976 matches
-
motto pentru sine: o indicație pentru realizarea unui comportament asemănător în situațiile schimbătoare ale vremii. La întrebarea dacă Alexandru Sever a ridicat într-adevăr, așa cum ni se spune, la rangul de program de viață această formulă orientată spre dreptul natural, Historia Augusta nu poate răspunde cu certitudine, chiar dacă nu există dubii că i-ar fi lăsat în pace pe creștini. Sublinierea atitudinilor binevoitoare ale unor principi păgâni față de creștini, exprimă invitația indirectă la un apel pentru momentul prezent. Din viața sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oscilantă a împăraților succesivi, de a adopta o politică mai mult sau mai puțin favorabilă creștinismului, a devenit problematică la jumătatea secolului III, în plină perioadă de anarhie militară, în timpul domniei lui Decius. 2. Persecuțiile anticreștine din epoca Dominatului În Historia ecclesiastica a lui Eusebiu din Cezareea, se găsește un fragment referitor la martiriul unui soldat creștin din perioada domniei lui Septimius Severus. Episodul citat (HE, VI, 5, 1-7) se desfășoară la Alexandria între anii 202-203. Fragmentul asociază istoria soldatului Basilide
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
istorie în povestirea ei, inclusiv viața suveranului pe care a considerat-o pură fantezie. Syme a criticat faptul că Yourcenar a scris neavând cunoștință de statutul izvoarelor ei; nu a fost conștientă nici măcar de problemele inerente din Vita Hadriana din Historia Augustus. Unde va începe el să o corecteze? La fel ca alți romaniști profesioniști, a detectat zeci de erori: acest fapt, acel detaliu, această dată, acea atribuire. Pagină cu pagină i-a enumerat toate greșelile și a implorat-o pe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înțeles despre ce este vorba. Yourcenar făcuse cercetări mai mult de două decenii; a fost convinsă că toți pilonii principali ai vieții împăratului erau la locul lor. Terenul era vast dar ea acoperise majoritatea lui; cele două povestiri antice majore Historia Augusta și Istoria Romei a lui Dio și studii mai puțin însemnate din lumea antică. Dar în fond ea a studiat caracterul, nu veridicitatea Imperiului Roman târziu. În calitate de romancieră franceză postromantică, conștientă că scrie un roman istoric, totuși bazat pe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Dintre acestea, versiunea numită în literatura de specialitate Pseudo-Callisthenes a constituit sursa nenumăratelor prelucrări ivite în Evul Mediu. Din Imperiul Bizantin, povestirea a pătruns în Apus prin traduceri latine, dintre care cea a clericului Leon din secolul al X-lea, Historia Alexandri Magni regis Macedoniae de proeliis, a servit ca prototip versiunilor ulterioare. După un text latin s-a făcut în secolul al XIII-lea traducerea sârbo-croată, identificată ca izvor al primei transpuneri românești a Alexandriei, realizată în a doua jumătate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
la domeniul istoriei (Revue de synthèse historique, 1900) pentru a deveni apoi o sinteză pură și simplă (Revue de synthèse, 1931). Mari serii de monografii, precum Histoire générale, Allgemeine Staatengeschichte, Evolution de l'Huma nité, Peuples et Civilisations, Propyleen Weltgeschichte, Historia mundi, urmate de altele, relevă preocuparea istoricilor de a răspunde, prin travaliu de echipă, unei trebuințe tot mai acute. Unificarea lumii sub raportul informației, al tehnicii, al elementelor de civilizație etc. impunea și o viziune mai amplă asupra devenirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deja, nu fără contestații, sfârșitul unei epoci de confruntare. Nu există victorie finală fără istorie", declara Joseph Joffe (1979)6, pe când în Estul Europei aveau loc convulsii caracteristice pentru criza de sistem în care comunismul intra ireversibil. El final de la historia (J.C. Bermejo Barrera, 1987) redevenea o temă "fierbinte". Disoluția regimurilor din Est și demolarea zidului de la Berlin, la finele anului trecut, păreau să încheie un ciclu, la definirea căruia istoricii erau chemați a-și spune cuvântul, alături de politologi, sociologi, antropologi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Cunoaștere și comprehensiune 3 În căutarea europei 3 Istorie și anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D. Ivănescu Securitatea în perioada 1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ortodocșii de toate felurile. Împăratul Antonius Pius(138-161) are și el de lucru cu zurba ivriților care se îmbolnăviseră rău de revelații și alte emanații astfel că a trebuit să-i liniștească pe unii cu sabia cum spun autorii lucrării Historia Augusta în capitolul V, scrisă către