898 matches
-
I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( IECA și blocanți ai receptorilor de angiotensină II ( BRA )) determină o creștere compensatorie a activității reninei plasmatice ( ARP ) , tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Riprazo o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Riprazo o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză ale tensiunii arteriale sistolice , precum și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de 24 ore
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
și BRA . Comparativ cu un diuretic ( hidroclorotiazidă - HCTZ ) , Riprazo 300 mg a redus tensiunea arterială sistolică/ diastolică cu 17, 0/ 12, 3 mmHg , față de 14, 4/ 10, 5 mmHg pentru HCTZ 25 mg după 12 săptămâni de tratament . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , monoterapia cu Riprazo s- a dovedit sigură și eficace . Studiile privind tratamentul asociat sunt disponibile pentru Riprazo adăugat la tratamentul cu diureticul , hidroclorotiazidă , IECA , ramipril , blocantul canalelor de calciu , amlodipină , antagonistul receptorilor angiotensinei , valsartan și beta- blocantul
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
150 mg/ amlodipină 5 mg 2, 1 % , comparativ cu amlodipină 10 mg 11, 2 % ) . Riprazo în asociere cu antagonistul receptorilor angiotensinei , valsartan , a demonstrat un efect antihipertensiv aditiv în studiul special conceput pentru a investiga efectul tratamentului asociat . La pacienții hipertensivi obezi care nu au avut un răspuns adecvat la HCTZ 25 mg , tratamentul suplimentar cu Riprazo 300 mg a asigurat o reducere adițională a tensiunii arteriale comparabilă cu tratamentul suplimentar cu irbesartan 300 mg sau amlodipină 10 mg . La pacienții
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
obezi care nu au avut un răspuns adecvat la HCTZ 25 mg , tratamentul suplimentar cu Riprazo 300 mg a asigurat o reducere adițională a tensiunii arteriale comparabilă cu tratamentul suplimentar cu irbesartan 300 mg sau amlodipină 10 mg . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , Riprazo a asigurat reduceri suplimentare ale tensiunii arteriale atunci a fost adăugat la tratamentul cu ramipril , în timp ce asocierea de Riprazo și ramipril a prezentat o incidență mai mică a tusei ( 1, 8 % ) , comparativ cu ramipril ( 4, 7
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
mari de diuretice ) , poate apare hipotensiune arterială simptomatică după începerea tratamentului cu Riprazo . Această stare trebuie corectată înainte de administrarea Riprazo sau tratamentul trebuie inițiat sub strictă supraveghere medicală . Insuficiență renală În cadrul studiilor clinice , nu s- a investigat Riprazo la pacienții hipertensivi cu insuficiență renală severă ( creatininemie ≥ 150 μmol/ l sau 1, 70 mg/ dl la femei și ≥ 177 μmol/ l sau 2, 00 mg/ dl la bărbați și/ sau valoarea estimată a ratei de filtrare glomerulară ( RFG ) < 30 ml/ min
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
femei și ≥ 177 μmol/ l sau 2, 00 mg/ dl la bărbați și/ sau valoarea estimată a ratei de filtrare glomerulară ( RFG ) < 30 ml/ min . ) , antecedente de dializă , sindrom nefrotic sau hipertensiune renovasculară . Se recomandă prudență în cazul pacienților hipertensivi cu insuficiență renală severă , datorită lipsei informațiilor privind siguranța utilizării Riprazo . Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Riprazo la pacienții cu stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră renală sau stenoză pe rinichi unic . Inhibitori moderați ai P-
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
și să informeze medicul . Rezultate ale analizelor de laborator În studiile clinice controlate , modificări relevante din punct de vedere clinic ale parametrilor de laborator standard au fost mai puțin frecvent asociate cu administrarea de Riprazo . În studiile clinice asupra pacienților hipertensivi , Riprazo nu a avut efecte importante din punct de vedere clinic asupra valorii colesterolului total , valorii colesterolului lipoproteinic cu densitate mare ( HDL- C ) , valorii à jeun de trigliceride , valorii à jeun de glucoză sau acidului uric . Hemoglobina și hematocritul : S-
