1,541 matches
-
mi-era necesar. Nu conta ce aș fi fost silit să fac pentru bani. Voiam doar să stau cu Zora, să Învăț de la ea și să fiu mai puțin singur pe lume. Deja pășeam prin ușile vrăjite ale acelor zile halucinante, sărbătorești, ale tinereții. Dar În acea primă după-amiază durerea din coaste Începuse deja să mă lase. Chiar și aerul părea să fie În flăcări, Învăpăiat subtil de energie, așa cum e când ești tânăr, când sinapsele ți se declanșează frenetic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câteva culoare întortocheate în tăcere. La un moment dat, Rufus rostește cu fața deformată de un rictus amar: — Constați deci - sper - că aici, la Roma, execuțiile capitale sunt un fel de sărbătoare publică și locuitorii vin cu plăcere în această halucinantă grădină a supliciilor. — Abator de carne umană, murmură cu dezgust Pusio. Este destul de șocat. Tovarășul său îl iscodește din priviri: Nu prea le ai cu luptele, din câte văd. Nu ești un obișnuit al amfiteatrelor. — Nu le frecventez chiar deloc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Comuniste din România(!!!). La sfârșitul lunii februarie 2010 a fost numit printr-o decizie a prim-ministrului Emil Boc președinte executiv al Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. (Dumnezeule, pare de-a dreptul halucinant, pomelnicul acesta de funcții anticomuniste date unui vlăstar de fost comunist, și el fost comunist până în măduva oaselor!!!) Durata mandatului de președinte executiv este de cinci ani. Ei poftim, ce mai aveți de zis de asta? Vedeți clar cine condamnă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
văzul tuturor, indiferentă la bârfeala lumii, să se arunce în mare fără de nici o ezitare. Starea care o cuprinde în întregime (o simt în toate fibrele vibrînd) este extazul. Ce magnifică noapte! Ce parfumat e aerul, stelele ce sclipitoare și luna halucinantă, pe razele căreia coboară și urcă fără oprire strigoii și toate arătările. Ursitoarele torc firul vieții noastre din raze de lună! Iar marea! Tot mai aproape se simte mirosul, i se aude neîncetata ei legănare, neobosita ei încercare de a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
petrec în viața oamenilor. Nu mă voi referi la unele drame teribile care se întâmplă sub ochii noștri și care ne dau oricând de gândit. Nu voi descrie dezastre naturale sau politice, forme de violență, decizii nebunești, vieți nefericite, calcule halucinante, orori și masacre puse cu destulă știință la cale. Toate acestea sunt nemijlocit absurde. Ele pot arunca departe orice logică a bunei conviețuiri. Descoperă imediat latura tenebroasă a vieții, fiind terifiante în ordine cotidiană și socială. Le poți resimți în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
bună zi străinul vine. Este un alt rege, care s-a încumetat să străbată deșertul și care, fără să știe ce-l așteaptă, acceptă invitația de a păși singur pe coridoarele ciudatei construcții. Cel de-al doilea labirint este realmente halucinant, pustiul nesfârșit cu nisipurile sale mișcătoare. Într-un asemenea labirint lipsește orice reper (). În consecință, nu zidurile vor ține omul prizonier acolo, ci tocmai absența lor. Iar prizonieratul este definitiv, înseamnă intimitatea deplină a vieții cu moartea. Acolo, în adâncul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
doresc să spun în cele din urmă? Povestea fiecăruia dintre cei trei regi este stranie. Așadar, nu neobișnuită, ci de-a dreptul stranie. Primul dintre ei ridică un labirint fără nici o posibilitate omenească de salvare. Al doilea descoperă un labirint halucinant, deșertul însuși. Iar al treilea își află într-un labirint complicat refugiul vieții sale. Cu fiecare dintre aceste labirinturi ai în față, deodată, un alt raport cu lumea sensului. Nu un deficit te scoate în afara ei, ci un surplus. Datele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că lucrurile există doar în mod accidental. În acest caz, nici măcar accidentul nu ar exista ca atare (1007 a - 1007 b). Cum contradicția implică orice, nu ar mai conta dacă se afirmă adevărul sau falsul, exact ca într-o lume halucinantă. În definitiv, ceva absurd este văzut ca imposibil în ordinea existenței. Logica despre care vorbește filozoful grec nu privește doar actul de gândire. Privește deopotrivă vorbirea (se disting enunțurile cu sens de cele străine sensului), conduitele omenești (cele rezonabile diferă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
