3,545 matches
-
Rawex Coms, 2012, poezii (cântece). A fost prezentată în cadrul Cenaclului Octavian Goga, Sediul „Calderon”, al Primăriei Sector 2, București. VERA, Editura Dacoromână, 2012, roman. Lansarea a avut loc în Sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, București. PAȘI DIN HORA VIEȚII, Editura Rawex Coms, 2013, povestiri. OAMENI DE NISIP (reeditare), Editura Semne, 2013, roman-trilogie. Publicații în volume colective: În pas cu orologiul - 2003, Printre sfinte tăceri -2004, Vioara din inima pădurii - 2004, Trepte de lumină - 2006, Proprietarii de visuri - 2006
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
un leagăn în mișcare în legănarea sfântă e dreptate și-atunci te regăsești și cânți secunda zborului spre crestele de munți înzăpezite veșnic te primesc cu gheața cât o palmă de povești acolo poți să plângi apoi să râzi în hora gândurilor regăsite în povești ești Micul Prinț sau ești fărâma de lumină din scoica blândă-n care perla te animă cu viața ei mereu fragilă plină de jocul umbrelor pe-un fir sidef de vină dar ce spun eu aici
ÎN SCOICĂ-I VINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365963_a_367292]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ALEGRO MA NON TROPO-2 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ALEGRO MA NON TROPO- 2 Moto: Picătura sapă piatra, nu prin forța ei, ci căzând mereu (proverb latinesc) Hora UNIRII-bătuta pe loc În eseul cu același titlu, pe care l-am scris în toamna anului 2013, am analizat jocul intereselor de pe scena politică europeană din acele momente fierbinți și am încercat să-mi lămuresc unele aspecte din istoria vitregă
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
este pământ românesc mai înainte de vremea lui Burebista! Că „20 oct. 2013” s-a legat de „16 mai 2015” și astfel de „poduri” ale Unirii încep să apară tot mai des în timp. Nu vă mai străduiți să le dărâmați! Hora noastră-n „Hora” europeană Ca să înțelegem acest straniu joc al evenimentelor politice românești pro-Unire, dincolo de politica europeană și cea românească, să pătrunem în esența acestor fenomene: -Unirea nu este doar un IDEAL al minților luminate din România și Rep. Moldova
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
mai înainte de vremea lui Burebista! Că „20 oct. 2013” s-a legat de „16 mai 2015” și astfel de „poduri” ale Unirii încep să apară tot mai des în timp. Nu vă mai străduiți să le dărâmați! Hora noastră-n „Hora” europeană Ca să înțelegem acest straniu joc al evenimentelor politice românești pro-Unire, dincolo de politica europeană și cea românească, să pătrunem în esența acestor fenomene: -Unirea nu este doar un IDEAL al minților luminate din România și Rep. Moldova. Dincolo de caracterul său
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
eu, Tot caut pe uliți Lumina, Mă caut pe mine mereu... În vremuri de tâlc și mistere, Tangențe stelare m-ating, Dă-mi Doamne-ntreită putere, Ca Duhul Tău Sfânt să nu-L sting! Mă scutur de ploile care, Fac horă cu vânturi și frig, Un giulgiu de har și iertare Îmbrac, mă opresc și Te strig... Mai dă-mi înc-o șansă Stăpâne Și pasu-mi oprește să pot, Să Te văd, să m-apropii de Tine, Fii slăvit, Domnul meu Savaot
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338]
-
frumos ca fiecare mărțișor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit... sau urarea care vrea să fie făcută. Un coșar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingășia. Iată povestea mărțișorului... Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase foarte tare. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piața de lângă primărie se desfășura un eveniment de mare tradiție folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 august- Ziua Limbii Române Zi superbă de toamnă, cu frunze ruginii și lumină de culoarea mierii, miros de alge și de mare, iar deasupra noastră hora pescărușilor care ne întâmpinau ca pe niște oaspeți de preț. Simțeau ei că ceva se întâmplă ... Era ziua și ora (în jurul oreelor 17:00), când cei veniți la sărbătoare se îndreptau spre Hotelul Rio din stațiunea Jupiter. Ne simțeam tineri
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
ai fost. Recunoști? - Dar nu despre asta era vorba. Ce te bagi tu? a replicat Sandu întorcându-se cu spatele la Mihaela, abia salvându-și laptele din paharul ce parcă-și dorea să stropească picioarele Mihaelei, că tot începuseră să joace, parcă, hora pe loc. - Hei! Ce aveți de împărțit, răilor? s-a răstit Laura la cei doi privindu-i nemulțumită. Ne-am strâns aici să-l ascultăm pe Andrei, nu pe voi. E clar? Au urmat câteva secunde de liniște și, imediat
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
lui Octavian Goga, al cărui Castel nu era departe, mi-au venit în minte: “Cântecul lui, al românului, e frumos fiindcă vine de departe, din afunzimea vremurilor. De aici echilibrul moral care-l călăuzește totdeauna, de aici eleganța și grația horelor noastre. “ Ajunși la Căminul Cultural Poieni ne-au întâmpinat cu bucuria revederii dascălii: învățătoarea Dorina Pop și profesorul Ionel Pop, familie de promotori culturali în promovarea folclorului românesc și iubitori ai tradițiilor neamului nostru, inițiatorii și organizatorii acestui minunat festival
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
după ritmul impus de cineva aflat undeva prea sus pe scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se poate dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
