1,516 matches
-
altele/ În lătrat de câini și miresme de iarbă tăiată”, el vedea cum „în dreptul lunii se așază nori vineți/ Cu chenar de aur și formă de vultur”. Deasupra lui, „până târziu [...] cântau stelele”, în timp ce „suia la cer, asemenea ciocârliilor, cântecul greierilor,/ Slomneau copitele de pământ și clinchetul frâielor,/ Murmurau focurile ce parcă înviau, parcă mureau,/ Departe, la o stână din câmp, alcătuită din taine” (Tata se ducea în câmpia Ardealului). Impunându-și rigori clasicizante, în linia lui Pillat, R. nu rămâne
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din copca cerului curge/ beteală un pește a înghițit un înger soarbe greierii”. Apocalipticul se află, surprinzător, în simbioză cu ludicul. Alături de piese lirice scurte, S. a publicat poeme ample: fie în românește, ulterior în spaniolă, franceză, germană, fie invers. Râul e o cântare a Dunării, cu inserții confesive, cu incursiuni istorice și
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
pupilele dilatate de mirare sau ștreang/ a venit moș gerilă gol/ fără daruri/ fără globuri/ cu orbitele neîmpodobite/ a venit moș gerilă/ trupule/ ți-a adus cămașă de forță cu fir de borangic/ pe creierul rozaliu s-a așezat un greier” (Poemul meu se desfigurează). În a doua carte, Odyssex (1996), se descătușează energiile unui eu poetic adolescentin, animat de dorința de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în sumar numeroase traduceri. Astfel,Teodor A. Naum transpune din Idilele lui Teocrit (Vrăjitoarea, Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri din Shakespeare semnează State Dragomir (fragmente din Othelo), versiuni din Victor Hugo și din Giosuè Carducci dau cei doi frați Naum. Se publică inedite eminesciene (Catrene, Cugetări, teatru - Alexandru-Vodă și Gogu tatii). Nu este neglijată nici producția
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
aptitudini și comportamente.Având în vedere importanța jocului în viața școlarului mic,precum și funcția lui formativă am folosit cu succes în cadru lecțiilor de Limba română jocul de rol cu un scop bine determinat. De exemplu textul liric”Balada unui greier mic”de G.Topîrceanu a fost transformat într-un proces literar.Am întocmit astfel o fișă: Numele judecătorului: Toamna Numele reclamantului: Greierele Numele reclamatului: Furnica Numele procurorului: Opinia publică Avocații apărării: Elevii În derularea procesului prezentat în fața Toamnei,avocații greierului
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
greier mic”de G.Topîrceanu a fost transformat într-un proces literar.Am întocmit astfel o fișă: Numele judecătorului: Toamna Numele reclamantului: Greierele Numele reclamatului: Furnica Numele procurorului: Opinia publică Avocații apărării: Elevii În derularea procesului prezentat în fața Toamnei,avocații greierului au adus tot felul de argumente care să o incrimineze pe furnică: a) avea destulă hrană b) îi mai rămâneau destule provizii și după trecerea iernii c) nu trebuia să-l spună pe greier la toată lumea d) putea să-l
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
derularea procesului prezentat în fața Toamnei,avocații greierului au adus tot felul de argumente care să o incrimineze pe furnică: a) avea destulă hrană b) îi mai rămâneau destule provizii și după trecerea iernii c) nu trebuia să-l spună pe greier la toată lumea d) putea să-l ajute măcar o dată e) ar fi putut să-l avertizeze pe greier din vară Însă avocații apărării au argumentat: a) greierele este leneș b) toată vara a cântat c) nu-i prea place să
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
furnică: a) avea destulă hrană b) îi mai rămâneau destule provizii și după trecerea iernii c) nu trebuia să-l spună pe greier la toată lumea d) putea să-l ajute măcar o dată e) ar fi putut să-l avertizeze pe greier din vară Însă avocații apărării au argumentat: a) greierele este leneș b) toată vara a cântat c) nu-i prea place să muncească d) seamănă cu unii dintre colegii noștri Toamna,ca judecător,a afirmat că se simte puțin vinovată
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
d) seamănă cu unii dintre colegii noștri Toamna,ca judecător,a afirmat că se simte puțin vinovată că l-a luat prin surprindere ,ea nu poate să plece și de aceea ar fi bine ca furnica să-l împrumute pe greier până la primăvară cu hrană,iar acesta să-și ia angajamentul că o să i restituie împrumutul la vară. Prinși în iureșul proceselor copiii au acuzat, au polemizat, dar ceea ce este mai important este că au clasificat,au dezbătut, au dat sentințe
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea cu un greier”), indică tendința de înlocuire a mijloacelor expresive. Tradiționalismului tinde să i se substituie - și, progresiv, i se va substitui integral - un modernism de expresie ludică, altul decât cel practicat de francezi (Raymond Quéneau, Jacques Prévert) și decât cel inventat de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
sau am vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul”, un „trup fragil [...] ia râul în
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
un râu sau o casă” (Toată viața, în Zeii neatenți). Aspectul bolovănos al versului, topica dislocată, aglomerarea imaginilor dau impresia unui poet dificil și chinuit. Tenace, Z. înfăptuiește în Grădinile ascunse (1974), Legea viei (1976), Poeme (1985) și Abatoarele de greieri (1984, titlu păstrat și în ediția definitivă din 2001, unde procedează la o severă revizuire atât la nivelul textelor, operând adesea intervenții substanțiale, cât și prin renunțarea la numeroase poeme din volumele anterioare) un proces intens de conceptualizare. Figurația rustică
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet al pământului, un htonic elementar, în ultimele cărți viziunile sale, convertite în
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
