1,049 matches
-
interveni politicos Metodiu. Cu cât e mai vechi, cu atât e mai tare. — Gemul ca gemul, dar ce mă fac cu apa? - întrebă Piotr. — Ce apă? - zise doamna Potoțki. — Apa aferentă. De-o săptămână nu mai avem apă. De la moartea hatmanului, aparul nu mai vine decât de două ori pe lună - spuse Piotr. — Cine? întrebă Metodiu. — Aparul - îl lămuri doamna Potoțki. Cel care aduce apa. E un țăran care aduce apă la castel cu catârii. Când s-a construit castelul, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Un adevărat chin! — Pe deasupra - interveni grav pan Bijinski - în vremea aceea era criză mare de gherghefuri. — Nici porumb nu prea era - adăugă Metodiu. Da, așa era, încă nu se adusese! - întări doamna Potoțki. — Țin minte - spuse pan Bijinski - că răposatul hatman s-a dus după un gherghef până la Kiev. Ce mai, era jale! - continuă doamna Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi: era într-o marți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Barzovie, stăpânindu-și cu greu calmul. Boierii intrară unul câte unul pe sub perdelele cortului aliniindu-se în fața lui Vodă. Acesta îi recunoscu fără greutate: venerabilul vel-logofăt Samoilă cel care zisese despre el, Barzovie, după ce fusese mazilit, că e un bou; hatmanul Scorbură, ce-l făcuse în fața slugilor „ciumete”, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, care-l afurisise în Vinerea mare numindu-l Antihrist; paharnicul Surdu, ce-i pusese ardei iute în vin, vel-postelnicul Gherman, ce-i schimbase iapa, și alții și alții. — Bine v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
metamorfoză facială a mesenilor, precum și tipicul acces de locvacitate curajoasă, care pare a pune stăpânire, în circumstanțe sardanapalice, pe altminteri "austerii" boieri bucureșteni: Toți oaspeții ascultau pe lăutari cu mai multă sau mai puțină băgare de seamă; numai Caragea și hatmanul Cărăbuș păreau mai agitați decât toți ceilalți. Aceasta se vedea din mișcările capului, din alterarea feței și mai cu seamă din desele oftări ce ieșeau din piepturile lor. Vinul cel tămâios de Cernătești, turnat necontenit în gâtlejul boierilor, începu să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
trebuință, și după cercările ce s-au făcut, fiindcă a să face la loc curțile vechi trebuia o mare cheltuială altu mai lesnitor chip nu s-au găsit... s-au cumpărat de la al nostru cinstit și crendincios boieriu... Costache Ghica hatman casele dumisale cu locul lor de lângă Svete Spiridon, și s-au mai cumpărat de la... Lupul Balșu biv vel spătar casăle dumisale cu locul lor ce sânt alăture cu casăle dumisale hatmanul, și nefiind din destul numai odăile ce să află
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de la al nostru cinstit și crendincios boieriu... Costache Ghica hatman casele dumisale cu locul lor de lângă Svete Spiridon, și s-au mai cumpărat de la... Lupul Balșu biv vel spătar casăle dumisale cu locul lor ce sânt alăture cu casăle dumisale hatmanul, și nefiind din destul numai odăile ce să află într-aceste casă... s-au mai făcut și alte casă alăture... care casă s-au socotit și s-au hotărât ca să rămâie... curți domnești”. --Toate bune și la locul lor, sfințite
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zici potcovar, zici meseriaș... --Frumos spus, amice. Știam eu cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și fără coadă. Am aflat doar că Ion Costin hatmanul, în lipsa vel logofătului, a scris cele de mai sus. --Important este faptul că ne-a reamintit de armenii arcari. Da’ să nu crezi tu că “noi” - adică “sfințiile noastre” - nu știm să facem afaceri. Ba știm. Și încă cum! --M-ai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răspuns gândul de veghe, gesticulând cu înțeles. --Nu cumva mergi prea departe, vere? --Nu. --Atunci fă dovada spuselor tale și te-am iertat. Altfel... --Altfel? --Nu te speli nici cu toată apa Bahluiului. --Dacă îți amintești ce scrie Vasile Roset hatmanul la 24 ianuarie 1765 (7273) e bine. Dacă nu am s-o fac eu pe dascălul. Fără alte vorbe, hatmanul spune: “Înștiințez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
