1,509 matches
-
publicate de I. în periodicele anilor ’70-’80, a doua parte fiind constituită din articole și eseuri, unele inedite. Deși a scris și despre autori consacrați, au fost preferați tinerii scriitori bucovineni (Gheorghe Lupu, Constantin Ștefuriuc, Ilie Tudor Zegrea, Stelian Gruia, Dragoș Vicol) pe care I. i-a comentat într-un mod „obiectiv” și „pozitiv”, crezând în „misiunea criticii care trebuie nu să distrugă, ci să îndrepte”. SCRIERI: Istoria literaturii române (1900-1944), I, Suceava, 1979; Adrian Maniu, Iași, 1979; Singurătatea și
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
un amplu capitol, Cântecul povestitor. Repere teoretice, cu interesante sugestii privind abordarea modernă a genului, sunt incluse micromonografiile Iovan Iorgovan, Sila Samodiva și Dălea (Bogdan) Damian, Domnul Chipor Crai, Trei frați cu nouă zmei, Vidros, Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu Fata sălbatecă și Letinul bogat (Cântecul nunului). Remarcabile sunt nu doar analizele cântecelor amintite, ci și înscrierea eroilor într-o tipologie, într-o serie a „cavalerilor” eposului românesc. În succesiunea lui Moses Gaster, B.P. Hasdeu și N. Cartojan, I.
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
autor de balade, I. nu a imprimat motivelor folclorice un ritm mai viu. Le-a dat în schimb o nobilă ținută artistică, vizibilă în compoziție și expresie, stilizarea cu mână sigură meritând toată considerația. Pe drumurile legendelor circulă apariții monumentale: Gruia, Corbea, Pintea. Precum în epica populară, hiperbolizarea creează un climat adecvat fabulosului. O improvizație satirică, Simbolism, din Caleidoscopul lui A. Mirea (I-II, 1908-1910), denotă o atitudine antisimbolistă; de amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
până la „Săptămâna cărții”, „Figuri românești”, „Figuri mondiale”, „Cultură, arta, teatru”, „Cultură, arta, literatura”. Printre poeții gazetei se numără directorul ei, George A. Petre, care semnează cu asiduitate versuri ocazionale. Alături de el, în paginile ziarului își fac loc Emil Isac, Bazil Gruia ș.a. Adevăratul poet al anilor ’30 este, in G. de V., Aron Cotruș. Poezie mai semnează Dem. Bassarabeanu, Eugeniu Sperantia, Ion Bătrâna-Voivodeni, Petre Damaschin. Cu vremea, încep să scrie aici și Victor Eftimiu, Al. Ț. Stamatiad, Ion Th. Ilea, I.
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
în colaborare cu David Popescu); Quintus Curtius Rufus, Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, I-II, București, 1970. Repere bibliografice: [Constantin V. Gerota], „Năzuința românească”, 1922, 1; M. D.[Mihail Dragomirescu], Bibliografii critice, „Ordinea”, 1931, 916; S. Gruia, Conferințele „Convorbiri literare”. Gerota despre Caragiale, RP, 1934, 4818. C.P.
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
cât și de concepția și felul de a fi al scriitorului. Însăși prezența președinților de colhozuri, a membrilor guvernului este „o cuirasă” care să salveze punerea de probleme și care să „blindeze” opera ca „să meargă”; Pavel Rusu și Mihai Gruia au, astfel, spre deosebire de Tudor Mocanu, o aură calpă, ideologizată. În virtutea mentalității liniar-creștine, scriitorul încearcă să împace normele etice milenare cu formele noi de viață, ceea ce generează o notă de falsitate evidentă. Deficitul epic este compensat prin darul povestirii, iar dialogul
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
a vorbit despre marile probleme basarabene: ciudata babilonie care a subminat limba română, rolul nefast al experimentărilor și al structurilor social-economice străine obiceiului pământului, periclitarea echilibrului ecologic etc. „Apele nu pot să dispară, va spune unul dintre eroii săi, Mihai Gruia. Apele ba se revarsă, ba își schimbă albia, ba coboară în adâncuri, dar să dispară nu pot, pentru că apa, și aerul, și cerul e tot ce-avem mai frumos, tot ce avem mai sfânt.” Aceste atitudini ferme au devenit mai
