2,864 matches
-
plasată la intrare, a reținut acest eveniment: "Maria Terezia și Iosif al II-lea, domnitori ai Austriei, au transferat cu generozitate această biserică împreună cu convictul aferent în scopul formării tânărului cler al ritului oriental. 1775". După trecerea în posesia comunității greco-catolice din Viena, Biserica Sf. Barbara a fost prevăzută cu un iconostas. Acesta a fost sculptat de meșterul sârb unit Arsenie Markovic și pictat de meșterul transilvănean Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. În Seminarul Sf. Barbara din Viena s-au
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
nesocotiți între Stări“ și recunoașterea egalității în drepturi civile și religioase cu celelalte națiuni, participare proporțională la ocuparea funcțiilor publice, utilizarea toponimelor românești alături de cele maghiare și cele germane). După respingerea Supplex-ului din 1791, se deplasează la Viena împreună cu episcopul greco-catolic al Oradiei, Ignațiu Darabant, și cu cel ortodox al Transilvaniei, Gherasim Adamovici (1789-1794), pentru susținerea petiției. În 1796, I. Para a fost mutat de la Năsăud la Făgăraș unde a funcționat, până în anul 1807, tot ca vicar, iar, odată cu înființarea de către
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
fost puține familii refugiate din Ardeal sau Basarabia. Dar începând cu anul 1945 regimul comunist de la început a fost dur, de tip rusesc și a devenit progresiv tot mai impilator (impozite, cote agricole, arestări, etc.), administrația a fost schimbată, biserica greco-catolică transformată în biserică ortodoxă. După anul 1950 a fost trecută cca. o treime din populatie în clasa chiaburilor ( pentru o scurtă perioadă de timp ) și înfințarea întovărășirilor agricole, o treaptă spre colectivizarea agriculturii și în Livadia. Toate cele prezentate anterior
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a transferat primăria la Baru (comuna Livadia devenind sat). Prima biserică (amintită scriptic) a fost construită în anul 1733 din lemn, fiind amplasată în zona cimitirului actual. Datele despre parohie apar într-o carte publicată de Dr. Dimitrie Radu episcop greco-catolic de Lugoj, editată în 1903 sub numele „Semitism". Aceste date au fost copiate de Turcu Petru (Ponoran) în timpul formării de cantor, la școala de cântăreți bisericești de pe lângă episcopia greco-catolică a Lugojului, prin deceniul III al secolului XX. Din această lucrare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
parohie apar într-o carte publicată de Dr. Dimitrie Radu episcop greco-catolic de Lugoj, editată în 1903 sub numele „Semitism". Aceste date au fost copiate de Turcu Petru (Ponoran) în timpul formării de cantor, la școala de cântăreți bisericești de pe lângă episcopia greco-catolică a Lugojului, prin deceniul III al secolului XX. Din această lucrare rezultă că averea bisericii, în acele timpuri, constă în: - un iugăr de pământ , - 500 litri de porumb , - 50 de zile de clacă pentru fiecare om, - 143 coroane . De asemenea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
datorită repetatelor incendii ale primei construcții din lemn, așezată într-o zonă expusă vânturilor. Despre biserica din Livadia de Coastă nu s-au găsit documente privind data construcției acesteia. În lucrarea prezentată anterior,apărută la Lugoj, sunt prezentați numai preoții greco-catolici din secolul XVIII. Nu sunt date asupra bisericii anterioare acestui secol. Primul amintit este preotul Mihai Lasku , apoi Lasku Ștefan (posibil din aceași familie), începând cu anul 1733. Tot în legătură cu biserica, se mai menționează că satul (comuna nobilă Livadia cum
