1,230 matches
-
cuprinde o parte din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și se învecinează la nord cu Parcul Național Retezat. Principala activitate economică, de importanță națională, o reprezintă producția de energie electrică prin două din hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana. Acest complex hidroenergetic face parte din Planurile de amenajare a apelor din România. "Tismana" este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului Gorj, localitatea de reședință a orașului fiind localitatea Tismana, centrul civic având coordonatele: . Paralela 45° exact, trece prin
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
Solcuța, străbătând în calea sa, de la vest la est, orașul Solca, comuna Arbore și satul Gura Solcii. Cadrul natural în care se găsește Solca dispune de resurse valoroase de păduri, pășuni, fânețe, sol, ape de suprafață cu potențial piscicol și hidroenergetic, izvoare cu ape dulci, minerale și slatini, roci de construcție, fond cinegetic. Unele din aceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construcție au fost exploatate și valorificate încă din cele mai vechi timpuri. De o importanță deosebită pentru
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
energie produsă din surse regenerabile se ridică la 62,89% din energia utilizată în total în Austria, restul fiind produsă prin termocentrale cu gaz și petrol. Petrol, lignit, lemn, minereu de fer, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, potential hidroenergetic. Populația Austriei, după estimările din aprilie 2011, este de 8.414.638. Populația capitalei, Viena, depășește 1,7 milioane (2,2 milioane incluzând suburbiile), reprezentând aproape un sfert din populația țării. Viena este de departe cel mai mare oraș al
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Argeș au fost elaborate în 1953, când s-a ocupat de schema hidrotehnică a bazinului, pentru irigarea unei suprafețe de 50.000 ha. Spre deosebire de studiile elaborate anterior, care se concentraseră exclusiv asupra unor folosințe izolate, legate fie de valorificarea potențialului hidroenergetic, fie de alimentarea cu apă a capitalei, studiul lui Paul Solacolu, chiar dacă se concentra asupra utilizării apelor pentru agricultură, era una dintre primele lucrări care se preocupa de problema utilizării în scopuri multiple a resurselor Argeșului. Au urmat studiile legate
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de acest tip a fost lacul de acumulare Vidraru. Însăși promovarea proiectului a dat naștere unei confruntări a celor două concepții, Ministerul Energiei Electrice susținând începerea cu prioritate a lucrărilor de amenajare a Lotrului - mai eficiente din punct de vedere hidroenergetic însă cu avantaje reduse pentru alte folosințe - iar Comitetul de Stat al Apelor având preferință pentru amenajarea Argeșului, care avea avantaje multiple, chiar dacă din punct de vedere energetic avea parametri mai puțin favorabili decât amenajarea Lotrului. Nivelul de dezvoltare al
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
scopuri multiple. În calitate de responsabil pentru bazinul Argeș, Paul Solacolu a furnizat majoritatea documentațiilor care au permis argumentarea în favoarea amenajării în primul rând a bazinului Argeș și a prezentat în 1958 profesorului Cristea Mateescu, consilier al Institutului de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) pentru barajul Vidraru, oportunitatea extinderii captărilor secundare până la Râul Doamnei, justificate economic atât sub aspectul energetic cât și cel al gospodăririi complexe a apelor, permițând mărirea acumulării proiectate de la 250 milioane m³ volum util la 320 milioane m³, așa cum
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistrița (început în 1950) și cea care a stat la baza lacului Vidraru. Deși pentru lacul Izvorul Muntelui se prevăzuse posibilitatea irigării unor mari suprafețe din Bărăgan, aceste lucrări nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetică; construcția canalului magistral pentru irigații a fost începută abea în anii 1980 și nu a fost niciodată terminată. Noua concepție adoptată a fost de a se realiza practic simultan atât barajul cât și lucrările de deservire ale diferitelor folosințe. Cu toate că
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
