873 matches
-
creștere a chiștilor, pe care o influențează prin apariția fenomenului de pompare spre interiorul chistului a clorului și sodiului cu atragerea consecutivă a apei și în acest fel cu mărirea volumului chistului. Cînd s-a afirmat că pacienții cu ADPKD hipertensivi prezintă pierdere de sare, confuzia deriva probabil din faptul că o mică parte dintre ei se încadrează în grupul celor cu hipertensiune arterială nonmodulatoare. Se consideră demonstrat faptul că la pacienții cu ADPKD și HTA există o hiperactivitate a sistemului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
efectuate pe un număr mare de pacienți au permis o interpretare statistică a datelor, care probabil este mult mai relevantă. Aceasta nu înseamnă însă că nu trebuie să existe prudență în a folosi asocierea terapeutică IEC + diuretic, la un bolnav hipertensiv cu ADPKD. în ADPKD există particularități și în ceea ce privește factorul natriuretic atrial (3, 9). S-a pornit de la observația că la hipertensivii ADPKD există concentrații ale factorului natriuretic mai mari decât la cei normotensivi, atât în caz de dietă bogată în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nu înseamnă însă că nu trebuie să existe prudență în a folosi asocierea terapeutică IEC + diuretic, la un bolnav hipertensiv cu ADPKD. în ADPKD există particularități și în ceea ce privește factorul natriuretic atrial (3, 9). S-a pornit de la observația că la hipertensivii ADPKD există concentrații ale factorului natriuretic mai mari decât la cei normotensivi, atât în caz de dietă bogată în sare, cât și în timpul efortului fizic, indiferent de dietă. Aceasta coincide și se datorează creșterii debitului cardiac. S-au încercat următoarele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
AGII (care se exprimă și la acest nivel); reducerea complianței pereților patului vascular venos cu reducerea capacității de rezervor de sânge pe care acesta îl are. S-a demonstrat că diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii și hipertensivii ADPKD există și la volume extracelulare identice; în acest fel, a fost scos din cauză factorul încărcare hidrosalină. Măsurătorile care s-au efectuat la nivelul sistemului circulator venos al hipertensivilor cu ADPKD au demonstrat că există tonus venos crescut și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii și hipertensivii ADPKD există și la volume extracelulare identice; în acest fel, a fost scos din cauză factorul încărcare hidrosalină. Măsurătorile care s-au efectuat la nivelul sistemului circulator venos al hipertensivilor cu ADPKD au demonstrat că există tonus venos crescut și există o complianță scăzută a venelor mari. Aceste constatări ar putea explica atât creșterea concentrației factorului natriuretic, cât și creșterea debitului cardiac. în aceste condiții a apărut o nouă întrebare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a peretelui vascular venos? Dacă această suferință a peretelui venos există, înseamnă că ea caracterizează pe cei cu ADPKD și HTA, dar nu și pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Dacă această suferință a peretelui venos există, înseamnă că ea caracterizează pe cei cu ADPKD și HTA, dar nu și pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pe cei cu ADPKD normotensivi. Sau poate că doar secreția mai mare de renină la cei hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea se suprapune foarte bine pe ideea de natriureză de presiune (11), caracteristică oricărei HTA și poate cel mult să fie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
hipertensivi explică această modificare? Hipertensivul ADPKD are deci un rezervor venos de volum mult mai redus decât normotensivul ADPKD. Prezența natriurezei mai crescute la hipertensivii cu ADPKD ar putea explica speculațiile din literatură privind tendința la pierderea de sare a hipertensivilor ADPKD. în realitate, ea se suprapune foarte bine pe ideea de natriureză de presiune (11), caracteristică oricărei HTA și poate cel mult să fie mai accentuată în ADPKD în contextul modificărilor de complianță venoasă discutate. în ceea ce privește sistemul nervos simpatic (9
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
