2,626 matches
-
Partidul Democrat aflat sub conducerea lui Ljubomir Davidović și Svetozar Pribičević; aceștia jucaseră anterior un rol major în organizația politică a sîrbilor din monarhia habsburgică cunoscută și acum sub numele de prečani. Partidul acesta unea deci Serbia de fostele ținuturi habsburgice. Intrucît Partidul Radical și democrații sprijineau ideea unui guvern centralizat, aceste două formațiuni au putut coopera. În Croația, Coaliția Croato-Sîrbă a dispărut de pe scena politică. Grupul care a preluat rolul dominant a fost Partidul Țărănesc Croat, fondat în 1904 de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
netrecut aflate în calea unirii a două popoare cu origini istorice și religioase diferite. Pînă atunci, cea mai mare parte a croaților trăiseră sub o administrație autonomă, avînd propria lor adunare și proprii lor lideri locali. Ei aparținuseră de Imperiul Habsburgic, care reprezenta o civilizație superioară față de aceea a Serbiei, fapt pe care ei îl repetau tot timpul sîrbilor. Obiecțiile lor față de stăpînirea habsburgică se refereau la numeroasele încercări atît ale Vienei cît și ale Budapestei de a anula independența care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sub o administrație autonomă, avînd propria lor adunare și proprii lor lideri locali. Ei aparținuseră de Imperiul Habsburgic, care reprezenta o civilizație superioară față de aceea a Serbiei, fapt pe care ei îl repetau tot timpul sîrbilor. Obiecțiile lor față de stăpînirea habsburgică se refereau la numeroasele încercări atît ale Vienei cît și ale Budapestei de a anula independența care le rămăsese. După ce luptaseră efectiv vreme de secole pentru a dobîndi o administrație autonomă, nu aveau acum de gînd să renunțe la acest
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mulți dintre prečanii sîrbi, cărora nu le convenea deloc poziția pe care o ocupau în cadrul statului unificat. Majoritatea liderilor sîrbi erau profund nemulțumiți de obstrucția croaților. Ei se considerau eliberatorii slavilor de sud de sub ocupația străină, atît otomană cît și habsburgică; ideea aceasta făcea parte din mitologia lor națională. Acești liderii erau convinși totodată de faptul că sîrbii suferiseră mai mult decît celelalte naționalități în timpul războiului și doreau să fie recompensați cel puțin parțial pentru grelele lor pierderi. Ei erau ferm
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să tulbure ulterior scena politică, una dintre problemele importante, cea a reformei agrare, a fost rezolvată. În Serbia și Muntenegru nu a fost întreprinsă nici o acțiune, deoarece pămînturile de aici erau deja ocupate de gospodăriile țărănești. Atenția principală era acordată fostelor teritorii habsburgice și otomane. Aici predominau încă marile moșii, deținute în special de musulmani, germani sau unguri. În februarie 1919, o lege fundamentală a instituit principiul abolirii obligațiilor țăranilor, al exproprierii moșiilor mari și al despăgubirii proprietarilor funciari. În general, obiectivul era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp pentru introducerea reformei agrare; unele măsuri nu fuseseră aplicate în întregime nici măcar în preajma celui de-al doilea război mondial. Împărțirea pămîntului nu mai constituia totuși o problemă politică delicată. Condițiile deținerii pămîntului erau diferite în vechile zone otomane și habsburgice, astfel încît nu puteau fi aplicate aceleași metode peste tot. Să ne amintim că în Bosnia-Herțegovina nu se produsese în timpul administrației imperiale habsburgice nici o modificare a relațiilor dintre moșieri, care erau de obicei musulmani și kmeți, aceștia fiind în majoritate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai constituia totuși o problemă politică delicată. Condițiile deținerii pămîntului erau diferite în vechile zone otomane și habsburgice, astfel încît nu puteau fi aplicate aceleași metode peste tot. Să ne amintim că în Bosnia-Herțegovina nu se produsese în timpul administrației imperiale habsburgice nici o modificare a relațiilor dintre moșieri, care erau de obicei musulmani și kmeți, aceștia fiind în majoritate creștini. Povara obligațiilor fusese extrem de grea aici. Întrucît domeniile nu fuseseră cultivate ca unități, ci mai curînd sub forma loturilor individuale deținute de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pur și simplu anularea plăților. Proprietarii erau despăgubiți. După cum am văzut, partidul musulmanilor din Bosnia a reușit să beneficieze de o atenție specială în această privință în schimbul sprijinului politic de care guvernul avea nevoie. Reforma agrară fusese promisă în ținuturile habsburgice încă înainte de unificare. În noiembrie 1918, Consiliul Național de la Zagreb s-a declarat în favoarea exproprierii moșiilor prin acordarea de despăgubiri. Această acțiune a fost facilitată de faptul că o mare parte a pămînturilor respective se aflau în posesia proprietarilor de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mult cu Ausgleich-ul habsburgic, administrațiile locale urmau să fie subordonate autorității centrale doar în ceea ce privește politica externă, apărarea, cutuma și valuta. Forțele militare urmau să fie organizate pe criteriul provinciilor și al entităților naționale. Ca și în cadrul sistemului anterior al monarhiei habsburgice, persoana regelui constituia simbolul principal al unității. Firește că o asemenea soluție ar fi pus capăt dominației sîrbilor și ar fi modificat din temelii echilibrul forțelor naționale. La 6 ianuarie 1929, Alexandru a rezolvat această dilema printr-o acțiune radicală
