893 matches
-
sîntem și noi de acord... ― Fleacuri! Pentru cât v-a mai rămas de trăit, vă ajunge gagiul cu pană la pălărie. Logic și generos, nu? ― Să nu te atingi de dulap, spuse printre dinți Grigore Popa. ― Vorbești serios? Atinse stema heraldică. Din câțiva pași, bătrânul fu lângă el. În mână ținea un satâr de bucătărie. ― Îți crap capul! ― Vă deranjez? Se întoarseră brusc. Maiorul Cristescu surâdea în prag. CAPITOLUL XIII SOLUȚIA DE 18 CARATE Melania Lupu ronțăia un biscuit. Suspină ușor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
numele pe arbori ori pe stânci. Alții, cu mai puțin folos, pe cărțile anodine. Orice bărbat neînțeles se crede filozof. Biografii naivi vor să reconstituie carnea transformată de creator în statuie. Nu chiar orice animal s-a putut strecura în heraldică. Merge drept și cel care șchiopătează de ambele picioare. Adolescența este perioada de incubație a marilor iluzii. Ghizii ideali spre mister sunt iluziile. Ajunse la maturitate, aproape toate iluziile noastre își dau în petec. Succesul subit poate fi asemenea grecilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cu șapte turnuri, de argint. Semnificația elementelor însumate Spadele încrucișate cu v��rful în jos semnifică, potrivit mitologiei și uzanței medievale, luarea în posesie a pământului, voința cetățenilor de a apăra municipiul și drepturile lor civice. Coroană foliata, numită în heraldica transilvăneana "Corona Regia", semnifică statutul de oraș liber regal. Smaltul roșu al scutului simbolizează autonomia locală constituțională. Trincheta foliata, semn al unității treimii, semnifică solidaritatea civică. Stema ca întreg simbolizează comunitatea sibienilor, iar aurul semnifică aspirația locuitorilor spre prosperitate. Coroană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147288_a_148617]
-
până la data de 30 mai 1997. Articolul 3 La ședințele comisiei pot participa reprezentanți ai Președintelui României, precum și din partea Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale, desemnați de conducerile acestor instituții. Articolul 4 Comisia poate angaja experți în heraldica, istorie, grafică și plastică, care vor beneficia de drepturile prevăzute de lege pentru experții parlamentari. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 21 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117001_a_118330]
-
în Arhivele Basarabiei, 1934, nr.1, p. 11-35. Vasilescu Al., Data 1290 a descălecatului Țării Românești, în Convorbiri Literare, 1923, p. 499-510. Velcu A., Contribuții la studiul creștinismului daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934. Vuia Romulus, O legendă heraldică: legenda lui Dragoș, în AIINC, 1921-1922, p. 300-309. Vulpe Radu, De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 16-22. Xenopol A. D., Întemeierea țărilor române, în Rev. pentru ist., arh. și filolog. 3, 1885, 5
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Valurile Nistrului”, „Muzica ne cheamă acasă”, acțiuni desfășurate în capitală dar și în alte părți ale Republicii Moldova. Printre măsuri se numără și editarea și reeditarea unor studii științifice, culegeri de documente privind constituirea și dezvoltarea Statului Moldovenesc, apariția și evoluția heraldicii și a monedei moldovenești. Încă din septembrie 2008, prevăzând reacția istoricilor cinstiți la manifestările ce se preconizau pentru anul următor, sub forma unor studii și publicații serioase, guvernul de la Chișinău a adoptat Legea de modificare și completare a Legii 939
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
al lui Hogarth se obține prin interacțiunea axei centrale cu mișcările vectoriale exterioare ale spiralei. Cum poate opera în practică această mișcare în jurul centrului? Comparați caduceul (figura 72) cu desenul lui Michelangelo reprezentându-l pe Hristos răstignit (figura 73). Bagheta heraldică a lui Mercur reprezintă doi șerpi încolăciți simetric în jurul unui toiag. Rigiditatea axei centrale este îmbogățită de tema dinamică a contrariilor care se compensează reciproc. Observând cel de-al doilea exemplu, desenul lui Michelangelo, să ne amintim mai întâi că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