petrec în viața oamenilor. Nu mă voi referi la unele drame teribile care se întâmplă sub ochii noștri și care ne dau oricând de gândit. Nu voi descrie dezastre naturale sau politice, forme de violență, decizii nebunești, vieți nefericite, calcule halucinante, orori și masacre puse cu destulă știință la cale. Toate acestea sunt nemijlocit absurde. Ele pot arunca departe orice logică a bunei conviețuiri. Descoperă imediat latura tenebroasă a vieții, fiind terifiante în ordine cotidiană și socială. Le poți resimți în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o bună zi străinul vine. Este un alt rege, care s-a încumetat să străbată deșertul și care, fără să știe ce-l așteaptă, acceptă invitația de a păși singur pe coridoarele ciudatei construcții. Cel deal doilea labirint este realmente halucinant, pustiul nesfârșit cu nisipurile sale mișcătoare. Într-un asemenea labirint lipsește orice reper (). În consecință, nu zidurile vor ține omul prizonier acolo, ci tocmai absența lor. Iar prizonieratul este definitiv, înseamnă intimitatea deplină a vieții cu moartea. Acolo, în adâncul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ce doresc să spun în cele din urmă? Povestea fiecăruia dintre cei trei regi este stranie. Așadar, nu neobișnuită, ci dea dreptul stranie. Primul dintre ei ridică un labirint fără nici o posibilitate omenească de salvare. Al doilea descoperă un labirint halucinant, deșertul însuși. Iar al treilea își află întrun labirint complicat refugiul vieții sale. Cu fiecare dintre aceste labirinturi ai în față, deodată, un alt raport cu lumea sensului. Nu un deficit te scoate în afara ei, ci un surplus. Datele lumii
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ton îngrijorat. Acum hotărăsc cum să ne gătească. Ai face bine să te întorci jos. Aici ești prea expusă și riști să fii lovită de o săgeată ori de o javelină. Hippolita, însă, nu-și putu lua privirea de la spectacolul halucinant ce i se înfățișa înaintea ochilor. Pe fundalul incendiului, barbarii se adunau în jurul căpeteniei, ducând fiecare propria pradă și împingeau, cu aceeași brutalitate, animalele luate din staule și pe cei care - liberi ori sclavi - nu reușiseră să se refugieze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
timp, identitatea ei este imaginară, și de acest lucru caută să ne și să se convingă Emil Codrescu de-a lungul întregii cărți. Este deci naturală, prin prezența ei corporală de formă a "perfecțiunii cosmice", și ideală, prin aparițiile el halucinante pentru privitor, acea "tortură a imaginilor" pe care i-o provoacă. Fiind și "vie" și "abstractă", întrunește amintitele condiții ale tipicului, detașîndu-se de creator, tăindu-și "cordonul ombilical". Personajul este șansa realizării autorului său, măsura realității operei sale, toi așa cum
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nou la grea Încercare. Și aceasta fiindcă reprezentările lucrurilor prin cuvânt legate de sex i se păreau mult mai indecente decât imaginile vizuale - cu sau fără voia sa, Îi torturau conștiința. Și aceste imagini Îmbrăcau uneori forme de-a dreptul halucinante, dar oricât de halucinante ar fi fost, ele nu se ridicau niciodată la vulgaritatea pe care o creau cuvintele. Imaginile puteau fi oribile, puteau fi grotești, ele nu stârneau În sufletul Mașei acel sentiment de groază, de oroare față de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Și aceasta fiindcă reprezentările lucrurilor prin cuvânt legate de sex i se păreau mult mai indecente decât imaginile vizuale - cu sau fără voia sa, Îi torturau conștiința. Și aceste imagini Îmbrăcau uneori forme de-a dreptul halucinante, dar oricât de halucinante ar fi fost, ele nu se ridicau niciodată la vulgaritatea pe care o creau cuvintele. Imaginile puteau fi oribile, puteau fi grotești, ele nu stârneau În sufletul Mașei acel sentiment de groază, de oroare față de sine pe care-l stârneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ce sălășluiesc În sufletul fiecărui om, ducându-l În cele din urmă la pierzanie?“ Totuși, odată puse În mișcare, Întrebările continuau să se de deruleze de la sine, asemenea unei benzi ce se rotea În Întuneric, proiectând pe ecran imagini din ce În ce mai halucinante, ce se prăbușeau În hău, așezându-se straturi după straturi nu numai În sufletul, ci și În tot trupul Mașei Înfiorat de frig. „Fericiți sunt cei curați la inimă, căci aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu“, Își aminti Mașa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În interior. Pot afirma cu măna pe inimă, Doctore...Propietatea valorează dublu, dacă nu mai mult...Ce părere aveți, prieteni ? Vorbesc greșit?” „Nicidecum stăpâne...” - aprobară la unison cei doi certați cu legea. E bine cunoscut faptul - desigur, de jucători - istoria halucinantă a barbutului și, În general, al tuturor jocurilor de noroc, el nu vine singur, el trebue dirijat, chiar stăpânit! Jucătorul cutezător trebue