2002). SCRIERI: Zeii neatenți, București, 1967; Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele de greieri și alte poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele de greieri și alte poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967, 9; Dragoș Vrânceanu, „Zeii neatenți”, LCF, 1968, 1
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Dicț. lit. (1977), 628; Iorgulescu, Scriitori, 170-172; Dan C. Mihăilescu, Grădinile ascunse, LCF, 1980, 43; Lit. rom. cont., I, 692-693; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 103-104; Artur Silvestri, Triumful duratei, LCF, 1984, 49; Artur Silvestri, „Abatoarele de greieri”, LCF, 1985, 10; Costin Tuchilă, Cursa cu sine, RL, 1985, 42; Roxana Sorescu, Mit și istorie, RL, 1986, 26; Emil Manu, Mitologie țărănească, RL, 1987, 46; Zaharia Sângeorzan, Istorie și mitologie, CRC, 1988, 39; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
întinderea vastă, mărginită de „munții cu fruntea-n nouri”, „zugrăviți pe zare”, ritmată de „dealuri roșii”, pe care „podgoriile ard”, „câmpul simplu pe care-l ar cu boii”, „câmpul plin de mure și de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Philippide” (secția de istorie literară) al Academiei Române din același oraș. A debutat cu versuri în ,,Iașul literar” (1965) și editorial, cu volumul Până la asfințit (1972), urmat de alte cărți de poezie: Tâlcuitorul (1977), Puck umple cu stângăcie paharul (1982), Fantasma greierului (1996). Este coautor, sub semnătura Rodica Șuiu, la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul ,,Timotei Cipariu” al Academiei Române). În articolele care îi aparțin, cercetarea se aplică preponderent epocii vechi și premoderne, în spiritul unei elaborări caracterizate prin
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
de furnici”. Este ordinea unei percepții de vârstă interioară, a „amiezii”, când sufletul „cu frig încercuindu-se, ca de piatră, tăcut/ pe trunchi așteaptă decapitarea/ la un semn nevăzut”. Semnele timpului apar proliferante, ca într-un irepresibil asediu: ,,Cosași și greieri/ fac salturi de-a dreptul în moarte”. Un perisabil resimțit acut, destinul fracturat, lecția morții cu firescu-i tragic („Eram mereu atrasă de pământul/ aproape locuit, aproape tânăr/ brusc înserat crescut la loc”) se proiectează ca durate ale vegetalului. Starea de
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
scrisă de M. este expresia rafinată a unei sensibilități lirice autentice și distincte. SCRIERI: Până la asfințit, Iași, 1972; Tâlcuitorul, Iași, 1977; Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Puck umple cu stângăcie paharul, Iași, 1982; Fantasma greierului, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Const. Ciopraga, Poeți ieșeni, CRC, 1972, 6; Dan Medeanu, „Până la asfințit”, CNT, 1972, 13; Alexandru Lungu, Catalog liric, ATN, 1972, 4; Daniel Dimitriu, „Până la asfințit”, CL, 1972, 5; Alexandru Lungu, „Până la asfințit”, VR, 1972, 8; Nae
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Liviu Leonte, Discreție și fantezie, CL, 1983, 6; Mircea Vaida, Poezia în ipostaze feminine, TR, 1983, 30; Dobrescu, Foiletoane, III, 38-43; Tașcu, Poezia, 262-266; Ulici, Lit. rom., I, 217-218; Liviu Grăsoiu, Poemul creștea încet..., LCF, 1998, 40; Ion Roșioru, „Fantasma greierului”, TMS, 1999, 5; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 124-126; Dicț. scriit. rom., III, 341-342; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 298. N.Cr.
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
alta, capacitatea de a privi lumea printr-un ochean care o face miraculoasă. De altfel, poeta mărturisește într-o Baladă-autoportret că descinde dintr-o țară de basm. Dacă tematica ancestralului se concentrează reprezentativ în Părinții (1983) și în Casa cu greieri (1984), volumul Grădina Salamandrei (1987) sintetizează paradigmatic poezia extazului vital și a elanului ascensional al spiritualizării și al absolutului. Cartea, constând dintr-un singur poem, are o construcție care ea însăși induce acest sens al depășirii particularului și mundanului. Lumină
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
un limbaj simplu și adesea didactic, însă reușind să creeze ambianța de intimitate și de ritual propice comunicării-comuniune. SCRIERI: Ochiul de basm, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1981; Lemn de sticlă, pref. Eugen Simion, București, 1982; Părinții, București, 1983; Casa cu greieri, București, 1984; Planeta bunicilor, București, 1985; Grădina Salamandrei, pref. Al. Piru, București, 1987; ed. Pitești, 1999; Copacul cu stele, București, 1991; Lumină din iubire, Pitești, 1997; Umbra. Poeme pentru părinți, Pitești, 2001; Îngerii, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Două
NOVAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
peisajul caracteristic, unde munții, plaiurile, dealurile, vârfurile, văile, pripoarele, câmpurile străjuiesc o stână. La ceremonia funerară participă și vietățile pădurii (lupul, ursul, vulturul, cerboaica), dar mai ales animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de deosebirile de nivel artistic, se poate face o sistematizare a variantelor mai importante. Până în 1979 se cunoșteau peste nouă sute de variante și
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
decât un lanț grosolan de nepotriviri. Cel obișnuit să se descurce mereu nu ezită, la o adică, să-i încurce pe alții. Prea multa îndemânare la fluier și joc pare să fie cu cântec. Trenul risipirilor desenează, în filigran, parabola greierului și furnicii. Lăutarul ne interzice judecarea vieții în categorii finale, lipsite de fluiditate: nici tragedie ascunsă, nici comedie pe față. Totuși, din această îndestulată împăcare cu sine se ivește, calm, mediocritatea. În sfârșit, un neam doar simpatic nu poate aspira
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]