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
I și reducând valorile angiotensinei I și angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( IECA și blocanți ai receptorilor de angiotensină II ( BRA )) determină o creștere compensatorie a activității reninei plasmatice ( ARP ) , tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Riprazo o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
asociat cu alte medicamente antihipertensive . Valoarea crescută a ARP a fost asociată independent cu un risc cardiovascular sporit la pacienții hipertensivi și normotensivi . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale diferențelor în ceea ce privește efectul asupra ARP . Hipertensiune arterială La pacienții hipertensivi , administrarea de Riprazo o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză ale tensiunii arteriale sistolice , precum și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de 24 ore
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
și BRA . Comparativ cu un diuretic ( hidroclorotiazidă - HCTZ ) , Riprazo 300 mg a redus tensiunea arterială sistolică/ diastolică cu 17, 0/ 12, 3 mmHg , față de 14, 4/ 10, 5 mmHg pentru HCTZ 25 mg după 12 săptămâni de tratament . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , monoterapia cu Riprazo s- a dovedit sigură și eficace . Studiile privind tratamentul asociat sunt disponibile pentru Riprazo adăugat la tratamentul cu diureticul , hidroclorotiazidă , IECA , ramipril , blocantul canalelor de calciu , amlodipină , antagonistul receptorilor angiotensinei , valsartan și beta- blocantul
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
150 mg/ amlodipină 5 mg 2, 1 % , comparativ cu amlodipină 10 mg 11, 2 % ) . Riprazo în asociere cu antagonistul receptorilor angiotensinei , valsartan , a demonstrat un efect antihipertensiv aditiv în studiul special conceput pentru a investiga efectul tratamentului asociat . La pacienții hipertensivi obezi care nu au avut un răspuns adecvat la HCTZ 25 mg , tratamentul suplimentar cu Riprazo 300 mg a asigurat o reducere adițională a tensiunii arteriale comparabilă cu tratamentul suplimentar cu irbesartan 300 mg sau amlodipină 10 mg . La pacienții
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
obezi care nu au avut un răspuns adecvat la HCTZ 25 mg , tratamentul suplimentar cu Riprazo 300 mg a asigurat o reducere adițională a tensiunii arteriale comparabilă cu tratamentul suplimentar cu irbesartan 300 mg sau amlodipină 10 mg . La pacienții hipertensivi cu diabet zaharat , Riprazo a asigurat reduceri suplimentare ale tensiunii arteriale atunci a fost adăugat la tratamentul cu ramipril , în timp ce asocierea de Riprazo și ramipril a prezentat o incidență mai mică a tusei ( 1, 8 % ) , comparativ cu ramipril ( 4, 7
Ro_929 () [Corola-website/Science/291688_a_293017]
-
angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei ( IECA ) și blocanți ai receptorilor de angiotensină II ( BRA )) determină o creștere compensatorie a activității reninei plasmatice ( ARP ) , tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale efectelor asupra ARP . La pacienții hipertensivi , administrarea de aliskiren o dată pe zi în
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale efectelor asupra ARP . La pacienții hipertensivi , administrarea de aliskiren o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză atât ale tensiunii arteriale sistolice , cât și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
distal renal . S- a demonstrat că există un receptor cu mare afinitate în cortexul renal ca situs principal de legare pentru acțiunea diuretică a tiazidei și inhibarea transportului de NaCl în tubul contort distal . Aliskiren/ hidroclorotiazidă Peste 3900 de pacienți hipertensivi au fost tratați cu Rasilez HCT o dată pe zi în cadrul studiilor clinice . La pacienții hipertensivi , administrarea o dată pe zi de Rasilez HCT a dus la reduceri dependente de doză atât ale tensiunii arteriale sistolice , cât și a celei diastolice , care
