962 matches
-
ca fiecare colaborator din forțele noastre de vânzare să devină un «ambasador» pe lângă seniori.” (Corine Mégy - Le Vrai Visage des seniors) Poate că totul trebuia să sfârșească așa; poate că nu exista nici o altă cale, nici o altă soluție. Poate că ițele trebuiau descâlcite, iar ceea ce fusese Început trebuia isprăvit. Astfel, Djerzinski trebuia să ajungă În locul numit Saorge, la 44° latitudine Nord și 7°30’ longitudine Est, la o altitudine ce depășea cu puțin 500 de metri. La Nisa, trase la hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cînd l-a cunoscut pe tatăl tău totul a fost bine. Bine-nțeles, era cu peste zece ani mai mare ca tatăl tău, și de-aici i s-au tras necazurile, aici a fost buba, adică, aici s-au Încurcat ițele. Tatăl tău n-a fost singurul vinovat: cînd a venit să locuiască În casa lor era tînăr, de-abia trecuse de douăzeci de ani, iar Lydia avea treizeci și șase de ani. Ei, dacă ademenea o fată tînără poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de mai, odată cu primele cireșe, siluetele dușmanilor se conturară pe buza orizontului. Neamțo dracoli, șuieră prâsleanul și pe nesimțite trase cuiul de la o petardă defensivă. Pașaportu și aplecu’ mamii ei de școală! acu să te văd măi Gigi cum descurci ițele! În pace, seninul cerului se boltea peste amiază ca o zână bună; turmele de porci guițau printre mestecenii de la poalele combinatului chimic. Ar fi putut bănui omul și lupul ce îi pândea din spatele luminii? Prima petardă bubui în fața lui Chilot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să fac / din ele?... - O matrioșkă, Doamne... În altă parte, invocând-o pe Diana, zeița vânătorii, își arogă statutul de câine între câinii ei, poate / câinele cel mai câine / de pază / și de iubire și o proclamă zeiță / a iubirii / iță. Alteori, spre mit se poate pleca dinspre faptul mărunt, cotidian: de exemplu, o Ană - alt liant, între culturi, între suflete, între Cer și Pământ, reiterând destinul strămoașei sale, prin zidirea dragostei -, măritată într-o țară străină / în Oceania undeva / pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lucrase prea mult și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadarʺ... ...Ziarul, tot după obiceiul timpului, avea ș i Fo ița în care se publicau de toate... Iată ce se scria în Foița la Cuvântul Țărănimii din 5 august 1934: „Despre Tezaurul român de la Moscovaʺ preluând afirmațiile din lucrarea „T ezau rul român de la Moscovaʺ scrisă de Gr. Romașcan la Cartea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
marii artiste Tamara Buciuceanu Botez, care nu făcea niciodată rabat la calitate, întotdeauna intransigent dar corect, chiar dacă și după zece ani de la absolvire le mai vorbea întâlniților despre romanul stalinist „Așa s a călit oțelul” de N. Ostrovski; Ion Bujen iță, profesor de matematică ce se străduia să i învețe obiectul pr etențios și care, după ce avea deficiențe de comunicare cu elevii se mai și fâstâcea dacă avea inspecții; domnișoara Floarea Irimescu, tot profesoară de matematică „zveltă, nu prea înaltă, brunetă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de ajutor bieților copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi având acte referitoare la clopotniță și cel care a construit-o? Identificarea celor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
legiuni de sardukani. Dar Usul bea apa sacră și descoperă că viermele este mirodenia. Așa că fremenii călări pe mirodenie dau un atac final căsăpindu-i pe harkonnieni, În care trag cu flinte sofisticate cu recul, la fiecare detunătură strigă „Iii-ța”, Ița o cheamă și pe una dintre mătușile mele Însă nu strigă, baronului i se scoate inima și e azvîrlit În spațiu fără milă de Alia, sora mai mică a lui Atreides care-i clar că deși Usul, e kwisatz hardenach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni o bună gospodină (Doamne, ce nevastă ai fi avut la casa ta, dragă prietene, dacă reușeai să te însori cu o fată dintre acestea!)... După aceea, prin 1912, școala