efectuate au relevat: egalitate de concentrație a norepinefrinei plasmatice la ADPKD cu și fără HTA, indiferent de dietea sodată, indiferent de postură, indiferent de efortul fizic. Administrarea de simpaticolitice centrale și periferice a modificat în aceeași măsură valorile TA la hipertensivii și normotensivii ADPKD, neexistând diferențe de sensibilitate între aceștia în ceea ce privește SNV simpatic. Există și alte substanțe care intervin în inițierea HTA secundară ADPKD (15, 16, 17). Cei mai mulți cercetători au abordat patogenia HTA secundare din ADPKD în modul expus mai sus
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
stimularea sintezei de dopamină renală (perfuzie cu DOPA). Administrarea de IEC reduce parțial rezistența. Stimularea sintezei intrarenale de dopamină o readuce la valoarea normală. De aici, ideea de a folosi agoniștii pentru receptorii dopaminergici ca agenți terapeutici eficienți în tratamentul hipertensivilor ADPKD, mai ales al celor care se găsesc în apropierea perioadei de inițiere a HTA. Este cunoscut faptul că, în populația generală, riscul de apariție a HTA crește odată cu înaintarea in vârsta. Pacienții cu ADPKD pot dezvolta HTA secundară foarte
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
exemplifica modalitățile practice de realizare a sfatului genetic și a screeningului familial, precum și problemele pe care le ridică aceste acțiuni, vom prezenta un exemplu concret din activitatea noastră. S.A., de 51 de ani, reputat specialist și persoană publică, se știe hipertensiv (cu valori moderate ale TA) de 5-6 ani; medicii consideră HTA ca fiind corelată cu activitatea socio-profesională. De câteva zile prezintă o stare generală proastă, consultă un medic cardiolog, care îi recomandă un bilanț paraclinic. Pentru prima dată face o
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și probleme pe care le pune ADPKD în contextul specific al familiei pacientului S.A. (caz proband II-1). 1. Anamneza familială relevă că tatăl pacientului (I-1) a decedat la 45 ani (!) de un accident vascular cerebral (?), fără a se știe hipertensiv sau renal; mama (I-2), o soră (II-3) și cei trei copii ai pacientului (III-2, III-3, III-5) sunt aparent sănătoși. Se bănuie la fata mai mică (III-5, 20 ani) un prolaps de valvă mitrală. Observație: în contextul diagnosticului de ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
relevat o diferență a amplitudinii acestei relații în funcție de sex: în populația de hipertensivi bărbații prezentau un risc relativ de aproximativ 2 în timp ce femeile un risc relativ de 4 de a dezvolta AOMI. S-a evidențiat faptul că 2-5% dintre pacienții hipertensivi prezentau la internare claudicație intermitentă (studiul SHEP) în timp ce 35-55% dintre pacienții cu AOMI prezentau la internare HTA (studiul PARTNERS). În România numărul de hipertensivi ar fi de peste 3 milioane 61. HTA are o relație atât de cauză cât și de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
nicotină prin plasture transdermic produce o creștere minimă a presiunii arteriale diastolice, la 2-4 ore după administrare, la persoanele normotensive, nu și la hipertensivi. În același timp, dozarea tromboxanului B2 a demonstrat creșteri la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
puternică prevalență a tulburărilor de erecție la pacienții suferind de o hipertensiune arterială tratată. Un studiu efectuat asupra a 459 de bărbați cu hipertensiune, cu o vârstă mai mică de 59 de ani, constată tulburări de erecție la 45% dintre hipertensivii tratați. Ori, acești pacienți, care se tratează cu derivați nitrați, nu pot beneficia de Sildenafil. Devine interesantă posibilitatea de a li se putea propune o altă terapie chimică - cum a fi injecțiile intracavernoase (ICC) - asociate unei terapii comportamentale și cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diuretică, cu IECA sau sartani favorizează/agravează retenția azotată) sau de dată recentă (anumite antibiotice ca aminoglicozidele, cefalosporine sau chinolone pot determina IRA prin mecanism toxic sau alergic; consumul de AINS supraadăugat medicației cronice la un pacient vârstnic, diabetic sau hipertensiv poate determina IRA funcțională sau necroză tubulară acută; același efect îl pot avea citostaticele, de ex. cisplatina) - antecedente familiale de: - afecțiuni renale - importante pentru boli cu transmitere genetică (boala polichistică renală) sau care conferă predispoziție/susceptibilitate (unele glomerulopatii, istoric de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