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
ca situs principal de legare pentru acțiunea diuretică a tiazidei și inhibarea transportului de NaCl în tubul contort distal . Aliskiren/ hidroclorotiazidă Peste 3900 de pacienți hipertensivi au fost tratați cu Rasilez HCT o dată pe zi în cadrul studiilor clinice . La pacienții hipertensivi , administrarea o dată pe zi de Rasilez HCT a dus la reduceri dependente de doză atât ale tensiunii arteriale sistolice , cât și a celei diastolice , care au fost menținute pe parcursul întregului interval de dozare de 24 de ore . Efectul antihipertensiv se
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
cu hidroclorotiazidă ) , revenirea la tensiunea arterială de la momentul inițial a fost treptată ( 3- 4 săptămâni ) fără semne ale vreunui efect de rebound . Rasilez HCT a fost cercetat în cadrul unui studiu controlat cu placebo la care au participat 2762 de pacienți hipertensivi cu tensiune arterială diastolică ≥ 95 mmHg și < 110 mmHg ( tensiunea arterială medie de la momentul inițial fiind de 153, 6/ 99, 2 mmHg ) . În cadrul acestui studiu , Rasilez HCT în doze de la 150 mg/ 12, 5 mg la 300 mg/ 25
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
ale asocierii au fost , de asemenea , semnificativ mai mari decât în cazul dozelor respective de aliskiren și hidroclorotiazidă în monoterapie . Asocierea de aliskiren și hidroclorotiazidă a neutralizat creșterea reactivă a ARP cauzată de hidroclorotiazidă . Atunci când a fost administrat la pacienții hipertensivi cu hipertensiune arterială marcată ( tensiune arterială sistolică ≥ 160 mmHg și/ sau tensiune arterială diastolică ≥ 100 mmHg ) , Rasilez HCT în doze de la 150 mg/ 12, 5 mg la 300 mg/ 25 mg administrat fără creștere treptată față de monoterapie a demonstrat rate
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
diastolice de 16, 78/ 10, 7 mmHg , care au fost semnificativ mai mari față de monoterapia cu hidroclorotiazidă 25 mg . În cadrul unui alt studiu clinic , eficacitatea și siguranța Rasilez HCT au fost , de asemenea , evaluate în rândul a 489 de pacienți hipertensivi obezi care nu au răspuns la tratamentul cu hidroclorotiazidă 25 mg ( tensiunea arterială sistolică/ diastolică de la momentul inițial fiind 149, 4/ 96, 8 mmHg ) . În rândul acestei populații greu tratabile , Rasilez HCT a dus la o reducere a tensiunii arteriale
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
angiotensinei II . În timp ce alte substanțe care inhibă SRA ( inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei ( IECA ) și blocanți ai receptorilor de angiotensină II ( BRA )) determină o creștere compensatorie a activității reninei plasmatice ( ARP ) , tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale efectelor asupra ARP . La pacienții hipertensivi , administrarea de aliskiren o dată pe zi în
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
tratamentul cu aliskiren reduce ARP la pacienții hipertensivi cu aproximativ 50 până la 80 % . Reduceri similare s- au constatat când aliskiren a fost asociat cu alte medicamente antihipertensive . În prezent , nu se cunosc implicațiile clinice ale efectelor asupra ARP . La pacienții hipertensivi , administrarea de aliskiren o dată pe zi în doze de 150 mg și 300 mg a asigurat reduceri dependente de doză atât ale tensiunii arteriale sistolice , cât și ale celei diastolice , care s- au menținut în întregul interval de dozare de
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]
-
distal renal . S- a demonstrat că există un receptor cu mare afinitate în cortexul renal ca situs principal de legare pentru acțiunea diuretică a tiazidei și inhibarea transportului de NaCl în tubul contort distal . Aliskiren/ hidroclorotiazidă Peste 3900 de pacienți hipertensivi au fost tratați cu Rasilez HCT o dată pe zi în cadrul studiilor clinice . La pacienții hipertensivi , administrarea o dată pe zi de Rasilez HCT a dus la reduceri dependente de doză atât ale tensiunii arteriale sistolice , cât și a celei diastolice , care
Ro_874 () [Corola-website/Science/291633_a_292962]