6,001 matches
-
mai puternice. Dacă ar fi scrisă cu soluție limpede de zeamil, s-ar da cu tinctură de iod ca să iasă literele. Dacă ar fi zeamă de lămâie, zice, s-ar încălzi paginile, pentru ca cerneala să devină maronie. Ia încearcă să guști, zice Helen, ca să vedem dacă nu e acră. Și Mona închide cartea pocnind-o. — E o carte vrăjitorească veche de mii de ani, legată în piele mumificată și care se poate să fie scrisă cu sloboz din vechime! S-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nici un răspuns. Apasă alt buton: Doina? Da, tata vine răspunsul fetei, în interfon. Mama unde-i? În bucătărie. Maria? întreabă Săteanu după ce apasă iarăși un contact. Da se aude vocea Măriei Săteanu. Sînt jos cu Mihai. Te rog, ceva de gustat și cafele; mari și tari. Stai unde vrei, spune lui Mihai, în timp ce el se plimbă, lăsînd aprinsă o lumină puternică, să se vadă bine interiorul. Încă nu-i gata. Legăturile la butoaie astea-s butoiașe de stejar, îngropate în perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cei de-aici? Să desființeze bîlciul anual, sau, măcar, să-l scoată din oraș, că ce-i cu mascarada asta?! Au deja proiectul gata pentru o popicărie și altele. Auzi, popicărie! Se răsucește Creangă în mormînt. Noroc! Bea, nu-l gusta. Mascaradă... Gusturi rafinate... Las' c-am fost eu la teatru odată, la o piesă modernă și era mai rău ca la bîlci; sper că a ta... Ți-ai invitat și părinții, nu-i așa? Da. Să văd, poate vine mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
place? Superb! murmură Mihai. Doamne, ce tîrziu e! se miră uitîndu-se la ceas. Abia opt, ce te grăbești? Mă duc la autogară; o fi venit cursa rapidă și... N-a venit. Am fost informat, stă bine-mersi la Sălcii. Rămîi să gustăm ceva. Trebuie să mă duc pe la teatru. Au repetiție și... Neapărat trebuie să mă duc! hotărăște Mihai îndreptîndu-se spre ușă. Vă mulțumesc din suflet pentru... face un gest rotund, spre tot ce-i în jur, așezînd apoi paharul pe măsuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
colțuri va fi, totuși, o știe, dar măcar să nu aibă certitudine -, cum s-a întîmplat stagiunea trecută, cînd un dramaturg a adus un vin bun, dinspre Odobești. La un colț, doi cunoscuți, cu paharele în mînă, discutau. "N-am mai gustat de mult un vin așa de bun și un spectacol atît de prost" l-a auzit pe unul din ei șoptindu-i celuilalt. Intră în autoservire cu ochii roată, căutînd-o pe șefă. Cînd ajunge în dreptul raftului cu băuturi, se oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bani, răspunde șoferul sînt sigur că nu vrea nici să se afle cine-i. S-ar putea găsi vreunul să-l întrebe de ce, de unde... Unii îți fac rău chiar și cînd îi ajuți. Așezat la aceeași masă cu Lazăr, profesorul gustă vinul: Superb! Cotnari veritabil, netratat. Ce zici de geamantane? Încăpătoare. Fii o dată măcar serios! Nu-mi miroase a bună. Dați-mi mie porția dumneavoastră dacă nu miroase cum trebuie bombăne Lazăr. Șoferul a știut ce are în geamantane, dar ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Radu, Lazăr toarnă un deget de whisky și-l întinde profesorului. Un strop, numai de-al naibii, să vedeți ce bun e. Săracu' de tine! rîde superior profesorul golind paharul. Pariez că din facultate și pînă acum n-ai mai gustat din ăsta. Așa-i răspunde Lazăr. Prin Valea Brândușelor nu se găsește, dar în facultate ni se servea mereu la masa de prînz, ca aperitiv, iar cînd se termina, eu, personal, eram chemat la decan și mi se dădea dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pică, să-i spun tatii ce cred, dar nu, eram, în sufletul meu, răzbunată, ba, uneori, mi-era milă de tine. Știam că n-ai să ajungi nici măcar să-i smulgi vreun zîmbet mamei. Te rog, chiar nu vrei să guști din coniac? Nu, mulțumesc îngînă Mihai. Știu că acum, tu, fiind crescut în același mediu ca tata, mă dojenești pentru că vorbesc astfel despre mama mea, care m-a născut, m-a crescut... Zău, Doina, ce rost are?! Ba are, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ce nu știe să se exprime și exclamția de extaz, iar mîinile ei, înfipte cu disperare în părul lui la ceafă, îl trag cu putere, obligîndu-l să-și ridice capul dintre coapsele ei, să vină mai aproape, să-i poată gusta sărutul. Părul smuls de la ceafă este acum mîngîiat îndelung, parcă să alunge usturimea de mai înainte, apoi, nervoase, mîinile femeii smulg hainele de pe Mihai, aruncîndu-le la întîmplare pe birou, pe scaun ori pe canapea. Cînd se simte dezbrăcat complet, lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
