1,514 matches
-
de ovine (adică tot două mioare pentru fiecare suflet al satului). Nu e mult, dar nu e rău. Statistica nu ne vorbește și despre numărul de galițe pe care tot omul le ține în curte pentru ouă, pentru carnea lor gustoasă și chiar pentru puful din care boresele au mai tocmit oarece perne moi. Și care după cum se vede în gospodăria fiecăruia, s-ar părea că nu-s tocmai puține. Iar dacă aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin 1904 am stors vin din mere foarte gustos, se înțelege am lucrat după învățăturile din cartea «vinuri din poame de Grigore Halip». În 1905 a plecat fiul meu Augustin C. Folea în America de Nord. În 1906 a plecat al doilea fiu Octavian C. Folea în America de Nord. În 1910 a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cântare pe care nu o voi putea uita niciodată. Mereu lăcrimam la intonarea ei! O zi superbă care s-a încheiat, în prima parte, cu o masă cum doar la Filadelfia se poate gusta, dar pe săturate, cu bucate alese, gustoase și sănătoase. Sigur că după-amiază ne-am reîntâlnit la o nouă ocazie în care Domnul a vorbit, prezent fiind de data asta fratele George Pîrlitu, secretarul de atunci al Conferinței Muntenia (actualul președinte). S-au legat noi prietenii, s-au
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
treierat, alternate cu altele, cultivate mai ales cu viță de vie ajung la amiază la Los Arcos, un sat cu multe case vechi, din piatră dar destul de îngrijite. în piața principală, pe o bancă, servesc prânzul frugal dar atât de gustos. Din păcate și aici biserica este închisă iar un grup de - copiii se joacă cu mingea chiar în fața ușii principale. Piața este plină de pelerini ce- și întind cu satisfacție picioarele la soare și nu-i greu să observi plasturii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
m-a ajutat când am căzut la Hontanas. Este însoțit de două femei, asistente medicale. împreună vom merge până la León, unde ne va face cunoștință cu bunica lui care astăzi împlinește 80 de ani și care ne va oferi prune gustoase. După înfățișare eu i-am dat 60 de ani. Una dintre cele două spanioloaice a tot insistat să-i cânt ceva în românește, și, făcându- mi curaj, i-am cântat romanța ,,Ciobănaș cu trei sute de oi”. Ne apropiem de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
ne va refuza, că ne iubește. După ce ieșim din acest loc minunat și binecuvântat ghidul ne duce în apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, ca și El i-a servit pe ucenici cu pește fript. Ne mai servesc și cu niște feluri de salate cu maioneza potrivit locului. Apoi cu bere, măsline și fructe deosebite, nu ca pe la noi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
flori. Toate bisericile și mănăstirile cumpăra vase de lut pentru flori. Pe aici satele sunt mult mai mici că la noi. Majoritatea caselor au câțiva butuci de vie. Și e un soi bun, care face boabe și struguri mari și gustoși, gălbui și albi la culoare. Ei pun vie pentru umbră ei. Aici sunt călduri foarte mari, dar la umbră te poti adăposti și reziști caniculei care este în timpul zilei. Prin sate vezi multe capre și asini. Cei care locuiesc în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
un nuc în mijlocul ringului de dans în jurul căruia ne zbenguiam cu alții de-o seamă cu noi, cu care legam prietenii de joacă. Mâncam alune americane, puse pe masă cu sare și se bea bere la micii proaspeți, mari și gustoși. Acel sentiment l-am regăsit în jurul meu aici. Duminică am mers la slujbă la biserica românească - o capelă modernă închiriată de preotul român de aici cu ajutorul marelui cărturar George Uscățescu. Am fost impresionată până la lacrimi, cu toate că totul se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
potrivnică activităților de ameliorare menite a optimiza, prin soiuri și rase adecvate, producție agricolă și zootehnică; trebuie să trăim și noi. Dar, de multe ori, nici asta, adică avantajul pentru om, nu se obține. Exemple: iepurele de câmp e mai gustos decât corespondentul său domestic. Sunt voci care afirmă chiar că, prin speciile mai bine adaptate, un ecosistem natural produce mai multă carne decât reușește omul pe aceeași suprafață În destul de multe cazuri. Și apoi, trebuia neapărat să urmărim productivitatea În loc să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxigenul și hrana) cu celelalte viețuitoare terestre. În realitate, oamenii nu le împart și nu le gospodăresc. Resursele sunt consumate de cel care ajunge primul la ele. Dau un exemplu care poate fi verificat de oricine: cireșele. Ce fructe atrăgătoare, gustoase și benefice pentru sănătate sunt. Dar uneori constați în interiorul cireșei un vierme, care i-a mâncat conținutul și a umplut golul cu propriile fecale. Omul are două variante disponibile: să renunțe la cireșe sau să mănânce o cireașă, care a
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
și exotisme. Pentru prima oară aici, în prefață, Iorga îl situează pe Creangă alături de Rabelais, incluzându-l în paradigma marilor inițiați în gurmanderie, eroi de ospețe abundente, devoratori nu numai de mâncăruri grele, ci și de vocabule conviviale, sympozionale, cărnoase, gustoase, mirosind a primitivitate și arome ascunse din grădina edenică a deliciilor. Istoria europeană a râsului începe cu Rabelais, pentru care așa cum remarcă undeva Milan Kundera "veselia și comicul erau unul și același lucru. În secolul al XVIII-lea, umorul lui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