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ajungem înapoi, mi-au înflorit în mînă. De la căldura mîinii mele. Au înflorit de plăcerea ta, Ana". Mi-a întors palma și a alunecat cu gura spre ea. A și suflat în linii, vrînd să le mute, să le încurce ițele. Cred că și pe mine ai putea să mă-nflorești așa, cu căldura mîinilor". "N-am organ pentru chestii primitiv-lacrimogene", i-am retezat-o. Deși, da, eram în levitație erotică. Pluteam, dar pentru Iordan. Mai tîrziu, cînd Beethoven al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
E iarnă și joi, frig și joi. Ninsoare măruntă și urîtă ca o mătreață. Întrebare pentru Radio Erevan: Există viață înainte de moarte? Gluma asta amară e formula exactă a totalitarismului. Dacă regimul comunist îți fractura destinul, nu-i mai descurcai ițele. Pe poarta infernului roșu ar trebui scris: Teme-te de restrîngeri de activitate. Se mai numeau și raționalizări, chiar dacă n-aveau nici o rațiune; erau făcute, însă, din varii rațiuni. Dictatura hard din Institut mi-i greu s-o rememorez. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
regulă exact atunci când criminalul punea capul pe pernă și dormea fără vise, imaginându-și că nici Sfântul Petru cu alaiul său de îngeri nu-l mai poate tulbura, se găsea un detectiv abil care să dea de capăt întregii afaceri. Ițele erau descurcate, criminalul săltat din scutece, judecat și condamnat, iar dosarul clasat. După aceea, exact ca în producțiile de la Hollywood, detectivul respectiv mergea la bar, se așeza la tejghea, se îmbăta și pleca acasă cu o damă planturoasă. Punându-și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau de inventa istorii ale sociologiei. Nu poate fi sociolog cel care nu-?i cunoa?te disciplină cu erorile ?i cu reu?ițele sale. Ar trebui evitat �ns? �complexul Penelopei� (s? destr?m?m mereu ce am ?esut pentru a o lua mereu de la cap?ț, �de la zero�), ca ?i �complexul Columb� (a crede c? descoperim America, ea fiind demult descoperit?). Indiferent cum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s�nt reorganizate ?i specializate, Durkheim urmeaz? o carier? universitar? clasic?; dup? sus?inerea tezei de doctorat �n litere, va deveni titularul catedrei din Bordeaux unde va r?m�ne p�n? �n 1902. Dup? mai multe �ncerc?ri nereu?ițe de a reveni la Paris, el este chemat la Sorbona pe catedră de ?tiin?e ale educa?iei pentru a-l suplini pe Ferdinand Buisson, care tocmai fusese ales deputat. Titularizat pe acest post �n 1906, el a trebuit s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se exercit? �ntr-un mediu ce r?m�ne mai divizat că niciodat?. �n spatele acestei dezordini, relevatoare a unei harababuri mai profunde care afecta intelectualii, o linie de demarca?ie se afirma �ns??i efectele ei aveau s? fie sim?ițe �n secolul urm?tor � �ntre cei care particip?, sub acoperirea reformei sociale, la elaborarea valorilor societ??îi stabilite (sau care nu accept? s? fie, avant la lettre, intelectuali organici) pe de o parte, iar pe de alt? parte cei � �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
des sciences de l�homme, 1990). Cu alte cuvinte, o vitalitate a activit??îi sociologice, dar �n acela?i timp o disparitate �n toate privin?ele (M�hlmann, �n [3]). �n absen?a paradigmelor ?i a conceptualiz?rilor �mp?rt??ițe, majoritatea teoreticienilor germani ai acestei perioade n-au �n comun dec�ț concep?ia lor despre sociologie că �?tiin?? a spiritului� (�n sensul lui Dilthey) ceea ce-i face s? privilegieze demersul �comprehensiv� de cercetare a c?ilor de �ntoarcere la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