sfîrșitul secolului lV. Împăratul Marcus Aurelius(161-180), îi condamnă pe iudeo-creștini pentru tulburările pe care le fac în imperiu. De la mijlocul secolului ll se observă la frăția iudeo-creștinilor o desprindere clară de mozaismul schismatic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a împuțit făcătura voastră sataniștilor! În Aduersus Iudeos, același plăsmuitor minte spunînd că sarmații, geții și sciții erau creștinați, chiar dacă tot el îi spurcă vîrtos ca mari iubitori de Mitra, practicînd o ...erezie creștină! La fel zice și Eusebiu în Historia eclesiastica lll, 1. Ardă-v-ar para focului de întunecați cu minciunile voastre drăcești! În Recunoașteri clementine, lV, 6 autorul ne spune că pe vremea lui, adică pe la anul 200, creștinii nu aveau lăcașuri de cult stabile ci se întîlneau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nordul Angliei, care avea să capete în curând titlul de venerabil arhidiacon, le-a extins încă o dată. Este posibil ca așa să fi intrat el în contact cu realizările lui Dionysius. Când a scris o istorie a bisericii din Britania, Historia Ecclesiastica Gentis Anglorum, Beda Venerabilul a folosit noul calendar. Cartea a avut un succes fenomenal, dar îi lipsea ceva fundamental. Beda și-a început istoria de la anul 60 î.Cr., cu 60 de ani înainte de anul de referință al lui Dionysius
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
istorie unitară a românilor din toate cele trei provincii, sub titlul Elemente de Istoria Romaniloru (București, 1859). Îi urmează nume grele ale culturii române, cum ar fi cel al lui Ion Heliade Rădulescu, care a dat la lumină Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România (București, 1861, reeditat în 1869). Începea să se configureze o bibliografie istorică în cadrul literaturii didactice românești. Anii '70 ai secolului al XIX-lea înregistrează o explozie a cărții școlare dedicată cunoașterii istorice, perioadă cu care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I. Heliade Rădulescu (1861), Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, Sapa, Arma, Casa și Mintea Românilor prin tóte timpurile și locurile al lui R.G. Melidon (1876), Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Daciei". Laurian urmărește, sincronic, desfășurarea evenimentelor într-un triplu registru teritorial-politic (Țara Românească, Moldova și Transilvania), țesând astfel o împletitură narativă a istoriei românilor. Principiul unității este cu atât mai vizibil în manualul lui I. Heliade Rădulescu (1861), Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Pe lângă faptul că dizolvă trecuturile provinciale într-o singură istorie a românilor, Heliade evidențiază superpozabilitatea geografico-politică dintre vechea Dacie și actuala Românie. Însă abia începând cu un deceniu mai târziu, prin manualele lui Melidon, Tocilescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans)20. Între "militantism și veracitate", astfel poate fi descrisă zbaterea de aripi a istoriografiei interbelice românești (clio inter arma) (Zub, 1989, pp. 256, 83). Plasăm în sarcina capitolului următor rolul de a arăta modul în care memoria națională românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" - clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" - este relegată în colecția de citate anacronice. De la mesianism național la contingență istorică. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conștiința istorică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa IV. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Buciumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1861. Heliade Rădulescu, Ion. Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Heliade și Associați. 1862. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria românilorǔ: pentru Classile primarie. Bucurescǐ: Tipografia statuluĭ numită Nifon. 1863. Urechiă, V.A. Istori'a Româniloru. Biografii Româneșci dupre metód'a Catiheticâ, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru scolele poporale. Blasiu: Cu Tipariul Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru poporŭ saŭ Némul, sapa, arma, casa și mintea Românilor prin tóte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
about the Mind. Cambridge: Cambridge University Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 87-98. Durandin, C. (1998). Istoria românilor. Iași: Institutul European. Durkheim, É. (1980). Educație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Polirom. Peirce, C.S. (1931). CP 1.13, 1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1.37, 1.141 în Collected Papers of Charles Sanders Peirce, C. Hartshorne și P. Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]