te-am iertat. Altfel... --Altfel? --Nu te speli nici cu toată apa Bahluiului. --Dacă îți amintești ce scrie Vasile Roset hatmanul la 24 ianuarie 1765 (7273) e bine. Dacă nu am s-o fac eu pe dascălul. Fără alte vorbe, hatmanul spune: “Înștiințez cu această scrisoare a mea pentru o schimbătură ce-am făcut cu mănăstire Bărboiul din Iași: eu am dat mănăstirii... doao dughene nouă ce am făcut cu cheltuiala mea... care dughene sântu în fața uliții ce vine din deal
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bucată de moșie ce-au avut la Jijie, anume Lazorenii”. --Până aici n-ai spus mare lucru. “Schimbătură” cu vreo mănăstire au mai făcut și alții... --Ia-o domol, zăvodule, să n-o dai cu oiștea-n gard. Ascultă ce spune hatmanul prins la înghesuială de prea cucernicii călugări: Iar acum, după doi ani, fiindu egumen la... mănăstire Bărboiul, svinție sa arhimandrit chir Sava au căzut cu rugăminte... să le dau alte doao dughene în locul celor doao dughene dintâi ca să fie locul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomană unei mănăstiri averi întregi! --Și ce crezi tu că se vindea de obicei în acele dughene călugărești? --Păi, cine știe?... O bucată de brânză, ceva măsline, smochine... --Asta o cred doar cei naivi precum pari a fi tu și hatmanul Roset. --Adică? - întreb eu, privind la mehenghiul care mustăcește a râde. --Tu nu vezi că dinspre Chervăsăria domnească urcă o haraba plină cu butoaie care... --Care? --Care sunt pline, după cum vezi. --De unde ai scos povestea că butoaiele sunt pline
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mâna... giupânesii Zmărandii”. --Iaca și un călăraș de Țarigrad în carne și oase, sfințite. --Cine-i? --Din suretul făcut de “Simion Cheșco uricarul” în februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum s-au lămurit lucrurile și cu Ulița Făinii. --Târgul Făinii mai apare în documente și sub numele de “mahalaua Făina”. --De unde ai aflat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cunoscută ca Școala nr. 2 din Tătărași, a cărei primă directoare se numea Elena Manoliu, vechea instituție numindu-se Școala primară de fete nr. 1 Tătărași. Dar, din anul 1900, aceasta Își va schimba numele În Școala primară de fete Hatmanul Nicoară Tătărași, pentru ca din 7 februarie 1905 să devină Școala primară. Participarea României la primul război mondial avea să aducă mari prejudicii Învățământului ieșean, deci și Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, al cărei local a fost cedat armatei
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
va schimba numele În Școala primară de fete Hatmanul Nicoară Tătărași, pentru ca din 7 februarie 1905 să devină Școala primară. Participarea României la primul război mondial avea să aducă mari prejudicii Învățământului ieșean, deci și Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, al cărei local a fost cedat armatei Începând chiar din prima zi de război, 15 august 1916, și până În aprilie 1918. Aici au fost Încartiruiți la Început recruții români, ocupând doar sălile de clasă și Încă două Încăperi, În
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Râpa Răchiți, loc unde se depuneau zinic gunoaiele comunității. Abia după terminarea războiului și Înfăptuirea României Mari, Învățământul ieșean va cunoaște o Îmbunătățire evidentă. Este și perioada În care se introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, iar printr-o circulară a revizoratului școlar se Înființează un muzeu de științe naturale, instituția fiind Înzestrată și cu un război de țesut covoare. Tot acum, prin grija directoarei, instituția va primi de la Școala Normală de băieți Vasile Lupu
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