hipopotasemie, hiponatremie, alterarea metabolismului calciului); neuropatie vegetativă (hipotensiune ortostatică, tahicardie, tulburări de tranzit intestinal, micționale) și senzitivo-motorie, mai frecvente la pacientul diabetic/ alcoolic cu afectare renală severă; mononeuritis multiplex în panarterita nodoasă; AVC frecvente în BCR terminală sau la pacientul hipertensiv, diabetic aparatul osteoarticular atrage atenția prin:artralgii frecvent întâlnite la pacientul cu colagenoză sau vasculită complicate cu afectare renală, deformări articulare în poliartrita reumatoidă, gută (poate coexista nefropatia urică), artroze la consumatorii cronici de analgezice (complicație - nefropatia analgezică sau IRA
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
bloc atrioventricular total), consecință a medicației sau a afectării cardiace structurale severeafectarea pericardică - fie frecătură pericardică în IRC avansată, netratată, fie pericardită lichidiană prin hiperhidratare sau în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală renală cronică avansată sau la pacientul hipertensiv sau diabetic care asociază afectare renală - boala arterială periferică - frecventă la pacientul hipertensiv, diabetic, fumător, la care afectarea funcției renale agravează evoluția locală prin modificările endoteliale și calcinoza peretelui arterial - aparatul digestiv prezintă: - suferință secundară afectării renale exprimată prin sindrom
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fie frecătură pericardică în IRC avansată, netratată, fie pericardită lichidiană prin hiperhidratare sau în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală renală cronică avansată sau la pacientul hipertensiv sau diabetic care asociază afectare renală - boala arterială periferică - frecventă la pacientul hipertensiv, diabetic, fumător, la care afectarea funcției renale agravează evoluția locală prin modificările endoteliale și calcinoza peretelui arterial - aparatul digestiv prezintă: - suferință secundară afectării renale exprimată prin sindrom dispeptic (grețuri, vărsături, meteorism abdominal) în IRC avansată, IRA; ulcer gastro-duodenal ca expresie
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
6 mmHg. Incidența HTA este mai mare la femei, rasa neagră și vârste sub 55 ani, fiind de trei ori mai mare la indivizii cu surplus ponderal de 10% (56). Studiul Framingham a obiectivat prezența unui risc dublu a indivizilor hipertensivi de a deveni obezi, susținând ipoteza unei relații cauzale în dublu sens. În același timp, studiul Urziceni a pus în evidență o relație pozitivă între IMC și tensiunea arterială atât sistolică, cât și diastolică (fig.2). Semnificația fiziopatologică a acestei
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
adolescent și adult, nefiind raportate cazuri de aplicare a sa la copii. Unii autori consideră că existența unei comunicări largi între cavitatea peritoneală și cea pleurală poate fi o contraindicație de recurgere la chirurgia laparoscopică, datorită posibilității dezvoltării unui pneumotorax hipertensiv [105]. Mult mai periculoase pot fi defectele frenice de mici dimensiuni, mai ales cele care permit intrarea gazului în cavitatea pleurală, fără a mai asigura și ieșirea lui de aici, conducând inevitabil la apariția pneumotoraxului hipertensiv. Montarea unui drenaj pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
posibilității dezvoltării unui pneumotorax hipertensiv [105]. Mult mai periculoase pot fi defectele frenice de mici dimensiuni, mai ales cele care permit intrarea gazului în cavitatea pleurală, fără a mai asigura și ieșirea lui de aici, conducând inevitabil la apariția pneumotoraxului hipertensiv. Montarea unui drenaj pleural înainte de efectuarea pneumoperitoneului poate preveni apariția acestui incident. Circulația liberă a gazului între cele două cavități, la pacientul intubat și ventilat mecanic, nu determină apariția pneumotoraxului în tensiune și nici deplasarea de mediastin către partea opusă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]