1,469 matches
-
a speciilor asociate"230. Conform autoarei citate, antiutopia este un exemplu pentru intergen. În lumina acestor considerații, credem că lucrarea lui Soljenițîn are aspectul unei antiutopii, situându-se la limita dintre epic, ideologic, discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
operă istorică, o confesiune, o culegere de mărturii, un reportaj"233. Pe de altă parte, criticul rus Aleksandr Urmanov alege să scoată în evidență unicitatea acestei lucrări: Cartea lui Soljenițîn nu este un simplu "mozaic" de mărturii documentare diverse despre GULAG. Autorul nu creează o lucrare științifică, nici o schiță documentar-publicistică, nici o cronică istorică, ci o operă artistic-documentară unică 234. (trad. a.) Analizele mai recente ale acestei lucrări vorbesc deja despre un model generic, caracterizat de trăsături clare. M.M. Golubkov enumeră aceste
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
importantă, ci calitatea de martor, cu datoria morală. Paratextul foarte elaborat și bogat susține acest edificiu imens, prin clarificările necesare. Fiecare dintre cele trei volume are câte o prefață. Precizările scriitorului, care însoțesc textul propriu-zis, stabilesc pactul de lectură. Arhipelagul GULAG se relevă drept povestire factuală, deci registrul în care trebuie citită este cel referențial. Dacă avem în vedere distincția făcută de Aristotel între menirea istoricului (de a prezenta fapte care s-au întâmplat cu adevărat) și menirea poetului (de a
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mort pe genunchi. Sau un bătrân așezat lângă un gard, el îți cere o bucată de pâine, dar când te întorci zace răsturnat pe spate, mort237. Există, în plus, o serie de alte aspecte ce susțin caracterul documentar al Arhipelagului GULAG. Soljenițîn indică sursele din care provin diferite informații, menționează numele reale ale personajelor care apar (multe dintre ele nume de personalități istorice), inserează documente autentice (scrisori reale, fragmente de articole din revistele vremii, fragmente de rapoarte politice etc.), adnotează și
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
separat, dacă am fi avut cât de cât material. Dar nu avem. De nici un fel"242. Tocmai aceste lacune de informație pun sub semnul întrebării caracterul exclusiv documentar al operei și o deschid spre literaritate. Abundența de informații din Arhipelagul GULAG este supusă ficționalizării. Ea nu poate fi transmisă ca atare, neprelucrată. Grija pentru documentar, specifică lui Soljenițîn, nici nu presupune, de altfel, transpunerea unui material atât de bogat fără a-l organiza. Aici intervine talentul scriitorului. El recurge la operațiile
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pentru că lumea lagărului nu este inventată, ci reconstruită. Materialul abundent este împărțit în șapte părți, care formează trei volume. Sunt descrise "insule" ale Arhipelagului și diferite perioade din istoria lui, iar în discursul autorului se disting patru mari probleme: istoria GULAG-ului, condiția deținutului (incluzând portretul său ca tip uman și categoriile de deținuți), rezistența în lagăre, precum și exilul care urmează eliberării din GULAG. Această dispunere a problemelor o determină pe Ruxandra Cesereanu să afirme, just, că "Arhipelagul GULAG are o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Arhipelagului și diferite perioade din istoria lui, iar în discursul autorului se disting patru mari probleme: istoria GULAG-ului, condiția deținutului (incluzând portretul său ca tip uman și categoriile de deținuți), rezistența în lagăre, precum și exilul care urmează eliberării din GULAG. Această dispunere a problemelor o determină pe Ruxandra Cesereanu să afirme, just, că "Arhipelagul GULAG are o structură de puzzle, anumite teme si motive se reiau contrapunctic"243. Reluarea unor teme și motive se explică prin faptul că pe parcursul întregii
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
probleme: istoria GULAG-ului, condiția deținutului (incluzând portretul său ca tip uman și categoriile de deținuți), rezistența în lagăre, precum și exilul care urmează eliberării din GULAG. Această dispunere a problemelor o determină pe Ruxandra Cesereanu să afirme, just, că "Arhipelagul GULAG are o structură de puzzle, anumite teme si motive se reiau contrapunctic"243. Reluarea unor teme și motive se explică prin faptul că pe parcursul întregii lucrări se întretaie două linii, una istorică (prezintă, an după an, procesul istoric de instaurare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a trăit-o el însuși, sunt prezentate și comentate modalitățile de arestare, ancheta ulterioară și modalitățile de tortură utilizate în timpul anchetei. Întreaga lucrare este construită pe o metaforă excepțională, care surprinde imaginea sistemului de lagăre, de o grandoare apocaliptică: "Arhipelagul GULAG își începuse existența malignă și curând metastazele lui vor împânzi tot corpul țării"244. Soljenițîn alege metafora și comparația drept liant între elementele componente ale "industriei penitenciare". "Istoria canalizării noastre" este titlul metaforic al unui capitol care vorbește despre "conductele