o casă și nu să desenezi caricaturi în spațiu, așa că îți vezi de treabă în continuare. Bați lațuri în cuie pe stâlpi, de jur împrejur, amintindu-ți de locul ferestrelor și al ușilor. Stâlpii par a se fi prins în horă și chiar așa și este; rezistența construcției a sporit. Continui să bați lațuri și totul pare a deveni un schelet uriaș. Dacă ai neșansa ca prin apropiere să treacă cumva vreun academician doctor-inginer sau careva înhăitat cu acesta, visul de
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
de starea sa, îți stă la îndemână. Cu apa din el stropești bine pământul, deasupra presari paie tocate mărunt și de acum cea mai bună treabă nu o pot face decât picioarele, mâinile odihnindu-se. Începi a juca cu adevărat ‘hora horelor” pe muzica ce o simți înlăuntrul tău. Pașii îți sunt apăsați. Paiele și pământul sunt totuna. Este rândul mâinilor să își intre în rol. Ceea ce simți acum, când frămânți și modelezi lutul, nu vei mai simți niciodată. Bulgării frământați
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
starea sa, îți stă la îndemână. Cu apa din el stropești bine pământul, deasupra presari paie tocate mărunt și de acum cea mai bună treabă nu o pot face decât picioarele, mâinile odihnindu-se. Începi a juca cu adevărat ‘hora horelor” pe muzica ce o simți înlăuntrul tău. Pașii îți sunt apăsați. Paiele și pământul sunt totuna. Este rândul mâinilor să își intre în rol. Ceea ce simți acum, când frămânți și modelezi lutul, nu vei mai simți niciodată. Bulgării frământați îi
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
dansează, pe birjar îl ia la rost: „Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!” De prin sate,-n hărmălaie, vin femei, soți și copii, Vin bătrâni și bunicuțe să danseze pe câmpii. Și încing acum o horă, fac și tumbe, chiuind, Iar la mijloc e prințesa ce dansează șerpuind. În iarna asta, alteță, mi-a pierit cheful de toate; De mai zăboveai o țâră, culegeam cireșe coapte! Am tăiat pădurea toată, lemne ude-am pus pe foc
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
fac lucruri într-o casă perfectă pe care nu am făcut-o eu, ci am primit-o moștenire. Mă aflu la o nuntă la care după ce beau și mănânc trebuie să plătesc, fie că-mi place sau nu, sunt în horă, mă văd, mă simt, mă ciupesc să văd dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceață Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Referință Bibliografică: Trei fulgi născuți din trei surori / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1812, Anul V, 17
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
se sparge gașca. I-ai văzut? Ți i-am arătat, cei de-acolo... erau la început doi, apoi veni Țâțărdel și gata, se făcură trei, frate! Stai așa că se așerză și Popândău lângă ei, și la primăvară au să-nceapă hora, că de n-ai să te ții cu mâna de brăcinar când o să-i vezi încăierați, că nici dracu’ nu-i mai împacă; asta v-o spune Pandele care e mâncat de belele, și a-ncheiat cu un toast de pomină
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Anotimp > GÂNDURI... Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDURI ... Dacă păsări călătoare N-ar veni vâslind sub soare, Primăvara niciodată Nu ar fi adevărată. Dacă ghiocei o mie N-ar juca hora-n câmpie, Primăvara, în grădină, Ar mai îndrăzni să vină ? Dacă n-ar fi să o cheme Cucul, compunând poeme, Care primăvară oare Ar umple lumea de floare ? Dar așa, precum o zână, Izgonind iarna bătrână, Vine de ne înconjoară
GÂNDURI... de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366463_a_367792]
-
cu pelerina neagră înfo- indu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîm- păcat al colectivizării. La MAT, la horă, dumi- nica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivi- zare condusă de unul de la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
sau defec¬tele sale. Alte porecle au apărut în diverse situa¬ții, unele comice, altele conflictuale, une¬ori chiar tragice. De exemplu - Pâclă, porecla lui Ion Teșcuț, fratele bunică-mii Hobzoaica, provine de la faptul că, în tinerețe, bătându-se la horă cu alți băieți - firește, pentru o fată - la un mo- ment dat, a fost lovit în frunte cu un bolovan, prin urmare a fost... pâclit. Atunci, în frunte i-a apărut o gaură circulară, prin care, practic, i se vedea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > IELELE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ielele Într-o horă de argint s-au prins iele dănțuind peste ierburi, peste flori până la-nceput de zori. Și atât au dănțuit, mințile mi le-au răpit, m-au purtat, m-au alintat, făr-de mine m-au lăsat. Ielelor, nebunelor, din ținutul zânelor
IELELE de LEONID IACOB în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366515_a_367844]
-
Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos vedem că aduce în fața ochilor dialogul dintre cer și pământ, amândouă gravitând în jurul Celui Care, prin Întrupare, „a rămas ceea ce era - adică Dumnezeu - și S-a făcut ceea ce nu era - adică Om", ca într-o horă cosmică ce slavoslovește întru bucuria împărtășirii de binefacerile aduse, pe această cale, întregii lumi. Fundamentul canonic al iconografiei Nașterii Domnului se află în Sfintele Evanghelii de la Sfinții Apostoli Matei și Luca, din care aflăm de tulburarea dreptului Iosif care, văzând
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
privirii tale de madonă dumnezee, o muzică celestă ca "armonia codrului bătut de gânduri" deschizi balul culturii, iar invitații tăi... cei 124 de poeți, îmbrăcați în straie naționale (din Moldova, Olteni, Ardeal, Muntenia, Banat, Dobrogea, Basarabia...) se prind într-o horă imensă a prieteniei, trec pri fața ta și-ți aduc daruri neprețuite spre a le așeza în lacra eternității, a te mândri și a te bucura alături de fiii tăi care-ți sărbătoresc numele de Carte sfântă, Mamă bună și îți
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]