genitale; cel puțin, nu arătau deloc amenințătoare. Mi se părea absolut normal să îmi doresc să le iau în gură, să simt cum capul dur mi se lovește de palat în timp ce tubul gros pulsează între buzele mele și limba mea gustă interiorul moale al profesorului. Poate că avea alura unui bărbat, dar îi simțeai trupul ca unul de femeie. Spatele îi era delicat și lipsit de rigiditatea specifică musculaturii masculine, chiar și în momentele de erecție. Iar răsuflarea - în clipa în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
mare atenție varietății gusturilor și mirosurilor, care sunt adaptate în funcție de anotimp, de vreme și temperatură, dar și de vârsta consumatorilor. Astfel, toți cei care au testat preparatele culinare ale acestei bucătării nu vor uita niciodată savoarea preparatelor și le vor gusta din nou, când vor mai avea ocazia. Bucătăria Sichuan (Foto: Wang Zhi) Capitolul V NAȚIONALITĂȚI ȘI RELIGII 1. Naționalitățile Chinei China, țara cu cea mai mare populație de pe glob, 1,36 miliarde de locuitori (la sfârșitul anului 2013, fără a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
urmă. Lexical însă, termenul "medicament chinezesc" a apărut abia după pătrunderea medicinei occidentale, pentru a se face distincția între cele două medicini și medicamente. Scurtă istorie a medicamentelor chinezești În China există o poveste care spune că "un țăran a gustat o sută de feluri de iarbă și s-a întâlnit cu 70 de veninuri pe zi." Aceasta reflectă modul în care au fost descoperite substanțele medicamentoase de către oameni în timpul activităților lor de producție și în lupta lor cu natura. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se poate vedea ce loc avea acesta în inima suveranului. Dar, cade victima unei intrigi de la Curte și se alege cu averea confiscată, astfel că familia Cao este nevoită să se mute din sud în capitala Beijing. Tânărul Cao Xueqin gustă din plin inconstanța rânduielilor omenești. Exclus din societatea aristocrată, el trăiește retras într-o suburbie din Beijing. Chiar într-o asemenea situație dificilă, Cao Xueqin scrie primele 80 de capitole ale romanului Visul din pavilionul roșu, pe care însă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Nichita Stănescu e un geniu. După ce manipularea asta a reușit, când numitul Stănescu rostește sepulcral, cosind aerul cu mâinile: Omul este frunza văzută de om/ Omul este floarea mirosită de om/ Omul este calul călărit de om/ Omul este piersica gustată de om/ Omul este marea pipăită de om/ Omul este roata/ Omul este laptele de capră băut de om etc., etc. (dar un șpriț de vară, ofițeresc, el de ce nu e omul? - n.m.Ă, o lume întreagă de chibiți cade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să dorm cu mama și am trecut în patul meu, acolo unde mai ajunsesem și până atunci, rar, când eram pedepsit sau când tata era reținut de serviciu în București. De fapt, a fost o perioadă plină de noutăți: am gustat din laptele pe care mama îl strângea uneori într-o sticluță care avea la gură o pară țuguiată de cauciuc cu o găurică în vârf și am rămas cu impresia că bebelușii au niște gusturi dubioase de vreme ce se dau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
trăgându-mă de ureche și așa mai departe. N-o să știe niciodată: Cum am ajuns acasă, m-am închis în baie, am plâns pe săturate, mi-am jurat că nu voi mai privi vreodată în oglinda roșiatică a crucii, am gustat, atent și tacticos, din stropii ăia micuți și sărați ai lacrimilor, m-am șters bine de tot cu un prosop, m-am liniștit, am intrat în sufragerie, am deschis televizorul și-am început să mă uit la un meci de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai rămînea cînd Îmi venea rîndul și mie. Laptele a sosit Într-un capac de borcan, iar untul de arahide Într-un guguloi pe o bucată de hîrtie cerată. Untul de arahide era cel mai bun lucru pe care Îl gustasem vreodată. Se numea Skippy. Iar laptele era și el minunat, atît de rece și de dulce. El m-a privit mîncînd. M-a privit cum ling și ultima picătură de lapte, apoi a