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
amplă. Soljenițîn vorbește despre deportarea țăranilor înstăriți (chiaburi) coloana vertebrală a poporului rus, despre surghiunul popoarelor (cecenii, ingușii, kalmucii, kurzii, tătarii din Crimeea, grecii caucazieni), dar și despre exilul care succede ispășirii unei pedepse în lagăr. Ultima parte a Arhipelagului GULAG, intitulată "Stalin nu mai este", departe de a fi asociată cu un sentiment de ușurare și un ton optimist, este marcată de povara înțelegerii faptului că dispariția lui Stalin nu înseamnă dispariția lagărelor și a nedreptăților. Autorul nu se mulțumește
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
provine din ideologia care vede în lupta de clasă forța de mișcare a dezvoltării istorice. Scriitorul nu abordează aceste chestiuni din perspectivă strict politico-socială, ci pune accentul, de fiecare dată, pe consecințele tragice ale acestor acțiuni pentru viața oamenilor. Arhipelagul GULAG completează, la nivel informațional sau documentar, celelalte scrieri soljenițiene pe tema lagărelor. Sunt semnalate momente la care autorul a luat parte și care se leagă de elemente autobiografice prezente și în celelalte texte. În felul acesta, Soljenițîn aruncă lumină asupra
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Buinovski din nuvelă: "novice și posesor al unei condamnări de douăzeci și cinci de ani, ne privea pe toți cu ursuzenie, fiindcă, vezi Doamne, el era comunist și fusese arestat din greșeală, iar cei din jur erau dușmani ai poporului"249. Arhipelagul GULAG face legătura, la nivel documentar, între romanul Primul cerc și nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, prin faptul că oferă continuarea "poveștii" lui Soljenițîn Nerjin, transferat din șarașka în lagăr. Soljenițîn se află în ipostaza de comentator care
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
menit să rupă monotonia discursului auctorial: la un moment dat, îi atribuie lui câteva pagini de discurs despre condițiile din lagăr 251. Personaj adus din spațiul ficțional, Ivan Denisovici este zekul emblematic și, creditat ca persoană reală, "contaminează" ficțional Arhipelagul GULAG. Se produce astfel un dublu transfer, o infuzie de ficțional în Arhipelag și de realitate extraliterară în nuvelă. În această carte, coexistă, într-un mod unic, pagini de istorie și pagini de literatură, preponderent ficționale. Însă chiar și paginile preponderent
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
evadarea lui Gheorghi Tenno, dar cititorul este lăsat în suspans. Scriitorul știe foarte bine ce s-a întâmplat mai departe cu evadatul, dar nu spune deocamdată, amână și revine după două capitole, realizând astfel o structură ca de roman. Arhipelagul GULAG demonstrează, poate mai mult decât orice scriere a literaturii concentraționare, că o lucrare consacrată fenomenului concentraționar are nevoie de latura artistică, pentru că doar literatura poate accede la esența acestui fenomen, acolo unde este nevoită să se oprească cercetarea istorică. Expresivitatea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia comunistă și spre conducători. Prin ironie, Soljenițîn, exponent al victimelor, se ridică deasupra călăilor. În Arhipelagul GULAG abundă exemple de "ironie locală", precum: Doar conștiința revoluționară îi călăuzea (și întotdeauna fără greș!) pe sechestranți și canalizatori: pe cine să ia și ce să facă pe urmă cu ei"265. Ironia apare în această lucrare și ca mod
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
organizate coerent, maniera artistică și capacitatea de atragere a cititorului în această lume duc spre concluzia că forța scriitorului este arta sa. Fără această artă, orice text care se vrea mărturie nu reprezintă neapărat o mărturie zguduitoare, așa cum este Arhipelagul GULAG, prin care Soljenițîn a reușit să deschidă ochii "sudați de ideologie"269 ai oamenilor. Capitolul 4 Strategii narative 4.1. Naratorii soljenițieni 4.1.1. Tipuri de naratori. Valențe autobiografice În proza lui Soljenițîn, componenta documentară și componenta artistică se
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