un ansamblu de lucrări de amenajare a Argeșului, care au continuat în anii următori prin realizarea succesiunii de lacuri de acumulare și centrale hidroelectrice de pe cursul Argeșului, în aval de Vidraru. Amenajările din amonte de Pitești aveau în principal folosință hidroenergetică, barajele realizând doar mici lacuri de acumulare cu rol de regularizare zilnică a debitelor, conform cerințelor producției de energie electrică. Ele au fost executate de Ministerul Energiei Electrice, respectându-se cerințele funcționale stabilite prin planul de amenajare al bazinului Argeș
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Apelor (ISPIFGA), beneficiar al investițiilor fiind desemnat Ministerul Agriculturii în 1969. Paul Solacolu a fost numit șef de proiect pentru Lacul de acumulare Bascov și Lacul de acumulare Pitești (Prundu), proiectarea lucrărilor efectuându-se de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH). Lacul Bascov este creat printr-un baraj de beton de greutate de 21,25 m înălțime și o lungime la coronament pe 55 m. Descărcătorul de ape mari peste baraj este controlat de patru stavile segment de 12 m
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
proiectat, în calitate de șef de proiect de inginerul Sandu Condeescu, care și-a pierdut viața într-un accident în timpul recepției lucrărilor. În aval de acumulare s-a executat o succesiune de centrale hidroelectrice cu lacuri de acumulare mai mici, valorificând potențialul hidroenergetic al sectorului dintre barajul Pecineagu și Dragoslavele. Pentru regularizarea debitelor în zona de șes a fost realizat lacul de acumulare Văcărești, situat aval de Târgoviște. Lacul este constituit dintr-un compartiment cu reținere permanentă și un compartiment lateral pentru atenuarea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct de vedere al potențialului hidroenergetic, singurul subbazin care prezenta interes era cel al Crișului Repede, unde Paul Solacolu a inclus prevederile de amenajare a sistemului Drăgan-Iad corelându-se cu nevoile de apă ale câmpiei de vest, pe lângă cele ale municipiului Oradea. De asemenea, schema mai prevedea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
râul Iada (adeseori cunoscut sub denumirea incorectă de Râul Iad). Lacul de acumulare, cu un volum de 28,3 milioane m³ are o suprafață de 120 ha la nivelul normal de retenție. Barajul, proiectat de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), este din anrocamente cu o mască de etanșare din beton armat pe paramentul amonte. Înălțimea barajului este de 60,50 m, lungimea coronamentului de 180 m, iar lățimea de 7 m la coronament și 190 m la bază. Ecranul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
din Câmpulung-Muscel. Trecând ultimele două clase de liceu în același an, Andrei Filotti s-a înscris în 1947 la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic București. În urma transformărilor determinate de reforma învățământului, el a absolvit Facultatea de Energetică, cu specialitatea hidroenergetică, trecând examenul de stat în 1952 și obținând diplomă de merit. Angajându-se ca inginer proiectant, Andrei Filotti și-a continuat studiile mai târziu. În anul 1968 a urmat un stagiu de specializare postuniversitar la "Centre International des Stages" din
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o primă perioadă a urmărit lucrările de execuție ale laboratorului, trecând apoi în activitatea de cercetare. Numit
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
sistemice, s-a ajuns la o coordonare atât în privința promovării lucrărilor, cât și a realizării și exploatării lor, diferitele lucrări fiind integrate în sisteme de gospodărire a apelor. De exemplu, în perioada anilor 1950, cu ocazia promovării și execuției sistemului hidroenergetic al Barajului Izvorul Muntelui de pe Bistrița s-a arătat că barajul putea iriga aproximativ 200.000 ha în Bărăgan și de asemenea putea avea un efect de reducere a debitelor de viitură. Totuși, execuția canalului magistral de irigare Siret - Bărăgan
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
9 MW și care va furniza 112,4 GWh de energie pe an. Valoarea investiției de la Movileni a fost de 650 milioane de lei. În august 2010, Hidroelectrica va începe lucrările de construcție a hidrocentralei de la Cosmești, parte a Amenajării Hidroenergetice a râului Siret pe sectorul Cosmești, a căror durată este estimată între 3 ani și 3 ani și jumătate, costurile preconizate ridicându-se la 618 milioane de lei. Amenajarea se întinde pe teritoriul județelor Galați și Vrancea și este alcătuită
