 128, 129, 149, 155, 166, 167, 172, 199
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Gimbutas, Marija, 120, 140, 141, 149, 151, 166 Giurescu, Anca, 160 Glessgen, Martin-Dietrich, 157 Glinert, Lewis, 172 Goddard, Cliff, 193, 357 Goga, Ecaterina, 18, 157 Goldenberg, Gideon, 172 Golson, Jack, 206 Good, Jeff, 357 Grant, William, 161 Graur, Al., 128 Graur, Alexandru, 15, 19, 20, 51, 68, 357, 362 Gray, Louis H., 172 Gray, R.D., 196 Greenberg, Joseph H., 16, 49, 52, 53, 54, 56, 63, 119, 120, 121, 122, 128, 129, 149, 155, 166, 167, 172, 199, 200, 206, 207
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
colaborare cu F. Revăz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 E vorba, desigur, de lucrarea lui Alexandru Graur, Lingvistică pe înțelesul tuturor, Editura Enciclopedica Română, București, 1972. Acest titlu, adesea parafrazat ironic mai ales de către lingviști, părea cam egalitarist chiar pe vremea comunismului. În realitate, e vorba de o lucrare nu atît de popularizare, cît de inițiere în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice, publicată în 1932 la Institutul de Filologie Română de la Iași. 15 Ioana Vintilă-Rădulescu, Romanistica românească din utimele două decenii, în "Studii și cercetări lingvistice", XLVII, nr. 1-6, 1996, pp. 255-256. 16 Alexandru Graur, Sorin Stați, Lucia Wald (coordonatori), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971. Subcapitolul IV. B. Clasificarea limbilor (pp. 431-519) conține următoarele teme (autorii sînt puși între paranteze): 1. Limbi artificiale (Ioana Prioteasa), a. Limbi artificiale apriori
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
printre altele, cap. "Tipologia lingvistică", în vol. Limba arabă în perspectiva tipologica, pp. 62-112 și cap. "Comparația tipologica", în vol. Introducere în studiul limbii, pp. 137-161. Dintre cele mai importante lucrări ale acestei autoare citam: Limba și vorbire, în Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald (redactori responsabili), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, pp. 208-217; Limbaj și cultură în civilizația arabă, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1986 (Trad. it., Zanichelii, Torino, 1993 și fr., L'Harmattan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dativ (de ex. dat. la oameni în loc de oamenilor) cîștiga din ce in ce mai mult teren. Dativul cu prepoziția la a fost semnalat demult de către Iorgu Iordan (Limba română actuala. O gramatică a "greșelilor", Iași, 1943, p. 282) că fapt caracteristic romanei vorbite. Al. Graur a susținut, cu temei, caracterul legitim al unor forme analitice de genitiv-dativ combătute că "incorecte" (lui Maria în loc de Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că fapt caracteristic romanei vorbite. Al. Graur a susținut, cu temei, caracterul legitim al unor forme analitice de genitiv-dativ combătute că "incorecte" (lui Maria în loc de Mariei etc.), văzînd în ele manifestarea unui principiu general de evoluție a limbilor romanice (Al. Graur, Articolul hotărît la numele de persoane românești, în Studii și cercetări lingvistice, XVII, 1966, nr. 1, pp. 23-25). 117 Așa sînt, de pildă, alternantele vocalice cu funcțiune morfonematică din tema unor substantive și adjective romanice: rom. școală - școli, frumos - frumoasă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]