romanul Primul cerc. Obiectivitatea îi lipsește și lui, în pofida statutului de narator care nu ia parte la acțiunea din povestire. Lipsa obiectivității, ironia și tendința de a controla întreaga narațiune îl apropie pe naratorul din roman de naratorul din Arhipelagul GULAG, ceea ce înseamnă, de fapt, că naratorul romanului este susceptibil de a fi identificat cu autorul. Soljenițîn creează această entitate narativă, dar legătura sa cu personajele și faptele prezentate este prea strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
strânsă pentru a putea simula obiectivitatea. Ironia pe care o dovedește naratorul în mod constant nu este o atitudine generală, ci este îndreptată asupra lui Stalin, cel vinovat de a-i fi "schilodit" viața, așa cum se exprimă scriitorul în Arhipelagul GULAG. Autorii de literatură concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
concentraționară (indiferent de forma aleasă memorialistică sau ficțiune) scriu despre propria experiență zguduitoare, iar detașarea este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă autorul-narator din Arhipelagul GULAG, unde rezerva de supranume ironice pare fără sfârșit. Aceste supranume sunt construite pe diferite dominante ale personalității conducătorului URSS, reale sau atribuite în virtutea cultului personalității. Capacitatea de conducere mult glorificată este fixată în formule precum "Genialul Strateg al tuturor timpurilor
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ignatici este profesor, iar Matriona o femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de vedere naratologic, nimic nu
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca atare grație unui pact autobiografic care asigură, pe copertă sau la începutul textului, identitatea autorului, a naratorului și a personajului. Această identitate este cea a numelui propriu. De vreme ce pactul autobiografic presupune afirmarea în text a identității autor-narator-personaj, în Arhipelagul GULAG apare identitatea de nume în mod evident. Deși ocurența este minimă, numele din interiorul textului este identic cu cel de pe copertă: Când cei doi viteji de la SMERȘ au isprăvit cu jumulitul, o dată cu porthartul mi-au confiscat și reflecțiile mele politice
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
precizând utilitatea documentară și redarea fidelă a portretelor și a evenimentelor. Se stabilește, implicit, un "pact referențial, coextensiv pactului autobiografic"284, ce are drept scop declarat crearea nu a "efectului de real", ci chiar a imaginii realului. Așadar, în Arhipelagul GULAG avem de-a face cu un tip de narator pentru desemnarea căruia cea mai potrivită sintagmă ar fi autor-narator285. Informațiile sunt filtrate prin conștiința acestuia, iar ceea ce rezultă este o "încercare de cercetare artistică". Identitatea acestui narator este foarte complexă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
îl numește "narator-cronicar-autobiograf" și afirmă convingerea că medierea acestui narator însuflețește opera și o diferențiază în mod fundamental de orice cronică documentară 286. Implicarea și verva acestui narator sunt elemente de noutate care impresionează: "Noutatea cea mai frapantă a Arhipelagului Gulag este tonalitatea sa afectivă. [...] Niciodată nu se făcuse simțit autorul atât de prezent, deschizându-se în întregime"287. (trad. a.) Într-adevăr, naratorul nu are nici o reținere în a spune totul, chiar până la a dezvălui nu numai un subiect de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
monopolizant și de captivant, cedează, la un moment dat, funcția de narare unui personaj al său. Este ca și cum el însuși ar trece în rândurile auditoriului. În capitolul cu titlul "Motănelul alb (Povestirea lui Gheorghi Tenno)" din partea a cincea a Arhipelagului GULAG apare un narator secundar, personajul-narator, pe care îl putem defini, cu termenii lui Genette, intradiegetic-homodiegetic. Personajul respectiv continuă, de fapt, la persoana întâi, povestirea evadării al cărei erou a fost el însuși, începută în capitolul anterior ("Un evadat convins"), evadare
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bordo. Mi-au plăcut amândouă nespus de mult. [...] În timpul acesta, prin fața noastră trecu o femeie, după care încă două studente. Toate trei mi-au plăcut foarte mult308. Funcția comunicativă, exercitată prin discursul comunicativ, este caracteristică mai ales naratorului din Arhipelagul GULAG, care se adresează naratarului său, pentru a menține contactul cu el și pentru a-l convinge de adevărul celor povestite. În acest fel, așa cum afirmă W.C. Booth despre opera literară în general, "autorul creează o imagine a sa și o
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]