zîmbit. A zis „Mm, ce bun e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ai săruta sau i l-ai suge direct? Cu ce mână l-ai ține? Ai supt vreodată un penis? Catherine preluase conducerea fanteziei. Pe cine vedea oare lângă Vaughan, pe ea sau pe mine? Știi ce gust are sperma? Ai gustat-o vreodată? A unora e mai sărată ca a altora. Sperma lui Vaughan trebuie să fie foarte sărată... Mi-am coborât privirea spre părul blond care-i acoperea fața, spre șoldurile care tresăltau în drum spre orgasm. Aceasta era una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de eșarfă din mătase. Îl întinse cu grijă pe scaun, între noi. În mijlocul pătratului era un triunghi de piele cenușie pătată de sânge aproape proaspăt, încă de un roșu aprins. Încercându-l cu buricele degetelor, îl duse la gură și gustă picăturile lipicioase. Tăiase bucata de pe scaunul din față al Mercedes-ului, acolo unde se scursese printre picioarele femeii sângele provenit de la rănile abdominale. Hipnotizat, continuă să se uite fix la bucata de pânză, pipăind cusătura de vinilin care brăzda triunghiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cea occidentală, care se conduce după alte reguli. Deși s-ar părea că democrația și sistemul capitalist e în declin, nu avem altă cale de urmat. Capitalismul însuși e într-o schimbare de la o perioadă la alta. E timpul să gustăm și din fructele dulci ale acestuia. Din păcate, observăm că tot mai mulți români se preocupă de ei înșiși, de măruntele și banalele probleme existențiale, care le asigură supraviețuirea, devenind tot mai stresați și obosiți, indiferenți sau resemnați în privința viitorului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Așa este și cu credincioșii la biserică. Ei vin să asculte mai ales predica. Chiar dacă uită, tot le mai rămâne ceva.” Cât sunt de adevărate cuvintele părintelui Galeriu Constantin, care susține: „Cunoștința e un dar de la Duhul Sfânt («să mă guști pe Mine, viața cea adevărată»). Astăzi sunt îmbrățișate tot mai des cultul plăcerii (eroticului) și cultul mâniei (violenței) prin intermediul mass-mediei.” Citându-l pe Victor Frankl într-o conferință de presă, domnia sa spunea că: „nu pofta plăcerii, neîmplinirea ei, voința de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
spun asta? Pentru că oamenii care au trecut de 40 de ani sunt în general mult mai conservatori și le trebuie o motivație foarte puternică pentru a opera schimbări importante în gândirea și viața lor. De asemenea, femeile care nu prea gustă politica, pe motiv că în acest domeniu se minte prea mult sau nu-i interesantă, se lasă purtate de mentalitățile din jurul lor fiind atrase mai cu seamă de cele care au un mesaj adresat mai mult inimii și sentimentelor decât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
treaba ei, și în concluzie își luă geaca din cuier și plecă acasă. THE PARTING VISIT Astă-seară am iesit din masonerie. O organizație mult prea plictisitoare pentru un tip ca mine, un om al acțiunii, al faptelor. Niciodată nu am gustat faza asta cu ritualuri, vorbărie, simboluri, magie și căcaturi de-astea. Așa. Cum spuneam, mi-am dat definitiv demisia. Cam târziu, ce-i drept, dar o vreme mi-a fost rușine să le spun fraților că sunt enervanți la culme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de oglindă? Nu înțelegi că toate femeile care se urcă în mașina ta sunt reduse prin chestia aia la nimic altceva decât ce au între picioare? Aveam o replică bună la întrebarea asta, dar bănuind că Anca nu o va gusta, am păstrat-o pentru mine. Și am tăcut. Anca profită. - Tipi ca tine, voi sunteți niște... pentru voi femeile nu au nici o valoare! Le tratați ca pe niște... - Nu-i chiar așa, am îcercat s-o liniștesc. Exagerezi... - Exagerez? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Cel de anul ăsta nu te face să-ți sară căciula ca cel de anul trecut“, și după câteva rânduri înțelegi că e vorba de ardei iute; și „tu sari mai puțin cu fiece an ce trece!“, spune mătușa Ugurd, gustând din tigaie cu o lingură de lemn și adăugând puțină scorțișoară. Clipă de clipă descoperi apariția câte unui personaj nou, nu se știe câți sunt în bucătăria asta imensă; e inutil să numeri, la Kudgiwa erau întotdeauna o grămadă, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]