E. S. P. L. A.,1968; Grădina în formă de vis", Cartea Românească, 1970; "Cântând dintr-un arbore", editura Junimea, 1971; "Oracol deschis", Editura Eminescu, 1975; "Banchetul", Editura Dacia, 1973; "Cântarea cântărilor", Cartea Românească, 1973; "Oră de vulturi", Editura Eminescu, 1974; "Heraldica iubirii", 1975. Radu Cârneci a publicat o mare cantitate de versuri, fără să ne convingă că este poet. Reflectă și el universul satului în poezie: copilăria, hora, comorile, dorul, descântece de dragoste, întoarcerea dezrădăcinatului, icoane aflate sub semnul poeziei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Contemporanul 1974, nr. 53. "Norocul nostru-i țara..." (Adrian Păunescu "Repetabila povară"), Contemporanul, 1975, nr. 10. "Din iarba ta mă-nalț" (Al. Andrițoiu " Pe drumul meu" culegere selectivă și "Aur" apărute simultan) Contemporanul, 1975, nr. 18. "Asimilare monocordă" (Radu Cârneci "Heraldica iubirii") Contemporanul, 1975, nr. 35. "Starea poeziei" lui Nichita Stănescu, Contemporanul, 1975, nr. 40. "Versuri de dragoste și țară" (Tiberiu Utan culegere col. Cele mai frumoase poezii) Contemporanul 1975, nr. 49. Etapele unei evoluții lirice" (Ioan Alexandru Imne), Contemporanul 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
câteva pagini memorialistice de o fină observație și ironie, care avertizează asupra periculozității unei exaltări a productivității imaginative, respectiv a unor trăiri în afara realului: „Uneori, mama îl poftea la dejun. După masă, rămânea cu noi. Se ocupa pe atunci de heraldică. Ne uluia știința lui în privința blazoanelor tuturor familiilor nobile din Europa. Memoria lui era prodigioasă, ca dealtminteri și a fratelui și sorei lui mai mici. Se plimba prin salon cu mâinile la spate, ridica bărbia, își țuguia buzele și grăia
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
întâmplător anticipată, în versiunea consemnată astfel, prin două sugestive -tematic și artistic - secvențe narative: legenda, cu valoare eponimă, privindu-i pe frații Roman și Vlah (Vlahata) filtra, în eposul auroral, vizibile ecouri mitizante referitoare la obârșia românilor, în timp ce o tradiție heraldică precum aceea a vânării zimbrului (Dragoș descalecă într-un ținut adamic, răpune fiara și proclamă capul de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic ancestral, neignorat, ulterior, de marii cronicari. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
întrebare ar fi legată de culoarea cavalerului. De ce verde? Potrivit părerii susținute de teoreticieni precum N.J.G. Pounds, Richard Bernheimer și William Anderson 51, cavalerul ar fi descendentul Omului Verde din folclorul celtic, care a supraviețuit în diferite manifestări populare, în heraldică, dar și în nume proprii (cum ar fi denumirile unor hanuri sau cârciumi). Personaj paradoxal, Omul Verde a fost imaginat ca o combinație de bine și rău, de înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în heraldică, în miniatură, în genealogie, în tot ce-l putea îndepărta de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
istoriei României moderne"), se declară partizan al despotismului luminat și elogiază (fără argumente) viața parlamentară antebelică pe cînd "cele două adunări române puteau servi ca model de corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională nu are "o terminologie heraldică proprie și precisă, consfințită de o întrebuințare străveche" iar față de mulți contemporani afișează o imperturbabilă condescendență: Georges Valentin Bibescu "a cîștigat premiul 2-lea de automobile la Geneva
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
argumente) viața parlamentară antebelică pe cînd "cele două adunări române puteau servi ca model de corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională nu are "o terminologie heraldică proprie și precisă, consfințită de o întrebuințare străveche" iar față de mulți contemporani afișează o imperturbabilă condescendență: Georges Valentin Bibescu "a cîștigat premiul 2-lea de automobile la Geneva, vreo 150 franci și niște pantofi", Alexandru Bibescu e "prea nebun" și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