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
achiziționarea Transilvaniei. Guvernul de la București avea aici un aliat puternic, Partidul Național din Transilvania, cel care condusese lupta românilor împotriva dominației maghiare. Pe perioada războiului, atitudinea românilor fusese asemănătoare cu aceea a celorlalte naționalități. Și ei purtaseră negocieri cu guvernul habsburgic și întîmpinaseră o intransigență similară din partea ungurilor. Așa cum am văzut, naționaliștii unguri urmăreau slăbirea legăturilor cu Viena, dar menținerea unei dominații ferme asupra posesiunilor coroanei Sfîntului Ștefan. La încetarea luptelor, după prăbușirea imperiului, populația românească a fost pusă în fața alternativei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
foarte evidentă și din regulamentele emise în iunie 1925 privind administrația statului. Țara era împărțită în 71 de prefecturi, care urmau să aibă personal numit de la București. Funcționarii din Regat controlau astfel întreaga națiune. Mai puțin competenți decît predecesorii lor habsburgici și adesea corupți, ei constituiau sursa unor mari nemulțumiri și obiectul unor critici aspre. Să menționăm că situația era foarte asemănătoare cu aceea din Iugoslavia, unde sîrbii din Serbia controlau practic statul. În România, birocrații care reprezentau guvernul central dețineau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Vlorë, zone care aveau să le fie atribuite prin Tratatul de la Londra. În iunie 1915, Muntenegru a pus stăpînire pe Shkodër, în timp ce Serbia ocupa Albania centrală, inclusiv Tirana. După înfrîngerea acestor două state, locul lor a fost luat de monarhia habsburgică, care a luat în stăpînire partea de nord și centru a țării. În același timp, forțele franceze de la Salonic și-au extins jurisdicția asupra districtului Korçë. La sfîrșitul războiului, cînd trupele habsburgice s-au retras, aceste două puteri victorioase au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
state, locul lor a fost luat de monarhia habsburgică, care a luat în stăpînire partea de nord și centru a țării. În același timp, forțele franceze de la Salonic și-au extins jurisdicția asupra districtului Korçë. La sfîrșitul războiului, cînd trupele habsburgice s-au retras, aceste două puteri victorioase au rămas pe loc. Guvernul italian deținea cea mai bună poziție pentru a exploata situația, dar armatele franceză și sîrbă puteau să exercite o influență destul de mare. Să nu uităm că, prin prevederile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ȘI GERMANE Rolul dominant al Franței și Italiei în diplomația est-europeană din anii '20 a fost în mare măsură rezultatul situației anormale create de Revoluția din Rusia și de înfrîngerea Germaniei. După revenirea de pe urma acestor șocuri și după dezmembrarea Imperiului Habsburgic, datorită populațiilor lor numeroase și a pozițiilor lor strategice, aceste două state au fost în măsură să exercite o influență puternică asupra celor 13 state mici situate între Marea Baltică și Mediterana Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria, România, Iugoslavia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și numai 204 262 de vorbitori de limbă franceză. Puternica dorință de a se uni cu Germania exprimată de 6 milioane de germani austrieci fusese înăbușită la intervenția francezilor. În același mod, peste 3 milioane de germani boemi, foști cetățeni habsburgici, care trăiau în apropierea graniței, au fost incluși în Cehoslovacia. Uniunea Sovietică avea probleme teritoriale similare. Prin tratatul de pace, statele baltice, ținuturile poloneze și Basarabia, regiuni care aveau o minoritate de locuitori ucraineni și bieloruși, îi fuseseră luate. Pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
coopera între ele și să reziste intervenției Marilor Puteri. Așa cum am văzut, unul dintre obstacolele principale în calea dezvoltării naționale din Peninsula Balcanică fusese presiunea extrem de mare exercitată asupra populațiilor ei de influențele din afară. După 1919, căderea Imperiilor țarist, habsburgic și otoman au scos din scenă trei mari puteri care fuseseră profund implicate în problemele Balcanilor. Marea Britanie a jucat și ea în perioada postbelică un rol mai puțin activ decît anterior. Cu toate strădaniile Franței și Italiei de a forma