timp de 100 de zile. În anii celui de-al doilea război mondial, numărul fetelor ce serveau masa la școală a crescut. Mai precis, Într-un raport către primăria orașului se preciza că la cantina Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară de copii serviseră două mese pe zi de-a lungul Întregului an școlar. Spre surprinderea noastră, cutremurul din 9/10 noiembrie 1940 nu a produs pagube prea mari pentru imobilul acestei școli. Repararea stricăciunilor produse de cutremur, dar, mai
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
se face că anul școlar 1944-1945 avea să se deschidă numai pentru câteva școli ieșene, iar următorul a Început abia la 15 octombrie, căci cu o lună Înainte, multe localuri erau Încă ocupate de trupe. Școala de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară se pare că nu a fost afectată de strașnicele bombardamente, o explicație posibilă fiind aceea că funcționa În incinta unei biserici. Începând cu anul școlar 1948-1949, informațiile despre această școală lipsesc cu totul deoarece arhiva ei dispare. Informațiile reapar
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Școala primară de 7 ani nr. 10 Iași. După acest interval, elevii și cadrele didactice au fost redistribuiți, o parte la Școala nr. 5 Costache Negri, cealaltă parte, În localul Școlii de Aplicație din strada Vasile Lupu, devenită urmașa Școlii Hatmanul Nicoară. În anul 1968, se Înființează În Tătărași Școala nr. 22, care va prelua o parte din populația școlară nou venită În blocurile cartierului, dar și din vechea circumscripție. Trei ani mai târziu, la 15 septembrie 1971, Într-o zi
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
murdărit imaginea ofițerului român în război. Cred că e datoria noastră să denunțăm fără preget și să înfierăm asemenea excese care nu mai pot fi calificate de eroism. Indulgența autorului se explică poate prin straniul hazard care face ca fiica "Hatmanului" să fi devenit după război soția autenticului erou aviator Tudor Greceanu, care fusese răsplătit pentru faptele lui glorioase prin 16 ani de temniță grea și de torturi, de către regimul comunist de la București. Se mai adaugă și tragedia dispariției acestei soții
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Primele două zburaseră, pentru o scurtă perioadă, și în toamna anului 1942, în campania Stalingradului. O figură pe cât de pitorească, pe atât de controversată, pe frontul din Crimeea, a fost maiorul de cavalerie Ioan Tobă7, cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cunoscut mai mult ca "Tobă Hatmanul", comandant al Escadronului 4 Vânători Călări (vânători de partizani). Acesta acționa împotriva partizanilor sovietici din Crimeea. Într-o duminică, Mariana Drăgescu se pomenește cu el la aerodrom, sosit într-o mașină militară, de teren. Hatmanul îi lansează, ei și Stelei Huțan, o invitație neobișnuită: să meargă în ziua aceea cu el și să viziteze baza vânătorilor de partizani. Personajul era îmbrăcat cât se poate de original, cu o combinație de uniformă militară și costum inedit
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cu arma automată în timp ce automobilul oprise, iar cele două femei se culcaseră îngrozite la pământ. În sfârșit, ajung teferi la destinație. Vânătorii de partizani se stabiliseră într-o clădire abandonată, unde dețineau un adevărat arsenal de arme capturate de la sovietici. Hatmanul le face invitatelor o mică demonstrație: încarcă o armă automată și începe să tragă în peretele unei camere, perforându-l. Cum se găseau în interior, zgomotul a fost asurzitor. Vânătorii dispuneau de aparatură radio, transmiteau mesaje și puteau capta posturile
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
dârji dușmani / Le-am îndeplinit cu cinste / Și prin munți, la partizani. // Pentru Cruce, Neam și Tronul / Vom despica mări și zări / Căci noi suntem Escadronul / Patru, Vânători Călări. Să trăiască escadronul / Care-a dat atâți eroi / Să trăiască și Hatmanul / Cel mai mândru dintre noi". În cele din urmă, cele două aviatoare se întorc la aerodrom. "Comandantul spune Mariana zâmbind n-a aflat nici până în ziua de azi!". Următoarea întâlnire cu Hatmanul Tobă avea să se petreacă în cu totul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]