să aibă capacitatea morală, să forțeze riscând tot ce are, să aibă Încredere, luptând până la epuizare. Cei prezenți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ultima picătură de energie care-l ajută să se ridice În picioare. Amarnică iluzie de viață deoarece, În următoarele clipe o violentă rafală a vântului Îl doborî definitiv și resemnat așteptând clipa fatală! De teamă Închise ochii...!! Pierdut În imensitatea halucinantă a timpului, Tony Pavone ținu ploapele strânse până când durearea Îl sfătui să le deschidă. Simțea un accentuat leșin dela stomac iar sudoarea inconfortabilă destul de rece Îl sfătui să se concentreze, să-și adune gândurile realizând situația de fapt. Datorită vibrației
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acasă, eventual mai putem cumpăra dacă va fi nevoie...!” Cu destulă greutate reușiră să pătrundă În stradă unde li se Înfățișă privirilor o imagine Înfricoșetoare, de Apocalism...! La orizont, cât putea-i cuprinde cu ochii, cerul era roșu-fumuriu așa de halucinant Încât oferea iluzia unui atmosfere ce se va aprinde În secundele următoare provocând un eminent dezastru! La tot locul puteai vedea răniți În agonie care strigau ajutor...!! Mașini dezastruos tamponate din care unii răniți Încă În viață Încercau să iasă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de bucătărie, haine uneori un cățel ori o pisicuță În timp ce locatarii Încercau să facă inventarul bunurilor Împrăștiate se luau la ceartă cu vecinul care-și Însușise o parte din obiectele ce nu-i aparțin...!! Pentru ca spectacolul să fie și mai halucinant, apăru o echipă de „Specialiști”, care injecta În fisurile grinzilor de rezistență o soluție maronie cu scopul de-a suda betonul cu precizarea expresă: datorită aceastei inovații grinzile de beton se pot rupe În altă parte Însă niciodată În locul unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
patru WC-uri turcești În timp ce voi netrebnicilor sunteți peste două sute cincizeci...!” Tony Pavone se considera sub protecția Șefului de cameră totuși, execută ordinul cu gândurile răvășite În ce-a mai teribilă stare de nesiguranță...! Într-o Învălmășeală de-a dreptul halucinantă unii arânjară saltelele În timp ce majoritatea dădură buzna la toaletă unii să aprindă țigările iar alții ocupară cele patru poziții de eliminare a excrementelor cu puternice crampe stomacale În timp ce restul cu pantalonii pe vine așteptau să le vină rândul, Îmbrâncindu-se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-l cu cine să i-a legătura la grupul de șantiere, Întrezărind o supremă speranță de viață, de supraviețuire...! Cele două zile până ce maistrul avea să-i aducă vești dela Atena și dela șefii lui se scurse cu o Încetineală halucinantă. Avea să-și revină Însă din toropeala așteptării În momentul când maistrul Îi aduse un pachet enorm cu Îmbrăcăminte de iarnă și mai presus Încălțări puternice În perspectiva iernii ce se dezlănțuia cu asprime. Mai primi o lungă scrisoare dela
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
chiar unele comisioane În momentul cănd va fi afară, Tony Pavone se Întreba cum de mai se află Încă În pușcărie...?” Cele două zile până la aflarea pronunțării de punere În libertate trecură uneori prea repede alte ori cu o Încetineală halucinantă, iar În momentul când Maistrul de șantier venea spre el aducându-i rezultatul, Tony Pavone Îi cercetă fizionomia feței pentru a descifra cu o secundă mai devreme, marea iluzie de Libertate! Rosti cu vocea sugrumată de emoție, de incertitudine. „Veste
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe de-a-ntregul. Nici n-o să aduc vorba de țările comuniste, unde revoluția modernă a fost zădărnicită cel mai mult. Pentru noi rezultatele sunt monstruoase. Să ne gândim doar la partea noastră de lume. Am căzut În multă urâțenie. Este halucinant să vezi cât suferă acești noi indivizi, cu nou-căpătata lor libertate și timpul lor liber. Deși mă simt câteodată serios descorporat, ranchiună simt puțină, În schimb multă compasiune. Adesea aș dori să fac ceva, dar este o iluzie periculoasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
găinațul porumbeilor. Fascicole de lumini colorate străluceau de-a lungul balconului, dar principala sursă de lumină era o bucată de material agățată de cel de-al patrulea perete al camerei, pe care erau proiectate o serie de imagini fascinante și halucinante: forme geometrice nesfârșite în culori aprinse care se amestecau, spirale care se învârteau încercând să-și mănânce propria coadă, hrănindu-se amețitor una pe cealaltă într-o serie de mișcări neregulate a căror unică regulă era continua schimbare. Pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]