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
GRUIA, Călin (pseudonim al lui Chiril Gurduz; 21.III.1915, Trifești, j. Orhei - 9.VII.1989, București), prozator și poet. Este fiul Alexandrei (n. Galbură) și al lui Vartolomeu Gurduz, țărani. Urmează școala primară în satul natal și termină apoi Școala
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
, Bazil [Vasile] (5.I.1909, Cisteiu de Mureș, j. Alba - 7.X.1995, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Altiței (n. Timar) și al lui Vasile Gruia, preot. Face liceul la Turda (1919-1922) și Aiud (1922-1927), apoi urmează Facultatea de Drept a Universității din Cluj (1927-1932). Profesează avocatura la Ocna Mureșului, Huedin și Cluj. Debutează cu versuri în revista liceului din Aiud, „Ghionoaia”, și editorial cu volumul
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
Laurențiu, Modul optativ, LCF, 1976, 31; Dumitru Micu, „Aur în floare de suflet”, CNT, 1976, 37; Radu G. Țeposu, Renașterea poetului, ECH, 1976, 9-10; Poantă, Radiografii, I, 214-216, II, 181-184; Dumitru Micu, Sfidarea ruginii, RL, 1979, 3; Aurel Sasu, Bazil Gruia sau Poezia riscului lucid, O, 1979, 5; Lit. rom. cont., I, 132-133; Mircea Vaida, O sută de poeme, TR, 1983, 20; Irina Petraș, „Inscripții pe tăblițe de aer”, T, 1983, 12; Tașcu, Poezia, 126-132; Petru Poantă, „Miraculoșii Alter Ego”, ST
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
Lit. rom. cont., I, 132-133; Mircea Vaida, O sută de poeme, TR, 1983, 20; Irina Petraș, „Inscripții pe tăblițe de aer”, T, 1983, 12; Tașcu, Poezia, 126-132; Petru Poantă, „Miraculoșii Alter Ego”, ST, 1986, 1; Mircea Popa, Poezia lui Bazil Gruia, TR, 1991, 27; Poantă, Dicț. poeți, 95-97; Dicț. scriit. rom., II, 463-464. D.Gr.
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
GRUIA, Stelian (pseudonim al lui Stelian Iațentiuc; 16.IV.1933, Arbore, j. Suceava - 16.X.1996, București), prozator și poet. G., care se trage dintr-o familie de țărani, a absolvit Liceul Comercial din Suceava (1952), iar după trei ani urmați
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968, 32; Vlad Sorianu, Balade arborene, ATN, 1978, 1; Paul Dugneanu, „Baladele Arborei”, CNT, 1978, 14; Augustin Pop, „Baladele Arborei” RL, 1978, 35; Mircea Iorgulescu, Un poet vitalist, LCF, 1980, 5; Pompiliu Marcea, Poetul Stelian Gruia, SPM, 1980, 584; Gheorghe Pituț, Flori de miazănoapte, LCF, 1980, 24; Marian Popa, „Nord”, CNT, 1980, 26; Mihai Ungheanu, „Calul negru”, LCF, 1983, 28; Mihail Iordache, „Calul negru”, CL, 1983, 9; Laurențiu Ulici, Moldovenii (XXIV), RL, 1986, 18; Paul Dugneanu
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Tutoveanu), de la simbolism (George Voevidca), uneori de nuanță decadentistă, bacoviană, până la tradiționalism (G. Pallady), de factură pillatiană, prin invocarea universului copilăriei (V. Gh. Petrescu), sau „purist” (V. Voiculescu, Răsărit pe câmpie). Mai semnează versuri D. Baciu, Petru I. Manoliu, C. Gruia. În sumar intră în general proze scurte (schițe, nuvele) și note de călătorie, având ca autori pe Tiberiu Crudu, I. Gr. Oprișan ș.a. Traducerile aparțin lui T. Chiricuță (din Giovanni Papini), Beatrice Nițulescu (din Goethe și Maupassant), V. Nițulescu și
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
intră în general proze scurte (schițe, nuvele) și note de călătorie, având ca autori pe Tiberiu Crudu, I. Gr. Oprișan ș.a. Traducerile aparțin lui T. Chiricuță (din Giovanni Papini), Beatrice Nițulescu (din Goethe și Maupassant), V. Nițulescu și lui C. Gruia (din Rabindranath Tagore). Apelând la modalități diverse de abordare a literaturii (de la critica textelor la demersul comparatist), eseurile acoperă zona teoretică a publicației, contribuind esențial la calitatea acesteia. Astfel, Leca Morariu întreprinde un studiu al variantelor poeziei Fatma de G.