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la câte o biserică din cele două Livadia (de Câmp și Coastă). Din anul 1923 până la 1 octombrie 1968 (data de deces) a servit preotul Emil Vladislav, acesta a rămas văduv imediat după căsătorie până la sfârșitul vieții, în conformitate cu regulile religiei greco-catolice care nu permiteau recăsătorirea. A fost un om foarte inteligent, cu concepții liberale, moderne și sociabil. Preotul Emil Vladislav și cantorul Turcu Petru Ponoran au slujit și condus parohia din Livadia cca. patru decenii, în secolul XX. Parohia Livadia, de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nu permiteau recăsătorirea. A fost un om foarte inteligent, cu concepții liberale, moderne și sociabil. Preotul Emil Vladislav și cantorul Turcu Petru Ponoran au slujit și condus parohia din Livadia cca. patru decenii, în secolul XX. Parohia Livadia, de rit greco-catolic,a aparținut de protopopiatul Hațeg și de episcopia Lugojului până în octombrie 1948, când regimul comunist prin decret a desfințat acest cult religios, parohiile și credincioșii fiind trecuți “ din oficiu” la ortodoxie. Preotul Emil Vladislav împreună cu cantorii Turcu Petru Ponoran si
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Câmp a fost renovată și repictată la exterior, fiind pictată și la interior, inclusiv altarul, iar la intrare s-a construit un pridvor de lemn și un lumânărar Școala din sat ca instituție a luat ființă în anii 1850-1852, școală greco-catolică în limba română, cu o donație de început de 50 de forinți, crescând la 250 de forinți. În anul 1872 s-a transformat în școală comunală, iar în anul 1885 a luat ființă școala obligatorie de stat în limba maghiară
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația locuitorilor din Livadia, trebuie amintite posturile care erau respectate până în primele decenii ale instaurării regimului comunist. Astfel credincioșii, de religie greco-catolică, țineau posturile din calendarul creștin și zilele de vineri ale fiecărei săptămâni. În primele decenii ale secolului XX, așa cum s-a menționat în capitolul anterior, ocupația de bază a locuitorilor satului Livadia a fost păstoritul, creșterea animalelor, ca și a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
În fața acestor crâșme se desfășurau alternativ de sărbători petreceri. La crâșma D-lui. Mișca era o sală de dans folosită când era vreme ploioasă sau iarna, clădirea există și-n prezent dar este nelocuită. În ambele sate Livadia religia era greco-catolică până în anul 1948 când “prin decret”comuniștii au desfințat aceast cult religios, iar sătenii și preotul au fost nevoiți să treacă la ortodoxie. În sat erau și câteva familii de “pocăiți”, de sâmbăta și duminica. În perioada interbelică numai câțiva
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în anii dinaintea primului război mondial, când s-a specializat sub îndrumarea unchiului său notarul Cincora Ioan, notar atât în timpul administrației maghiare cât și în acea românească după Marea Unire. Școala de cantor a făcut-o la Lugoj pe lângă episcopia greco-catolică unde a găsit date scrise din istoria satului Livadia. Între anii 1926-1928 a fost primar al comunei Livadia.În deceniile 20-30 ( și chiar până la colectivizare ) la el veneau țăranii ca să le întocmească acte testamentare, mergea cu ei la notariatul din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de Martars și etnograful maghiar M.Peterfy, privind aspecte etnografice ale locuitorilor din Țara Hațegului. Autorul lucrării recomandă celor care vor aborda în viitor tematica cuprinsă în prezenta monografie să aibă în vedere cercetarea și a următoarelor lucrări: Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului, Lugoj 1913. Istoria învățământului românesc din Transilvania până la 1800, București 1944. Din istoria învățământului hunedorean, Ioachim Lazăr, Deva 1973. - Unirea românilor din Transilvania cu biserica romano-catolică sub împăratul Leopold I, Lugoj 1901.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
monumentului în scopul noii destinații, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorității clădirilor. Aici au fost închise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
au fost publicate în seria de volume ,"Studia Censualia Transsilvanica”" publicate de editura Staff în anii ᾽90. În acestea sunt sintetizate informații din anii 1850, 1857, 1880, 1890, 1900, 1910. Alte date despre sat apar în șematismele făcute de biserica greco-catolică. Satul Prodănești apare în șematismele diecezei de Gherla, înființată la mijlocul sec. al XIX lea. Informațiile prezentate în continuare sunt doar din cele publicate în 1894 (pag. 159), 1898 (pag. 159), 1903 (pag. 162), 1906 (pag. 161-162), 1914 (pag.203). 1850
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