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu acelea ale statelor din Balcani. Chiar și comparativ cu Occidentul industrializat, situația internă a Balcanilor nu era atît de sumbră. În această secțiune a fost analizată problema minorităților de exemplu, incontestabilul tratament discriminator aplicat românilor din Transilvania sub administrația habsburgică sau croaților și albanezilor într-un stat dominat de sîrbi. Totuși, într-un sens, acest model putea fi întîlnit în toată lumea. Cel britanic și cel francez din domeniile lor coloniale nu era cu siguranță mai bun. Cînd a anexat în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aflau sub jurisdicția Imperiului Otoman și aparțineau bisericii ortodoxe; credința și faptul că erau cu toții sub stăpînirea otomană au constituit sursele majore ale unității lor. O mică parte, croații și slovenii catolici, românii și sîrbii ortodocși se aflau sub dominație habsburgică. Locuitorii Balcanilor, în mare parte țărani, au trăit anumite experiențe comune. Principalele lor legături erau cele cu familiile și comunitățile lor locale; ocupațiile care le asigurau traiul erau mai ales cele de țărani, păstori și pescari. O parte din ei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
străini și să-și mențină autoritatea în propriile lui domenii. Pe parcursul acestui secol o serie de ținuturi otomane au fost pierdute în favoarea cuceritorilor ruși și habsburgi. Mai tîrziu, în timpul Revoluției Franceze și al războaielor napoleoniene, forțele franceze, britanice, rusești și habsburgice au intrat în competiție pentru dobîndirea controlului asupra guvernului otoman sau a unor părți ale teritoriilor acestuia. Pentru stabilitatea internă și mai rău era faptul că notabilii musulmani locali, ayanii, reușeau să sfideze cu succes autoritățile centrale și să obțină
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
echilibrului de forțe dintre statele balcanice. Spre sfîrșitul secolului al nouăsprezecelea, așa cum am văzut, fuseseră instituite guverne independente sau autonome în Bulgaria, Grecia, România, Serbia și Muntenegru și și-a făcut apariția mișcarea națională albaneză. Pe lîngă aceasta, chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic se acutizase odată cu creșterea conștiinței politice în rîndul populațiilor croată, română, sîrbă și slovenă, precum și al altor popoare din acest stat. Liderii acestora susțineau în general atît ideea națională ca bază a organizării politice, cît și principiul guvernelor constituționale reprezentative
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o importanță diplomatică tot mai mare. La concurența istorică a marilor puteri s-au adăugat acum conflictele dure dintre naționalități, care mocniseră în cea mai mare parte în perioada otomană. Trasarea granițelor statelor balcanice era deosebit de dificilă; atît sub stăpînire habsburgică, cît și sub cea otomană, populațiile se amestecaseră. Drept urmare, toate statele noi erau într-o măsură mai mare sau mai mică multinaționale. În plus, nici una din conducerile naționale nu era mulțumită de frontierele ei; fiecare stat avea o serie de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
adăugată și prezența Imperiului Rus mai ales în ipostaza de imperiu sovietic, acum în cel de-al XX-lea secol. Presiunea asupra zonei poate fi pusă și în perspectivă sincronică pentru ultimele trei secole și vom găsi interferîndu-se interesele otomane, habsburgice și rusești. S-a acumulat în zona balcanică o experiență semnificativă în conviețuirea cu marile puteri ale timpului, o experiență cu vicleșugurile și violențele ei. S-a constituit zona într-un veritabil "laborator" în care s-au desfășurat mărirea și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
României în afara hotarelor țării". A fost onorată cu premii care recunosc contribuțiile la studiile slave în istoriografia americană. Apreciem ca deosebit de semnificativă și onorantă instituirea Premiului Barbara Jelavich pentru recunoașterea și încurajarea studiilor asupra Europei de Est și asupra Imperiului habsburgic în secolele al XIX-lea și al XX-lea, precum și a studiilor de istoria diplomației imperiilor rus și otoman. Gestul imortalizează profilul personalității Barbara Jelavich. Istoria Balcanilor, în două volume, este considerată de specialiști drept cea mai importantă realizare a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
195; 251; 254-257; 260; 263; 270; 277; 280-282; 284; 332; 365; 372; 374; 379; 380; 383; 385-388 Attlee, Clement, 274 Ausgleich, 5; 15; 55; 56; 60; 66; 67; 73; 75; 77; 136; 147; 187 Austria, vezi de asemenea Austro-Ungaria, Imperiul Habsburgic, 5; 15; 36; 55-58; 67; 101; 105; 116; 119; 126; 128; 130; 133; 134; 135; 138; 169; 177; 182; 187; 199; 247; 285; 301; 320; 326; 347; 404 Austro-Ungaria, 17; 34; 36; 42; 44; 50; 55; 56; 62; 77; 87
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
234; 240; 258; 274; 296; 406 Hodja, Enver, 248; 250; 269; 300; 301; 309; 340; 341; 343-345 Hrușciov, Nikita, 319-324; 327; 329-332; 339; 343; 344; 350-352 Hua Guofeng, 361 I Iași, 2; 33; 114 IDEA (Grecia), 383 Imbros, 120 Imperiul Habsburgic, 12; 15; 24; 25; 33; 34; 36; 37; 42; 44; 61; 62; 70; 75; 76; 83; 93; 94; 95; 106; 112; 116; 131; 133; 136; 137; 142; 401 Imperiul Otoman, 5; 11; 12; 16; 17; 21; 28; 40; 44; 45
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]