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
un sonet al lui Eminescu (À l’heure où tout se tait, et même la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Eta Boeriu, Radu Boureanu, Ion Brad, Constanța Buzea, Nina Cassian, Alexandru Căprariu, Radu Cârneci, Doina Cetea, Ion Cocora, Sina Dănciulescu, Nicolae Diaconu, Ștefan Aug. Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Victor Eftimiu, Victor Felea, Dinu Flămând, Matei Gavril, Ovidiu Genaru, Gheorghe Grigurcu, Bazil Gruia, Romulus Guga, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Negoiță Irimie, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Gabriela Melinescu, Mircea Micu, Teohar Mihadaș, Virgil Mihaiu, Ion Mircea, Modest Morariu, Florin Mugur, Ion Mureșan, Dan Mutașcu, Gellu Naum, Leonida Neamțu, Virgil Nistor, Francisc Păcurariu, Ion Pop
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
în colaborare cu Jean Poncet și Rodica Bogdan). Repere bibliografice: Liviu Antonesei, „Înfrângerea somnului”, „Opinia studențească”, 1981, 2; Lucian Vasiliu, „Înfrângerea somnului”, CL, 1981, 5; Maria Sârbu, „Înfrângerea somnului”, „Dialog”, 1981, 5-6; Constanța Buzea, „Înfrângerea somnului”, AFT, 1981, 7; Lucian Gruia, Pelerin la marginea tăcerii, LCF, 1983, 36; Virgil Cuțitaru, Luminile poetului, CRC, 1985, 11; Mircea Șoncuteanu, Descifrarea poetului, LCF, 1985, 42; George Bădărău, „Soarele- Lup”, CL, 1986, 1; Cezar Ivănescu, Valeriu Stancu, LCF, 1987, 20; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
părăsească „valurile acestei lumi”, boierii se „tundeau întru monahi” adesea în mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile particulare - domnești sau boierești Bistrița Craioveștilor, Brâncovenii a acelorași, Stăneștii a marelui postelnic Gruia, Călinul Buzeștilor, Comana lui Radu Șerban, pe atunci doar paharnic, Flămânda Rudenilor, Polovracii marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
primilor ani ai României Mari, S. adună în jurul ei elevi care se vor afirma, în perioada următoare, în viața literară a țării. Astfel, Emil Giurgiuca debutează în 1924 cu poemele Rugăciune și Desen. În numărul 11-12/1926 îl urmează Bazil Gruia, elev al liceului din Aiud (Nu-i vina mea...). Emil Giurgiuca se exprimă aici nu numai ca poet, ci și ca prozator (Nevinovatul, Baciul Costin, Între copii) și culegător de folclor. În etapa de început a revistei mai publică versuri
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
în cărbune), M. Tomescu, în timp ce N. Deleanu publică reportajul Robii cărbunelui, despre minerii din Valea Jiului. Paul B. Marian inserează câteva episoade memorialistice sub titlul America și americanii. Sectorul de cronici și recenzii este acoperit de Eugen Relgis, I. Bunescu, I. Gruia, Victor Iliu, de Ion Pas (care mai semnează P. Ioanid, Ion Plugaru) ș.a. Sandu Eliad și Em. Rază sunt autorii textului polemic Pentru un renegat: Panait Istrati (2/1935), Const. Graur se ocupă de I. L. Caragiale, iar Lothar Rădăceanu scrie
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
în paginile publicației clujene: Nichita Stănescu, care debutează aici, la 17 martie 1957, cu un grupaj de versuri intitulat 1907, Ioan Alexandru, Angela Marinescu, Nicolae Prelipceanu, Matei Gavril, Vasile Igna, Horia Bădescu. S-au manifestat și poeți clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Negoiță Irimie, Ion Rahoveanu, Miron Scorobete, Adrian Popescu, Ion Cocora, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea ș.a. După 1970 lirica s-a eliberat într-o mare măsură din chingile ideologicului, lărgindu-și aria prin
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Crăciun și La Anul Nou, semnate R...a. Mult mai bogată este secțiunea „D-ale poporului”, cu lirică populară, descântece, chiuituri, ghicitori, orații (de nuntă, de înmormântare, de Paște, de Crăciun), colinde, doine, balade ( Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
pădure, București, 1953; Taras Șevcenko, Cobzar, pref. Mihail Sadoveanu, postfață Alexandr Deutsch, București, 1952 (în colaborare cu Val Cordun); ed. (Cobzarul), București, 1957, Poezii, introd. Mihai Novicov, București, 1960, 1814-1861, București, 1961 (în colaborare cu Sanda Arbore), Poeme, pref. Stelian Gruia, București, 1976, Cobzarul, îngr. și pref. Dan Horia Mazilu, București, 1990; Nikolai Tihonov, Două torente, București, 1954; A. S. Pușkin, Rusalka, postfață Tamara Gane, București, 1959; Hristo Botev, Poezii, pref. Anghel Todorov, București, 1961, Acela nu moare!, pref. trad., București, 1976
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]