așa cum sugera Vladimir Streinu, proiect pe care Pompiliu Constantinescu îl considera în parte utopic, pornind și de la experimentele singulare ale fiului căruia i se accentuează de tînăr "sentimentul ilegitimității, care i-a ascuțit sensibilitatea și a contribuit hotărîtor la mania heraldică și la snobismul nobiliar." (Silvian Iosifescu). Problematica e specifică și altor literaturi privitor la reprezentativitatea unor scriitori pentru spiritul francez, un critic formula întrebarea "care e definiția comună ce ar putea să se aplice deopotrivă lui Pascal și lui Voltaire
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
subl. ns.), încât au scăpat cu desăvârșire specialiștilor. Exemplul cel mai însemnat și mai frapant, de asemenea „necunoscută”, e cel al vulturului bicefal (subl. ns.). Acest ilustru însemn a fost unanim socotit - și din păcate mai este încă - drept străin heraldicii românești, în care n-ar fi făcut până târziu, decât apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul bicefal este neîncetat prezent - și la loc de cinste - în heraldica noastră, unde are o evoluție internă dintre cele mai interesante, din veacul la XIV-lea și până la 1821 (subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o mare varietate de obiecte sau în iconografia vremurilor. Aceasta este o probă vădită de steganografie, care înseamnă ascunderea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o mare varietate de obiecte sau în iconografia vremurilor. Aceasta este o probă vădită de steganografie, care înseamnă ascunderea informației în fața ochiului neavizat. În vremurile noastre, ascunderea informației a devenit interesantă pentru o paletă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
asupra grijii cu care trebuie privite și receptate reprezentările de pe medalii, reproducem pe pagina următoare două realizări aparținând gravorilor Villhelm Killrich și Constantin Baraschi. Andone Cumpătescu, membru al Societății Numismatice Române Aversul acestei medalii prezintă chipul în profil spre dreapta heraldica a regelui Carol I, cel de numele căruia se leagă construcția actualului edificiu din Dealul Copoului ieșean. Este medalia Proclamării Regatului României din anul 1881. Aceasta impresionează, prin revers, cu foarte sugestive scene din Războiul de Independență și anii 1877-1878
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Iași. Semnele și simbolurile introduc în istoria mântuirii...Cupola... reprezintă cerul, monograma lui Cristos și razele care coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figura 27rv) este reprodusă, în bandă liniară marginală și cerc perlat, compoziția heraldică, stemă a Excelenței Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legenda arcuită EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancată de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblema episcopală este cuprinsă lateral de ramuri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Universității, din motive lesne de înțeles, reflectarea medalistică nu a inclus explicit și aniversarea Academiei Mihăilene. Medalia realizată atunci, după macheta gravorului Haralamb Ionescu, are pe revers (fig. 43rv) busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu, în profil spre dreapta heraldică (și nu spre stânga cum din neatenție scriam în precedenta ediție) și inscripția circulară ÎNTEMEIETORII UNIVERSITĂȚII DIN IAȘI ALEX. IOAN CUZA - M. KOGĂLNICEANU, iar pe avers (fig. 43av) imaginea palatului universității din timpul respectiv, văzut din nord est, având deasupra
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistica stemei Universității este anevoioasă, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știința și arta heraldică, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia au considerat nimerit să ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat de simboluri. Practic, fiecare element semnifică o etapă din istoria celei mai vechi instituții de învățământ modern din România. Astfel, furca heraldică în formă de „Y” simbolizează cele trei inițiative ce au condus la înființarea Universității. Acestea sunt, în ordine cronologică, Colegiul de la Trei Ierarhi întemeiat de Vasile Vodă Lupu, Academia Mihăileană fondată de Mihail Vodă Sturdza și Universitatea întemeiată de domnitorul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]