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
pe sectorul Cosmești, a căror durată este estimată între 3 ani și 3 ani și jumătate, costurile preconizate ridicându-se la 618 milioane de lei. Amenajarea se întinde pe teritoriul județelor Galați și Vrancea și este alcătuită din două trepte hidroenergetice, Cosmești și Movileni, cea din urmă fiind deja finalizată. Centrala va avea o putere instalată de 37,8 MW (două grupuri) și va produce 130,1 GWh/an. Producția de electricitate pe ani, în TWh: "Notă: valorile pentru anii 2000-2002
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
cel mai mare lac construit de om, care acoperă aproximativ 8500 km². Lacul reprezintă 3,6% din suprafața terestră a Ghanei . Scopul principal al construirii barajului Akosombo a fost acela de a furniza energie electrică pentru industria de aluminiu . Complexul hidroenergetic de la Akosombo a fost numit "cea mai mare investiție unică în planurile de dezvoltare economică a Ghanei" . Puterea electrică originală a fost de 912 MW; din 2006, după modernizare, puterea a ajuns la 1020 MW. Inundațiile care au creat lacul
Barajul Akosombo () [Corola-website/Science/322022_a_323351]
-
Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din Suhard constituie adevărate rezervoare hidroenergetice, atît datorită pantei, cît și debitului lor bogat. În viitorul apropiat, în peisajul văilor din Suhard va apare o suită de microhidrocentrale, care vor alimenta cabanele turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Prof. Dorin Pavel publică lucrarea “Plan général d’aménagement des forces hydrauliques de Roumanie” (“Plan general de amenajare a forțelor hidraulice ale României”), prima lucrare de ansamblu, privind amenajarea apelor pe întreg teritoriul țării. Lucrarea se ocupa exclusiv de amenajările hidroenergetice, fără a se ocupa de alte folosințe ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
ale apelor. Spre deosebire de alte lucrări anterioare din România privind centralele hidroelectrice, care analizau doar anumite sectoare ale unui curs de apă, cu condiții mai favorabile pentru o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel analiza posibilitățile de utilizare a întregului potențial hidroenergetic al cursurilor de apă. După cel de al doilea război mondial și preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a țării urmând modelul sovietic al planului Goelro. Lenin definise comunismul ca fiind “puterea
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
un lanț de centrale hidroelectrice, care însă nu au fost realizate. De asemenea în această perioadă s-au intensificat lucrările de irigații, dându-se prioritate celor alimnetate in Dunăre. Pentru satisfacerea cerințelor de energie s-a trecut la executarea sistemelor hidroenergetice de pe râurile Lotru și Sebeș. De asemenea pentru satisfacerea cerințelor de apă din zona carboniferă din Oltenia, s-au executare importante lucrări de amenajare în bazinul Jiu, cu lacurile de acumulare Valea de Pești, Sadu-Gorj și Rovinari precum și îndiguirea luncii
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fost încredințată în continuare lui Andrei Filotti, în calitate de inginer șef al secției de proiectare. În perioada 1971 - 1975 investițiile în lucrări de gospodărire a apelor erau proiectate și realizate în continuare de Departamentul pentru Îmbunătățiri Funciare, iar cele cu specific hidroenergetic de Ministerul Energiei Electrice, studiile de gospodărire a apelor și încadrarea în planurile de amenajare fiind asigurate de ICPGA. Ca urmare a inundațiilor din 1970 s-a pus un accent mai mare pe lucrările de combatere a inundațiilor, prin îndiguiri
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
și Prut. Pe lângă îndiguiri, în multe bazine, printre care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în aval de confluența cu Lotrul și a Siretului în aval de Bacău. Pe lângă sarcinile legate de proiectele de investiții propriu zise, sectorul de proiectare al ICPGA și-a continuat eforturile de lărgire a preocupărilor. În această privință
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]