una dintre atrac?iile oră?ului este aceea c? fiecare tip de individ � criminalul, cer?etorul că ?i omul de geniu � �?i pot afla aici compania care le convine, �n a?a fel �nc�ț viciul ?i talentul, �n?bu?ițe �n cercul mai intim al familiei sau �n limitele restr�nse ale unei mici comunit??i, g?sesc aici un climat �n care se pot desf??ură. Rezultatul este c?, �n oră?, toate ambi?iile secrete ?i toate dorin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa legitimitatea (analiza multivariat?) ?i pentru a evalua intensitatea (analizele factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
it, trebuie s? ne asigur?m c? ?i corela?iile observate �ntre variabile nu s�nt nici fictive (datorit? structurii e?antionului analizat), nici �n?el?toare (datorit? variabilelor �intermediare�, sau unei variabile �explicative� comun? cu variabilele considerate), nici reie?ițe din structurile �cauzale� mai complexe �n s�nul c?rora aceste variabile s�nt �n �interac?iune� cu alte variabile pertinente; aceasta este condi?ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de �adaptare�, valorile dominante s�nt universalismul ?i performan?a (achievement), �n timp ce raporturile interpersonale poart?, �n general, amprenta specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia lui Parsons asupra schimb?rîi sociale � prin mijlocirea analizei comparative a istoriei societ??ilor globale (1966) � l-a dus la recunoa?terea �n r�ndul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Linton, la psihanaliza lui Freud ?i la cibernetică lui Wiener� Ascensiunea opozi?iilor Hegemonia parsonsian? ?i, dincolo de ea, a func?ionalismului fac, la sf�r?ițul anilor cincizeci, obiectul unor violențe atacuri. Un timp, acestea au putut fi �n?bu?ițe; mai apoi �ns?, o dat? cu precipitarea unor episoade grave pe care politicienii nu le-au mai putut st?p�ni (e?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
establishment c?ruia �i stigmatizeaz? ?i teoretiz?rile sistematice (de la Harvard) ?i practicile empiriste (de la Columbia), denun?�ndu-le ezoterismul ?i falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a Limbajului cercet?rîi sociale � textbook-ul metodologilor de la Columbia (Boudon ?i Lazarsfeld, 1965, 1966; Chazel ?i colab., 1970). Eforturile lui Boudon (1967, 1969) de a dezvolta o orientare matematic? ce punea accentul pe metodele de analiz? cauzal? s�nt �nso?ițe de grija epistemologic? pentru analiză critic? a demersurilor de cercetare (Boudon, 1968; Bourdieu ?i colab., 1968). B?ț?liile lui Gurvitch Aceast? orientare empirist? nu l-a l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1965, 1968; Strauss, 1978). Transpus? la nivelul societ??îi globale, aceast? analiz? se opune concep?iei func?ionaliste dup? care cultură ?i status-ul actorului �i explic? comportamentele, ?i dup? care sistemul social este integrat �n jurul valorilor �mp?rt??ițe ?i a normelor reglatoare; �teoria rolurilor� a lui Ralf Turner (Roșe, 1962) arăt? c? acestea s�nt mai cur�nd produse prin rutinizarea conduitelor cotidiene. Mai mult, modelul dramaturgic este fundamental antipozitivist atunci c�nd refuz? s? dea ac?iunii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
te o larg? posteritate �n lumea occidental? sub forma teoriilor neo-utilitariste ale �alegerii ra?ionale� (Heath, 1976; Elster, 1986) sau sub forma �individualismului metodologic� (O'Neill, 1973) pentru care preferin?ele ?i/sau constr�ngerile actorilor explic? conduitele lor. �mbog??ițe prin teoria economic? ?i prin cea a jocurilor (Schelling, 1963) aceste teorii au intrat �n c�mpul sociologiei politice (Buchanan ?i Tulbock, 1962), al sociologiei ac?iunii colective (Olson, 1966; Hardin, 1982), p�n? �n cel al sociologiei de inspiră
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]