măști, aspecte din viața oamenilor, satirizând defectele acestora. Dintre fabulele sale amintim : ,,Greierele și furnica’’, ,,Corbul și vulpea’’, ,,Vulpea și barza’’, ,,Iepurele și broasca țestoasă’’, etc. Corbul și vulpea Maestrul Corb, pe-o creangă, mulțumit zăbovea, În plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt, pe loc, acest discurs : Bună ziua, Maestre. Ce bine arătați ! Ce frumos îmi păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă mint, graiul V-ar fi
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
spre o panseluță catifelată o albină cu aripi de borangic în oglinda domol mișcătoare a apei se oglindește bătrâna salcie ciocârlia se leagănă grațioasă pe un fir de grâu cireșii se aprind din nou și ne dăruiesc cercei aromați și gustoși după deal, dintr-un tezaur țîșnesc săgeți de aur miresme dulci plutesc în aerul răcoros al dimineții de august un pârâiaș tăcut curge printre bolovanii arși de soare ce albastru este cerul care se zărește printre ramurile stufoase ale nucului
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor pe râpă, trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere turtise, poate unde se făceau pilaf, atunci când, coapte, cădeau din copac. După ce mănânc cât îmi trebuie, stau și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
omorâse șarpele, dar și eu care îl asistasem cu interes, am gustat din „pomana șarpel ui”. ne-am convins că într-adevăr, carnea de șarpe nu numai că avea o culoare albă, frumoasă, ispititoare, dar era și foarte dulce și gustoasă. Atunci mi am explicat ceea ce aflasem de la unul sau altul, că există în lume țări unde oamenii se hrănesc cu carne de șarpe, așa cum facem noi din carnea peștelui ori a păsărilor de curte. Codița șarpelui, luată de omul care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer, care ar fi înlesnit apariția mucegaiului la suprafața conținutului îmbuteliat. După aceea, cu ele la beci! Adică le duceam în beci pentru păstrare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului. După ce am legat sârma de fiecare copac din care s e furau fructele, m-am întors de unde plecasem. La 4-5 m. de stâlpul casei aveam un păr care făcea pere gustoase, foarte dulci, de care am legat sârma la o înălțime de 50-60 cm. de la pământ, pusă în legătură cu sârma care avea curent. Trec să fac probele. Verificările. Merg în livadă și pun mâna pe copacii înconjurați cu sârmă și simt, într
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
haine, legam buturuga de un copac, îmi scote am traista de la gât și alergam în pădure. Să culeg bureți. Mergeam unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam repede repede, ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
am simțit mult mai intimi și am putut rămâne după dorința fiecăruia. Nu mai vorbesc de strădania depusă de doamna Mânăstireanu, ajutată de Doamna Ionescu și de celelalte Doamne, în pregătirea și prezentarea atâtor bunătăți care mai de care mai gustoase și mai îmbietoare. De altfel, când am aflat că Doamna a urmat cursurile Școlii de gospodărie gradul II, mi-am explicat de ce toate preparatele au fost la înălțime, încât, te rog, să fii interpretul gândurilor mele și să le transmiți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
o lună de zile, adăpostit în pădurile de pe înălțimile din apropiere, a trebuit să-și aline foamea doar cu pâine neagră, coaptă din făină de grâu combinată cu făină de coajă de stejar râșnită, care i s-a părut mai gustoasă decât orice prăjitură. Vitele dispăruseră, luate de tătari și noii stăpânitori, după ce au trecut în Cumania, adică în Oltenia, Muntenia și Moldova, ducând și ei mare lipsă de alimente, nu au mai permis să se taie vite, ca să fie hrăniți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lumea, îți satisfaci poftele trupești, îți păstrezi și mintea clară. Și eu eram gras când eram tânăr. Nici nu-ți vine să crezi, nu? Bătrânul izbucni în râs. — Îți plac sandvișurile, nu? — Da, sunt foarte bune. Erau într-adevăr foarte gustoase și nu fac deseori asemenea afirmații pentru că sunt la fel de pretențios la sandvișuri ca și la canapele. Pâinea era proaspătă, tăiată frumos, cu un cuțit bine ascuțit, aranjate ca la carte. Trebuie să recunoaștem că e nevoie de un cuțit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din argint. — După ce mi-ai telefonat, am trecut pe-acasă și m-am schimbat. Stau aproape și mi-a fost suficientă pauza de prânz. — Bravo ție! Au sosit câteva dintre aperitive și am mâncat tăcuți o vreme. Erau toate ușoare, gustoase și fine. Creveții proaspeți, iar stridiile miroseau încă a mare. — Ți-ai terminat treaba cu unicornii? întrebă fata în timp ce scotea cu furculița o stridie din cochilie. — În mare, am răspuns ștergându-mă la gură. — Și unde i-ai găsit? — Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu dumneavoastră, cu grupul de la Iași care mă face să mă simt că trăiesc printre oameni. În același plic se aflau și versurile intitulate: Părul meu Aveam un păr în curte Ce făcea pere multe Galbene și frumoase Erau tare gustoase. Vara aveam un pat, Sub păr sta instalat Și noi toți ne jucam La umbra acestui păr De care-mi este dor. Și-acum când văd un păr Îmi amintesc cu drag De părul nost-frumos Cu crengile în jos. El
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ci-i cheamă pe toți, dar, celor de-ai casei, le pune mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-ți venea să nu te mai desparți de ele. Doar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]