sec. al XIX lea. Informațiile prezentate în continuare sunt doar din cele publicate în 1894 (pag. 159), 1898 (pag. 159), 1903 (pag. 162), 1906 (pag. 161-162), 1914 (pag.203). 1850: 37 case, 37 locuințe, 174 locuitori, toți români de religie greco-catolică; 79 bărbați (42 necăsătoriți, 37 căsătoriți, 7 încorporabili); 95 femei (48 necăsătorite, 37 căsătorite, 10 văduve). Este menționat și faptul că sătenii aveau un cal și 54 vaci. 1857: 37 case, 37 locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
Este menționat și faptul că sătenii aveau un cal și 54 vaci. 1857: 37 case, 37 locuințe, 177 locuitori români; 82 bărbați (47 necăsătoriți, 30 căsătoriți, 5 văduvi), 95 femei (49 necăsătorite, 34 căsătorite, 12 văduve). 1869: 225 locuitori, români greco-catolici 1880: 41 case, 186 locuitori (181 români, 3 unguri, 2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58 case, 274 locuitori (261 români, 11 unguri și 2 germani); 261 din aceștia aveau religia greco-catolică, 8 romano-catolică, 3 reformată și 2 erau izraeliți. Hotarul satului în 1900 cuprindea următoarele terenuri: "Coastea Mihuț, Clejia Popii, Balta Pescilor, Cânepiște, Lunca, Vârful Șanț și Valea Vacii." 1906: 326 locuitori 1910: 71 case, 350 locuitori (308 români, 35 unguri
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
(n. 1905, Ieud - d. 15 august 1972, Cluj) a fost un preot greco-catolic român, ctitorul bisericii greco-catolice din cartierul clujean Iris (neretrocedată), bătut în plină stradă în anul 1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
(n. 1905, Ieud - d. 15 august 1972, Cluj) a fost un preot greco-catolic român, ctitorul bisericii greco-catolice din cartierul clujean Iris (neretrocedată), bătut în plină stradă în anul 1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala Galaction și cu poetul
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
(n. 1905, Ieud - d. 15 august 1972, Cluj) a fost un preot greco-catolic român, ctitorul bisericii greco-catolice din cartierul clujean Iris (neretrocedată), bătut în plină stradă în anul 1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala Galaction și cu poetul Tudor Arghezi. În vara anului 1956 guvernul comunist a cerut episcopilor greco-catolici rămași în viață și trecuți cu domiciliu obligatoriu
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
1942 de autoritățile horthyste, unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala Galaction și cu poetul Tudor Arghezi. În vara anului 1956 guvernul comunist a cerut episcopilor greco-catolici rămași în viață și trecuți cu domiciliu obligatoriu la diverse mănăstiri ortodoxe din jurul Bucureștiului să certifice că mai există credincioși români uniți, sub pretext că astfel s-ar putea acorda libertate Bisericii Române Unite cu Roma. Într-o discuție avută
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
astfel s-ar putea acorda libertate Bisericii Române Unite cu Roma. Într-o discuție avută cu ministrul cultelor Petre Constantinescu-Iași, , care lucra ca funcționar și activa în clandestinitate ca preot, și-a luat angajamentul să dovedească existența masivă a credincioșilor greco-catolici români. De aceea, reîntors la Cluj și ajutat de un mare număr de credincioși, a convocat o adunare pentru duminica din 12 august 1956, în Piața Universității din Cluj. Cu o zi înainte preoții romano-catolici de la Biserica Piariștilor promiseseră că
Vasile Chindriș () [Corola-website/Science/303911_a_305240]
-
monumentului în scopul noii destinații, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorității clădirilor. Aici au fost închise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
mult de gândit regelui Mihai ori ale guvernelor interimare succedate la cârma fiecăruia dintre noi și mai ales bisericii oficiale... În acest sens, țării între august 1944 și decembrie 1947. Ei au fost predați în timp ce autorul menționează că toți episcopii Greco-Catolici comuniștilor. Români au înfundat închisorile comuniste, “nu a existat în Când regimul comunist s-a înscăunat însă bine la putere, temnițe nici un episcop ortodox.” (p. 331)... securitatea a procedat la arestarea întregii opoziții românești și condițiile de detenție s-au
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]